MachIAvelli în politică: oare și boții fură alegeri?18 min read
Politica are nevoie de inteligența artificială și de toate noile tehnologii conexe, dar în ce măsură vor ajuta acestea la construcția unei societăți mai democratice este neclar. Mai degrabă, IA va fi folosită pentru a impresiona votanții, continuând aceleași obiceiuri păguboase de campanie negativă.
Modul neașteptat în care ChatGPT a democratizat accesul la informație mă face să mă întreb, după 15 ani de consultanță politică, ce urmează? Cum va modifica tehnologia actul politic? Argumentez în rândurile următoare, negenerate de ChatGPT, că tehnologia este neutră și depinde cum este folosită, dar că schimbări destul de serioase se vor petrece mai ales în rândul funcționarilor publici și consilierilor.
Puterea de organizare a unor munți de date și identificarea conexiunilor dintre ele depășesc clar puterea de cogniție umană. Era Big Data și nu mai poate da înapoi. Ar fi incomod. Aș putea spune că acestor tehnologii le rămâne doar conștiința de descoperit; poate sufletul. Respectivii chatboți nou-apăruți, cu ChatGPT în frunte, par să fie extrem de aproape de a o mima, măcar.
Le spuneam prietenilor că îmi șterg toate conversațiile pentru că, după moartea mea, nu vreau să existe o inteligență artificială care să-mi copieze personalitatea. Cred sincer, dar cu dovezi relativ inexacte, că giganții tehnologiei au urmărit și învățat de pe urma chat-urilor mele. Este probabil și reacția primelor popoare din SUA la vederea unei camere foto și teama lor că sufletul le va fi furat! Cam acolo e toată lumea în fața inteligenței artificiale.
CITEȘTE ȘI: O companie japoneză îți promite viață veșnică. Dacă ți-o permiți.
În esență, fiecare „prompt” oferit softurilor de generare de text și imagini înseamnă participarea la cel mai mare antrenament concertat al omenirii. Oamenii „hrănesc”, cu preferințele de pe eNetflix, Google și orice alte device-uri folosesc această Lume Nouă. Marea majoritate nici n-o înțelege, rezumându-se la ce știri mai prinde despre ChatGPT sau cum mai este prezentat Papa Francisc prin Midjourney. Termeni precum Machine Learning sau Neural Networks suna futurist și atât. Dar ne place când softurile folosite ne confirmă hedonismul și mai oferă un serial bun de urmărit.
Inteligența artificială înseamnă mai mult decat identificarea serialelor sau suma de boți lansați de giganții tehnologiei. Da, poți azi să ceri unei IA să genereze text și imagini, pe baza a ceea ce a „învățat”. Inteligența artificială, ca orice tehnologie, este guvernată de modul în care societatea o utilizează. Mass-media au îmbrățișat ChatGPT și alte produse precum Dall-E sau Midjourney. S-au creat deja filme și piese muzicale folosindu-se IA. „IDF to use AI for better full battlefield intelligence – intel official”, jpost.com
Rolul inteligenței artificiale în politică
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au concluzionat deja că mesajele politice scrise cu ChatGPT bazat pe GPT-3 funcționează aproape la fel de bine în comparație cu „AI’s Powers of Political Persuasion”, hai.stanford.edu Open AI a lansat deja versiunea cu GPT-4 a botului de chat.
Ar fi un politician artificial mai puțin mincinos? Având în vedere stadiul actual de dezvoltare al tehnologiei sau dacă aceasta s-ar inspira din istorie, Machiavelli ar deveni repejor prinț, cu tot cinismul de rigoare. Dacă nu-i dai inteligenței artificiale referințele trecute sau nu o îndemni spre o anumită ideologie, din nou greșești și poți da în distopii în care aceasta pur și simplu decide, pe ideea „faină țară, păcat că e locuită”, ca s-ar descurca mai bine fără cetățeni.
Sunt curios ce i-ar fi sugerat ChatGPT lui Zelensky în ziua invaziei ruse. Cu toate informațiile posibile, chiar și antrenat la zi cu informații din partea unor servicii de spionaj, ce ar fi sugerat un program făcut să mimeze gândirea umană? Aș îndrăzni să bănuiesc că i-ar fi sugerat să fugă, luând în considerare doar desfășurarea de forțe. Instinctul nu poate fi antrenat, poate fi doar găsit un algoritm care să câștige ceva mai predictibil la poker.
Thomas Ferretti de la London School of Economics spune că tehnologia în sine este neutră: doar modul în care societatea decide să o folosească î determină dacă are efecte bune sau rele, iar „distrugerea creativă” adusă de inteligența artificiale va forța guvernele să implementeze sisteme de ajutor social mult mai complexe și „The ethics and politics of artificial intelligence”, lse.ac.uk
Oare asta va sugera ION, consilierul guvernamental cu inteligență artificială încă nedescoperită? Aș plăti toate taxele în avans dacă susține venit universal garantat ca reacție la robotizarea sau automatizarea societății. Sau dacă rezolvă sistemul de pensii cu realitățile structurale actuale. Vise de androizi, maică. Pe vremea mea aveam doar Google.
Teoretic, poți antrena o IA să fie etică sau să ia decizii corecte, dar va avea întotdeauna probleme cu autonomia și va fi nevoie de intervenția umană. Îmi vin în minte problemele pe care Meta le are cu conținutul pe Facebook și Instagram, cantitatea de știri false și propagandă la care algoritmii lor nu fac față. Meta valorează la bursă cam cât PIB-ul Israelului.
CITEȘTE ȘI: ChatGPT, Bing & co și pericolele guvernării algoritmice
Tehnologia poate organiza date și învăța cum arată și cum se numește o pisică, poate inclusiv să-ți arate o nouă pisică, dar nu va avea relația ta de apreciere emoțională la adresa ei. Este la fel și cu politicienii. Există numeroase programe de măsurare a sentimentului online, pe baza cărora consultanții politici trag concluzii apropo de unele măsuri sau declarații. Și astfel de aplicații se bazează pe IA.
La bază, inteligența artificială este probabil deja folosită în sintetizarea informațiilor. Îi poți cere chatbot-ului Bing să-ți facă zilnic revista presei, de exemplu. Îi poți cere lui ChatGPT să genereze mesaje diferite, în fiecare an, pentru toți sfinții, sărbătorile naționale și alte subiecte fixe din calendar. Ideea este că salvează timp, iar una dintre principalele probleme pentru guverne sau politică este managementul timpului pentru demnitari. Poți inclusiv să faci un chatbot pentru petenți, să poți ține audiențe în timp real.
Poți folosi o inteligență artificială și în rol de consilier. Este perfect verosimil nu doar să rogi un chatbot dedicat să-ți scrie un comunicat de presă, dar și să-l folosești pe post de „Google”, apropo de cercetarea unor informații (de exemplu, cât de lungă este granița României – 3.149 de kilometri). În mod cert, consilierii umani deja folosesc aceste opțiuni, pentru că au rolul de a sintetiza cantități din ce în ce mai mari de informații pentru politicienii lor.
Un studiu al Universității Oxford spune că Inteligența artificială este înțeleasă cel mai bine ca o forță acceleratoare. Spun autorii că este mai puțin probabil să producă transformări drastice și neprevăzute în politica internă și internațională, ci mai degrabă accelerează tendințe care erau deja în curs de desfășurare. IA va juca un rol central în „AI and International Politics”, academic.oup.com
„Politicienii de mâine – între Deep Fake şi Facebook”, adevarul.ro că politica este un act participativ, care cere votanților măcar să se aboneze la un newsletter de partid, dacă nu chiar să meargă la vot. Tehnologia poate deja să te țină acasă cu reclame care fac franjuri candidatul preferat. Invers, ea poate să genereze emoția cu care pleci la vot să-l susții, date fiind mizele enorme percepute de tine. Aceste lucruri se întâmplă de ani de zile.
Indiferent de cât de inteligentă e tehnologia, îți trebuie omul acolo, politicianul în care să crezi. Trecând peste realitățile politicii locale, pot bănui că în țări cu bugete și mize mari, campania unui candidat ar plăti pentru un deep fake al candidatului care să transmită un mesaj video personalizat fiecărui alegător, folosind numele și prenumele atașate adresei de email cu care s-a abonat la newsletter. Cam asta e puterea IA, de exemplu, pe lângă cea de a monitoriza rezultatele votului în timp real și să spună activiștilor unde să insiste, în ziua votului. Tehnologia mai poate să-ți analizeze și numeroase tipuri de informații, să vadă sentimentul general de pe Facebook și să calculeze rezultatul votului în baza unor sondaje din social media. Acestea ar putea, în mod ideal, să fie mai exacte sociologic, în condițiile în care ai acces la un „univers” mai mare, a unui număr mai mare de respondenți decât își „permite” un sondaj obișnuit.
Tshilidzi Marwala de la Universitatea din Johannesburg vede o democratizare a cunoștinței umane din cauza IA și o viață mai sigură, dar cu un cost imens: exacerbarea sărăciei. „Just How Far Can AI Go? We Asked an Expert to Find Out”, topuniversities.com
Precum însăși democrația, globalizarea vine fără să-i pese de societatea inițială, se așază pur și simplu ca o cuvertură peste un relief deja existent. Capacitatea politicienilor și a angajaților publici de a face față unor noi tehnologii este direct proporțională cu gradul lor de educație.
În loc de concluzii, iată ce spune ChatGPT
„România este o țară cu o industrie IT în plină expansiune și cu un nivel crescut de tineri educați în domeniul tehnic. Așadar, există un potențial pentru ca populația din România să adopte IA într-un mod pozitiv, prin utilizarea tehnologiilor bazate pe IA în diverse domenii, cum ar fi sănătatea, educația, afacerile și administrația publică.
Cu toate acestea, există și preocupări legate de etica și securitatea utilizării IA, cum ar fi protecția datelor personale și riscurile de discriminare și bias în algoritmi. Este important ca aceste aspecte să fie abordate și reglementate adecvat pentru a asigura o utilizare responsabilă a IA în România.
Cu o abordare responsabilă și echilibrată, IA poate fi integrată în societatea românească într-un mod benefic și poate aduce avantaje semnificative în diverse domenii. Însă, aceasta rămâne o perspectivă speculativă și evoluția efectivă a adoptării IA în România va fi determinată de mulți factori interconectați.”
„Sigur,” oftează omul.