serts/Guliver/GettyImages

Cum stăm cu tratamentul pentru coronavirus?27 min read

De Mihai Ghiduc 31.03.2020, ultima actualizare: 07.11.2020

Patru potențiale tratamente pentru COVID-19 au intrat în testări clinice extinse. Dar nu te bucura, nu le vei putea cumpăra prea curând de la farmacie.

Când eram în liceu (am făcut unul sanitar), o profesoară obișnuia să ne spună că răceala trece într-o săptămână, dacă e tratată, și în șapte zile dacă nu. Din păcate, vorba asta poate fi aplicată și la COVID-19. Doar că durata este mai lungă, iar pentru o parte semnificativă dintre pacienți consecințele sunt mult mai grave. Conform unui ghid de tratament„Clinical management of severe acute respiratory infection when COVID-19 is suspected” who.int publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), „în momentul de față nu există dovezi pentru a recomanda un tratament specific anti-COVID-19 pentru pacienții cu această boală”. Și tot vorba de mai sus explică de ce e greu să găsești un tratament eficient. Dacă boala trece la fel de repede și tratată cu o anumită substanță, și fără, ai putea trage concluzia (greșită) că medicamentul e de ajutor. Ai descoperit, iată, secretul din spatele succesului homeopatiei.

Acest articol a fost publicat la finalul lunii martie 2020, deci unele informații pot fi depășite. 
Dacă vrei să aflu cum au evoluat studiile, citește: Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.

În cazul COVID-19, ceea ce fac doctorii acum este să trateze simptomele, pentru a ajuta corpul să lupte cu infecția, sau să-i ajute să respire, mecanic, pe cei în condiții grave, cu ajutorul celebrelor ventilatoare. Așa numita îngrijire paliativă. Cât despre tratamentele de care tot auzi? Medicii reconvertesc medicamente folosite pentru alte afecțiuni, bazându-se pe experiența căpătată „pe câmpul de luptă” – fie în timpul epidemiilor de SARS (2002-2003) și MERS (2012), fie acum, în spitalele din întreaga lume – sau pe diverse ipoteze mai mult sau mai puțin personale. Un soi de educated guess. Abia la finalul lui martie au pornit două teste clinice majore, unul inițiat de OMS, numit Solidarity Trial,„Public health emergency SOLIDARITY trial of treatments for COVID-19 infection in hospitalized patients”, isrctn.com al doilea de Institutul Național de Sănătate Publică din Franța,„Launch of a European clinical trial against COVID-19”, presse.inserm.fr cu ajutorul altor state din Uniunea Europeană, numit Discovery. Se încearcă cooptarea a 3.200 de pacienți din mai multe țări europene. Amblele testează aceleași medicamente, în studii deschise, adică pacientul va ști ce medicament primește, ceea ce poate crea un efect placebo. Rezultatele obținute ar putea duce la un tratament standardizat pentru COVID-19. Și România va participa la studiul OMS, probabil prin Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, conform unor declarații făcute ieri de Alexandru Rafila, șeful laboratorului acestui institut și președintele Societății Române de Microbiologie.

În Norvegia și Spania, primii pacienți vor fi înscriși în studiul Solidarity, care va compara siguranța și eficacitatea a patru medicamente diferite sau combinații de medicamente împotriva COVID-19.

Directorul-general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, 27 martie.

Aceste tratamente se axează pe cazurile spitalizate, adică pe cei care au probleme majore din cauza virusului SARS-CoV-2. Nu există, în momentul de față, un medicament pe care să-l poți cumpăra de la farmacie care să te scape de coronavirus. Pentru variantele ușoare, se recomandă atipiretice, adică medicamente care să scadă febra. Protocolul românesc, aprobat prin ordin de ministru, recomandă exclusiv paracetamolul, după ce au circulat informații contradictorii despre o posibilă agravare a bolii în cazul folosirii ibuprofenului.

Iată ce încearcă acum medicii și virusologii, contracronometru, să vadă dacă funcționează cu adevărat împotriva coronavirusului. 

Antiviralele pentru HIV au fost reconvertite

Lopinavirul este un inhibitor de proteazăO enzimă care catalizează descompunerea peptidelor din aminoacizi. utilizat pentru a trata infecția HIV, care se folosește în combinație cu ritonavir. Dacă „vir” din denumire nu te-a avertizat, este vorba de niște antivirale. Substanțele se găsesc în medicamentul Kaletra. Se știa din 2004 că acesta funcționează in vitroAdică în studiile pe virus în laborator, în afara organismului. „Role of lopinavir/ritonavir in the treatment of SARS: initial virological and clinical findings.” ncbi.nlm.nih.gov împotriva coronavirusului care provoacă SARS, iar medicii chinezi l-au folosit în faza inițială a epidemiei, în luna ianuarie. Chiar și ei aveau un semn de întrebare pentru eficiență.„A rapid advice guideline for the diagnosis and treatment of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) infected pneumonia (standard version)” mmrjournal.biomedcentral.com În România este recomandat pentru cazurile medii și severe. 

Însă rezultatele unui studiu clinic randomizat, pe 199 de pacienți, publicate pe 24 martie, nu au observat, după 15 zile, o diferență de rezultateLopinavir-Ritonavir Was Not Effective for COVID-19”, jwatch.org între pacienții care au primit medicamentul și cei care au fost îngrijiți după metoda standard. Abia după ce au fost excluși din studiu trei pacienți care au murit în prima zi și nu li s-a administrat lopinavir-ritonavir, s-au observat niște diferențe cu semnificație statistică,„Cu toate acestea, dacă trei pacienți care au murit în 24 de ore de la randomizare și nu au primit lopinavir-ritonavir ar fi eliminați din analiză, timpul pentru îmbunătățirea clinică a grupului lopinavir-ritonavir ar fi cu o zi mai scurt decât grupul de control, cu semnificație statistică. Mai mult, grupul de lopinavir-ritonavir a avut un procent mai mare de pacienți cu îmbunătățire clinică în ziua a 14-a și o ședere mai scurtă cu cinci zile în unitatea de terapie intensivă (UCI). De asemenea, a existat o tendință de reducere a mortalității de 28 de zile la grupul lopinavir-ritonavir”, au declarat autorii studiului pentru medicalresearch.com ceea ce justifică continuarea testelor clinice. Cert e că, dacă tratamentul se va dovedi promițător, medicamentul va putea fi produs în întreaga lume ca medicament generic, pentru că AbbVie, compania care produce Kaletra, nu își va cere drepturile oferite de patentul deținut„AbbVie drops patent rights for Kaletra antiviral treatment” ft.com în această situație.

Interferon-beta + tratamentul anterior

Combinația lopinavir-ritonavir și interferon beta-1a, o citokină folosită pentru tratarea sclerozei multiple, era testată chiar în această perioadă în Arabia Saudită„Comparative therapeutic efficacy of remdesivir and combination lopinavir, ritonavir, and interferon beta against MERS-CoV”, nature.com împotriva MERS, o altă boală provocată de un coronavirus. Se pare că această substanță potențează efectul antiviralelor, de aceea s-a luat în considerare testarea separată a acestei combinații. Alte studii, mai mici, iau în calcul și introducerea ribavirinei, un antiviral folosit în tratarea Ebolei și a hepatitei C, în această combinație.

Curiosul caz al hidroxiclorochinei

Acesta este probabil cel mai discutat posibil tratament, pentru că pe lângă componenta medicală, i s-a adăugat și una politică. Promovat de un controversat doctor francez, tratamentul a fost luat rapid în brațe de mișcarea anti-vaccin, care a văzut rapid o conspirație în faptul că nu e adoptat la scară largă. A urmat un tweet al președintelui Trump care l-a făcut și favoritul fanilor acestuia. În ciuda acuzațiilor de ignorare a tratamentului în favoarea Big Pharma, în realitate, hidroxiclorochina este luată în calcul în tratamente și în studiile clinice. În România, de exemplu, este recomandată în momentul de față pentru îngrijirea în spital.

Cum s-a ajuns aici? Clorochina e un tratament folosit pentru malarie și artrită reumatoidă, în timp de hidroxiclorochina, o variantă a substanței, se folosește atât contra malariei, cât și, mai recent, pentru bolile autoimune, cum ar fi lupusul (una dintre variantele comerciale este Plaquenil). Ambele sunt medicamente sigure și ieftine, dar diferența până la o doză toxică e destul de mică, deci tratamentul trebuie supravegheat de un medic, pentru a se evita problemele. Cardiologii americani avertizează ca ar putea crește riscul de aritmie cardiacă„Ventricular Arrhythmia Risk Due to Hydroxychloroquine-Azithromycin Treatment For COVID-19”, acc.org și spun că medicamentul n-ar trebui folosit în afara testelor clinice.

Studii mai vechi au descoperit că, in vitro, ambele forme ale substanței inhibă dezvoltarea unor viruși, inclusiv a coronavirusului care provoacă SARS,„In vitro inhibition of severe acute respiratory syndrome coronavirus by chloroquine”, sciencedirect.com ceea ce explică de ce medicii s-au îndreptat în această direcție. Problema este că, odată testate pe animale, substanțele nu mai mai dau aceleași rezultate, deși au fost făcute nenumărate încercări, pe viruși diverși. „Evaluarea studiilor anterioare indică faptul că, până în prezent, nicio infecție virală acută nu a fost tratată cu succes de clorochină la om”, arată un comentariu publicat în jurnalul științific Antiviral Research.„Of chloroquine and COVID-19”, sciencedirect.com Totuși, comunitatea științifică e interesată să continue cercetările, dovadă și studiile demarate acum.

Ce a apărut până acum sunt niște informații din China„Breakthrough: Chloroquine phosphate has shown apparent efficacy in treatment of COVID-19 associated pneumonia in clinical studies”, jstage.jst.go.jp fără prea multe date, „celebrul” studiu francez,„Hydroxychloroquine and azithromycin as a treatment of COVID-19: results of an open label non-randomized clinical trial” sciencedirect.com făcut pe un număr restrâns de pacienți, în care hidroxiclorochina și antibioticul azitromicină ar fi soluția, dar și un studiu chinezesc pe un număr la fel de restrâns de pacienți care n-a găsit vreun efect semnificativ.„Malaria Drug Chloroquine No Better Than Regular Coronavirus Care, Study Finds”, bloomberg.com Cum niciun tratament potențial nu trebuie ignorat, dacă nu e de-a dreptul fantezist – iar, în cazul clorochinei, faptul că funcționează în bolile autoimune poate arăta că are un rol în reglarea modului de funcționare a sistemului imunitar, de exemplu –, ambele studii clinice majore declanșate acum au luat în calcul și acest potențial tratament.

Lucrurile ar putea fi lămurite astfel, însă, între timp, pe siteurile conspiraționiste, hidroxiclorochina a fost deja declarată „tratamentul-minune”. Un doctor de familie dintr-o comunitate ultraortodoxă din statul New York, Vladimir Zelenko, se laudă că a făcut teste pe nu mai puțin de 699 de pacienți și că medicamentul ar fi eficient. „Studiul” său este promovat atât de Rudy Giuliani, avocatul președintelui Trump, cât și de siteuri dubioase precum Global Research, cunoscute pentru activități pro-ruse. Știm deja ce va urma. Dacă studiile clinice adevărate îi vor demonstra eficiența, aceștia vor profita de ocazie pentru a-și promova alte idei, dacă se va demonstra că nu e mai bun decât tratamentul obișnuit, vor striga conspirație.

Să trecem deci, la următorul candidat de pe listă.

Un antiviral experimental pentru Ebola

Remdesivir este un antiviral produs de compania americană Gilead pentru a trata febrele hemoragice, Ebola și Marburg. Produsul s-a dovedit eficient și sigur în studiile pe animale și cel puțin într-un caz uman de Ebola, dar alte medicamente pentru această boală s-au dovedit și mai promițătoare și au fost adoptate drept cură.„Ebola Is Now Curable. Here’s How the New Treatments Work” wired.com Cum însă remdesivir pare a fi eficient și împotriva altor virusuri cu un singur lanț de ARN, a fost testat și pe coronavirusurile SARS și MERS. Deci nu e de mirare că, atunci când a apărut SARS-CoV-2, s-a luat în considerare și testarea pe acest virus. Un studiu recent  a descoperit și mecanismul„Mechanism of action revealed for remdesivir, potential coronavirus drug” drugtargetreview.com care-l face eficient: remdesivir, care se aseamănă cu un lanț de ARN, poate fi încorporat în ARN-ul virusului, ceea ce i-ar opri multiplicarea. 

Au fost efectuate deja teste clinice în China și SUAAs the coronavirus spreads, a drug that once raised the world’s hopes is given a second shot” statnews.com și a fost introdus în cele două studii majore, Solidarity și Discovery. De altfel, Gilead a oprit folosirea lui în afara studiilor„Emergency Access to Remdesivir Outside of Clinical Trials” gilead.com din cauza cererii prea mari, pentru că doctorii erau dispuși să-l folosească și netestat în cazurile foarte grave. 

Trebuie ținut cont însă că e vorba de un medicament în care o companie a investit ani de cercetare, doar pentru a fi depășită de concurență, și că e destul de probabil ca aceasta să fie și o încercare de a nu pierde banii investiți. Dacă, însă, remdesivir se dovedește eficient, n-ar fi pentru prima dată când un medicament produs pentru o boală să își găsească locul într-un cu totul și cu totul alt protocol de tratament. Și, la urma urmei, toate medicamentele studiate acum sunt reconvertite, contează doar care se va dovedi mai eficient.

Alte medicamente luate în calcul

Nu doar cele patru combinații testate de OMS sunt luate în calcul. Lista e mult mai lungă și conține și alți candidați, dintre care cei mai importanți ar fi:

  • Tocilizumab. Este un medicament imunosupresiv care e folosit în artrita reumatoidă, și care acționează asupra citokinei IL-6 (interleukină-6). Cum, în cazurile foarte grave de COVID-19, se produce așa numita „furtună de citokine”, în care corpul are o suprareacție imunitară, tocilizumab e considerat o posibilă soluție, iar FDA a aprobat un studiu clinic în SUA.„DA approves COVACTA trial for RA drug Actemra in COVID-19 patients”, pharmaceutical-business-review.com Și în România este recomandat în cazurile grave, conform protocolului aprobat prin ordin de ministru.
  • Sarilumab. Vândut sub denumirea Kevzara, e un medicament similar celui anterior produs de compania franceză Sanofi. După un prim studiu efectuat în SUA, s-a trecut la al doilea stadiu al studiilor clinice și încearcă să înroleze 300 de pacienți aflați în stare critică din mai multe țări.Severe COVID-19 cases to be offered new clinical trial programme” euractiv.com 
  • Favipiravir. Este un medicament antiviral produs de compania japoneză Fujifilm care a fost vândut ca medicament-minune, pe baza unor declarații făcute de oficiali chinezi. În fapt, studiul la care se refereau„Favipiravir versus Arbidol for COVID-19: A Randomized Clinical Trial” medrxiv.org nu era atât de promițător, fiind doar o comparație cu un alt medicament, arbidol. Studiul a găsit diferențe doar în fazele inițiale ale bolii, când scădea febra ceva mai rapid. Cercetările continuă și aici.

Nu vei găsi prea curând medicamentul la farmacie

Cert este că, cele mai mari șanse pentru a găsi un tratament cu o eficiență crescută în tratarea COVID-19 vin de la studiul clinic al OMS. Doar că, acesta se concentrează pe cazurile grave, pentru cele ușoare rămâne, în continuare, paracetamolul care tratează febra și speranța că n-o să să ajungi la spital. Sau, dacă o să ajungi, vei fi tratat după un protocol clar. 

Cât despre un medicament dezvoltat de la zero, e pur și simplu imposibil, cel puțin pe termen scurt. Dacă pentru vaccinuri ar fi vorba de minimum 12-18 luni, durata de dezvoltare a unui medicament ar fi de câțiva ani. Până atunci, e foarte posibil ca virusul să dispară, cum s-a întâmplat în trecut și cu alți agenți patogeni care au provocat pandemii, iar producătorii să rămână în brațe cu un produs pentru care n-au clienți, în așteptarea unei noi crize. Sau, cine știe, să-l transforme în tratament pentru răceală.


Urmărește Mindcraft Stories pe Facebook pentru a fi la curent cu cele mai noi studii, statistici, informații și analize privind criza noului coronavirus. Bonus: multe articole de calitate din zona științei și tehnologiei.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Platformele online care nu îți fură datele personale

De
Dintr-o preocupare pentru securitatea cibernetică, unii utilizatori preferă să migreze către platforme online mai sigure. Există astfel de alternative pentru Facebook, Twitter, Gmail și chiar Youtube. 
MEDIU|SOLUȚII

Simțul artistic inspiră orașe europene mai verzi

De
Artele și cultura aduc imaginație și entuziasm în proiecte urbanistice care armonizează cartierele marilor orașelor cu natura.
TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Anunț matrimonial: alimentele și roboții își unesc destinele

De
Cercetătorii dezvoltă dispozitive și componente electronice comestibile, care să ajute în operațiunile de salvare și să poată fi introduse în pacienții spitalizați, pregătind terenul pentru ca tehnologia omniprezentă să devină consumabilă.
ȘTIINȚĂ|SOLUȚII

Drumul către tratamente genetice pentru cancer sau Alzheimer trece printr-un studiu inițiat de un cercetător român

De
Cercetătorul Gabriel Balmuș de la Cambridge studiază procesele inițiale de formare ale unor boli grave în celulă cu ajutorul noilor tehnici de editare genetică – și spune cum ar putea fi folosite pentru a identifica noi tratamente .