Yulia Reznikov/Guliver/Getty Images

Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.

De Mihai Ghiduc 20.01.2021, ultima actualizare: 26.05.2021

Urmărim ce spune știința despre cele mai promițătoare tratamente pentru COVID-19, dar și despre cele care s-au dovedit a fi ineficiente.

La începutul pandemiei, scriam un articol despre medicamentele care ar putea funcționa împotriva coronavirusului. Pe baza observațiilor inițiale făcute de medicii chinezi și de cei europeni, primii care au interacționat cu virusul, a experienței anterioare cu alte coronavirusuri, în special SARS și MERS, a descifrării mecanismelor de acțiune ale SARS-CoV-2 și a unor studii rapide, pe un număr redus de pacienți, au apărut câteva tratamente pentru COVID-19 cu potențial. 

Mai multe medicamente au primit aprobare pentru utilizarea lor temporară până când studii serioase vor demonstra eficiența sau eficiența lor. Între timp, a fost declanșată o serie întreagă de teste clinice, dintre care cele mai importante au fost organizate de Organizația Mondială a Sănătății și National Health Service din Marea Britanie. Cercetările au fost complicată de interesul politic în găsirea unei soluții rapide, de diversele interese economice ale unor producători de medicamente și de faptul că unii politicieni și medici au luat în brațe câte o soluție și au insistat în a-i demonstra eficiența, în ciuda evidențelor contrare.

Acum, avem o privire mai clară asupra medicamentelor care funcționeză împotriva COVID-19, dar și asupra felului în care acționează boala asupra corpului uman. Au fost găsite câteva substanțe care funcționează, mai există o serie de soluții cu potențial, dar sunt și substanțe care nu dau rezultatele scontate și ar trebui abandonate. Studii suplimentare vor aduce noi informații și vor clarifica situația.

Acest articol este actualizat periodic. Cel mai recent update: 26 mai.

  • Am rearanjat tratamentele în patru categorii: eficiente, promițătoare, cu rezultate incerte și care mai degrabă nu funcționează;
  • Am adăugat informații despre doi noi inhibitori de citokine, lenzilumab și lerolimab (3), cu rezultate mixte în tratarea COVID-19 și am mutat EXO-CD24 la această categorie;
  • Am adăugat inhibitorii de protează (14), care includ un tratament testat de Pfizer;
  • Colchicina (16) nu dă rezultate împotriva COVID-19, spune studiul britanic RECOVERY.

Iată o scurtă trecere în revistă a tratamentului pentru COVID-19, în funcție de cât de eficiente sunt anumite substanțe și intervenții.

Tratamente eficiente

Pentru această substanțe avem rezultate bune obținute în studii efectuate pe un număr semnificativ de pacienți, motiv pentru care au fost adoptate în tratament.

Dexametazonă (corticosteroizi)

PE SCURT: Dexametazona și alți corticosteroizi sunt singurele medicamente despre care se știe sigur că reduc mortalitatea în cazurile grave de COVID-19. Dexametazona e folosit în tratament în întreaga lume.

Printre toate posibilele tratamente vehiculate la începutul pandemiei nu se număra și dexametazona. Însă doctorii foloseau de mult corticoizii pentru tratarea inflamațiilor, deci privirile s-au îndreptat și în această direcție. În iunie, britanicii au anunțat că un studiu pe peste 6.000 de pacienți„Dexamethasone in Hospitalized Patients with Covid-19 — Preliminary Report”, nejm.org arată că dexametazona reduce semnificativ mortalitatea în cazul pacienților ventilați mecanic (cu o treime) sau care primesc oxigen suplimentar (cu o cincime). 

Este primul medicament care reduce evident mortalitatea, dar același studiu arată că nu s-a descoperit vreo îmbunătățire în cazurile în care nu se apela la respirația artificială. Practic, medicamentul pare a fi eficient doar dacă este administrat când apare fenomenul numit „furtună de citokine”, adică momentul în care propriul sistem imunitar devine inamicul pacientului. 

Dexametazona e un medicament ieftin și ușor de găsit, însă folosirea sa în tratarea COVID-19 este limitată la cazurile severe. În România, cel mai recent protocol de tratament,  propus de Ministerul Sănătății în august,„Protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2, din 07.08.2020”, lege5.ro prevede utilizarea dexametazonei (sau, alternativ, a corticoidului metilprednisolon) în cazurile severe, dar îl oferă ca alternativă și pentru cazurile medii, cu pneumonie, dar care n-au nevoie de oxigen suplimentar.

UPDATE (3 septembrie 2020): După publicarea în JAMA Network a unei analize„Association Between Systemic Corticosteroids and Mortality Among Critically Ill Patients With COVID-19”, jamanetwork.com a șapte studii, care au implicat 1.700 de pacienți, concluzia specialiștilor este că, în cazurile grave și critice de COVID-19, prima linie de tratament ar trebui să o reprezinte corticosteroizii, și anume dexametazona, hidrocortizonul și metilprednisolonul. Și Organizația Mondială a Sănătății recomandă acum„Corticosteroids for COVID-19”,  who.int aceste medicamente.

UPDATE (10 februarie): Un studiu„Inhaled budesonide in the treatment of early COVID-19 illness: a randomised controlled trial”,medrxiv.org efectuat de cercetători de la Universitatea Oxford și susținut de AstraZeneca arată că budesonida, un corticosteroid administrat cu ajutorul unui inhalator la pacienții cu astm, ar putea reduce semnificativ numărul spitalizărilor în cazul pacienților cu COVID-19. 

Studiul, numit STOIC, a fost făcut pe 146 de pacienți, dintre care jumătate au primit 800 de micrograme de budesonidă, de două ori pe zi, ia jumătate tratamentul standard și a arătat o reducere cu 90% a riscului de a fi nevoie de îngrijiri de urgență sau spitalizare. Și simptomele au trecut mai repede, iar recuperarea a fost mai scurtă. Este însă nevoie de un studiu mai amplu pentru a confirma rezultatele.

UPDATE (20 aprilie): Un alt studiu,„Inhaled budesonide for COVID-19 in people at higher risk of adverse outcomes in the community: interim analyses from the PRINCIPLE trial”, medrxiv.org numit PRINCIPLE, la care au participat 2.617 de persoane pozitive la COVID-19, dintre care 751 au primit budesonidă, arată că acest medicament reduce cu trei zile timpul de recuperare la persoanele cu risc de a dezvolta forme severe ale bolii. 

Tratamente promițătoare

Pentru aceste tratamente există rezultate bune obținute în studii efectuate pe un număr semnificativ de pacienți, dar încă e nevoie de studii suplimentare.

Anticorpii monoclonali

PE SCURT: Tratamentele cu anticorpi monoclonali au fost autorizate pentru utilizare de urgență în SUA și Europa la pacienții care nu au forme grave de COVID-19, dar au un risc crescut de a le dezvolta.

Dacă plasma convalescentă presupune că anticorpii din sângele unei persoane care a avut COVID-19 ar putea ajuta în tratament, atunci cum ar fi dacă am putea izola anticorpii? De la începutul pandemiei, mai multe studii preclinice au găsit cei mai eficienți anticorpi împotriva bolii. Un cocktail de doi anticorpi dezvoltat de Regernon a arătat că tratează boala în primate și hamsteri.„REGN-COV2 antibody cocktail prevents and treats SARS-CoV-2 infection in rhesus macaques and hamsters”, biorxiv.org O altă companie, Eli Lilly, în colaborare cu AbCellera, a început în iulie prima fază a studiilor pe oameni„Lilly Begins World’s First Study of a Potential COVID-19 Antibody Treatment in Humans”, lilly.com a unui tratament cu anticorpi.

Specialiștii spun că ar putea fi eficiente, mai ales că tratamente bazate pe anticorpi monoclonali au fost aprobate pentru alte boli, inclusiv cancer. Însă, pentru că acestea sunt tratamente dezvoltate special pentru COVID-19, vor trebui mai întâi să treacă prin toate etapele testării. Mai mult, acestea nu vor fi disponibile, nici măcar experimental, înainte de faza a treia, cea care studiază eficiența substanței. 

Deși este cel mai promițător potențial tratament, din păcate, anticorpii monoclonali sunt extrem de scumpi (între 15.000 și 200.000 de dolari, în SUA), ceea ce va pune și problema accesului tuturor la aceste medicamente„Expanding access to monoclonal antibody-based products”, wellcome.ac.uk în caz că se dovedesc eficiente.

UPDATE (6 octombrie 2020): Regeneron a anunțat„Regeneron’s REGN-COV2 Antibody Cocktail Reduced Viral Levels and Improved Symptoms in Non-Hospitalized COVID-19 Patients”, regeneron.com într-un comunicat de presă că tratamentul său experimental anti-COVID-19, REGN-COV2, a reușit să scadă cantitățile virale și să îmbunătățească simptomele în pacienții nespitalizați, în cadrul unor teste efectuate pe 275 de voluntari. Medicamentul a intrat în atenția publică după ce președintele Trump a primit o doză, la puțină vreme după ce a anunțat că are COVID-19.

Și Eli Lily anunțase,„Lilly announces proof of concept data for neutralizing antibody LY-CoV555 in the COVID-19 outpatient setting”, lilly.com la mijlocul lui septembrie, că tratamentul lor cu anticorpi, LY-CoV555, pare a da rezultate pozitive în cazuri ușoare spre moderate, din analiza interimară a datelor unui studiu dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo.

UPDATE (14 noiembrie 2020): Pe 9 noiembrie, FDA-ul american a autorizat„FDA Authorizes Monoclonal Antibody for Treatment of COVID-19”, fda.gov utilizarea de urgență a tratamentului cu anticorpi monoclonali de la  Eli Lilly. Medicamentul este recomandat a fi administrat, cât mai rapid după un test pozitiv, persoanelor care au contractat COVID-19 și care au risc crescut de a dezvolta forme grave ale bolii. Eli Lilly spune că n-ar trebui să fie utilizat după a zecea zi de la infectare și nici în cazul persoanele deja spitalizate. Compania are capacitatea de a produce suficiente doze pentru a trata un milion de persoane până la finalul anului. 

UPDATE (22 noiembrie 2020): Pe 22 noiembrie, FDA a aprobat pentru utilizare de urgență„FDA Authorizes Monoclonal Antibodies for Treatment of COVID-19”, fda.gov tratamentul cu anticorpi monoclonali produs de Regeneron. Ccasirivimab și imdevimab se administrează împreună, sub formă de perfuzie intravenoasă. Este tratamentul primit de președintele Trump când a avut COVID-19. Și acest tratament, și cel de la Eli Lilly, este relativ scump și dificil de produs în cantități mari.

UPDATE (12 februarie): Și tratamentul cu anticorpii monoclonali bamlanivimab și etesevimab, administrați împreună, de la Eli Lilly a fost autorizat pentru utilizarea de urgență de către FDA.„Coronavirus (COVID-19) Update: FDA Authorizes Monoclonal Antibodies for Treatment of COVID-19”, fda.gov Acesta poate fi administrat, sub formă injectabilă, persoanelor cu forme ușoare sau moderate de COVID-19.

UPDATE (26 februarie):Agenția europeană a Medicamentului a anunțat„EMA starts rolling review of Celltrion antibody regdanvimab for COVID-19”, ema.europa.eu că analizează pentru autorizarea de urgență medicamentul regdanvimab (CT-P59) al companiei coreene Celltrion.  

Două zile mai târziu, pe 26 februarie„EMA issues advice on use of REGN-COV2 antibody combination (casirivimab / imdevimab)”, ema.europa.eu EMA a aprobat utilizarea combinației de casirivimab și imdevimab, de la Regeneron, la pacienții cu COVID-19 care nu necesită oxigen suplimentar și au un risc crescut de a dezvolta o formă severă a bolii.

CITEȘTE ȘI: Ce sunt anticorpii monoclonali și ce perspective au ca tratament pentru COVID-19?

Inhibitori de citokine

PE SCURT: Dacă majoritatea studiilor din 2020 au arătat că aceste medicamente n-ar funcționa, studii apărute în 2021 spun că, în special tocilizumab, dar și sarilumab, ar putea reduce mortalitatea în cazul pacienților aflați la terapie intensivă.

Cum furtuna de citokine este un pericol major pentru pacienții cu forme grave de COVID-19, medicii s-au gândit imediat să folosească medicamente care împiedică organismul să le producă în exces. Eficienți în artrită și alte boli inflamatorii, inhibitorii de citokine acționează asupra uneia sau mai multora dintre proteinele produse de organism pentru a lupta cu virusurile.

Tocilizumab

Rezultatele preliminare au fost mixte. Unele studii n-au arătat că ar funcționa, altele au arătat îmbunătățiri minore. De exemplu, s-a observat o reducere a mortalității în cazul folosirii tocilizumab,„Tocilizumab for patients with COVID-19 pneumonia. The TOCIVID-19 prospective phase 2 trial”, medrxiv.org o substanță care acționează împotriva interleukinei-6 (IL-6). Ulterior, Roche,„Roche provides an update on the phase III COVACTA trial of Actemra/RoActemra in hospitalised patients with severe COVID-19 associated pneumonia”, roche.com producătorul Acterma/RoActerma (denumirea comercială a tocilizumab) a anunțat că medicamentul nu reduce mortalitatea față de placebo, dar ar putea scurta perioada de spitalizare.

UPDATE (28 noiembrie 2020): Tocilizumab-ul este investigat în continuare ca potențial tratament de studiul britanic Recovery.„Randomisation”, recoverytrial.net

UPDATE (20 ianuarie): Un studiu de la Imperial College London, care nu a fost încă peer reviewed,„Interleukin-6 Receptor Antagonists in Critically Ill Patients with Covid-19 – Preliminary report”, doi.org contrazice concluziile anteriore și spune că tocilizumab și sarilumab ar putea avea un efect în reducerea mortalității. Studiul a inclus  803 pacienți aflați la terapie intensivă. Dinte aceștia, 353 au primit tocilizumab, 48 sarilumab și 402 un alt tratament. Dacă în ultimul grup mortalitatea a fost de 36%, aceasta a fost mai scăzută în primele două  (28% pentru tocilizumab și 22% pentru sarilumab).

UPDATE (12 februarie): Conform studiului britanic Recovery„Tocilizumab reduces deaths in patients hospitalised with COVID-19”, recoverytrial.net tocilizumab reduce mortalitatea în pacienții cu forme severe de COVID-19. Testul a efectuat pe 2022 de pacienți care au primit tocilizumab și 2.096 care au primit tratamentul standard, 85% dintre cei testați primind și dexametazonă. Diferența în mortalitate nu a fost mare, dar a existat (29%, față de 33%), ceea ce înseamnă o viață salvată la 25 de pacienți tratați. Medicamentul este folosit în tratarea COVID-19 încă de la începutul pandemiei, inclusiv în România.

Sarilumab

Nici la sarilumab, un alt inhibitor de IL-6, produs de Regernon și Sanofi cu numele Kevzara, nu s-a observat o scădere a mortalității.„Regeneron and Sanofi Provide Update on Kevzara® (sarilumab) Phase 3 US Trial in COVID-19 Patients”, regeneron.com 

UPDATE (3 septembrie 2020): Sanofi a anunțat pe 1 septembrie că faza a III-a a studiului clinic pentru Kevzara a eșuat.„Coronavirus: Sanofi annonce l’échec de l’un de ses essais cliniques”, rfi.fr

UPDATE (20 ianuarie): Sarilumab este inclus în studiul de la Imperial College London, care nu a fost încă peer reviewed,„Interleukin-6 Receptor Antagonists in Critically Ill Patients with Covid-19 – Preliminary report”, doi.org prezentat la tocilizumab.

Baricitinib

UPDATE (6 octombrie 2020): La mijlocul lui septembrie, Eli Lily a anunțat„Baricitinib in Combination with Remdesivir Reduces Time to Recovery in Hospitalized Patients with COVID-19 in NIAID-Sponsored ACTT-2 Trial”, prnewswire.com că baricitinib, o substanță care inhibă mai multe citokine, vândută sub denumirea comercială de Olumiant și folosit pentru artrita reumatoidă, ar da rezultate pozitive în combinație cu remedesivir.

UPDATE (28 noiembrie 2020): FDA a aprobat utilizarea de urgență„FDA Authorizes Drug Combination for Treatment of COVID-19”, fda.gov a combinației baricitinib + remdesevir la finalul lui noiembrie, pe baza rezultatelor studiului ACTT-2, care n-au fost încă publicate. A fost anunțat un nou studiu, ACTT-4,„Fourth iteration of COVID-19 treatment trial underway”, nih.gov care va testa combinația dexametazonă + remdesevir împotriva grupului de medicamente care tocmai a fost aprobat.

EXO-CD24

UPDATE (10 februarie): Acest medicament, inhibitor de citokine, folosit în tratarea cancerului a atras interesul presei„New Israeli drug cured 29 of 30 moderate/serious COVID cases in days — hospital”, timesofisrael.com după ce medicii de la spitalul israelian Ichilov au spus că din 30 de pacienți cu forme medii și severe de COVID-19, 29 s-au recuperat în două zile și ultimul după cinci. Momentan, nu au apărut datele despre acest studiu de faza I, pentru a putea fi verificate independent, dar medicii spun că vor continua cercetările.

Lenzilumab

UPDATE (26 mai): Pe lista inhibitorilor de citokine testați în tratamentul anti-COVID-19 a intrat și lenzilumab, un anticorp care se atașează unei molecule ce declanșează furtuna de citokine. Conform unui studiu clinic de fază a III-a, apărut în format pre-print în mai 2021,„Lenzilumab Efficacy and Safety in Newly Hospitalized COVID-19 Subjects: Results from the Live-air Phase 3 Randomized Double-blind Placebo-controlled Trial”, medrxiv.org substanța reduce riscul ca pacienții sub 85 de ani în care n-a fost declanșată încă furtuna de citokine să aibă nevoie de ventilator sau să decedeze. Studiul a implicat 520 de pacienți de COVID-19 cu niveluri scăzute de oxigen, dintre care 261 au primit medicamentul și 259 un placebo. Rezultatele studiului nu au fost confirmate independent.

Lerolimab

UPDATE (26 mai): Lerolimab, un anticorp monoclonal care a fost încercat inițial pentru virusul HIV, funcționează prin legarea de proteina CCR5 de pe suprafața celulelor, folosită de acel virus pentru a le infecta. Cum proteina are rol și în reglarea citokinelor, CytoDyn, o companie americană, a început să-l testeze ca tratament anti-COVID-19. Studii preliminare, pe un număr mic de pacienți, au dat rezultate bune în toamna lui 2020,„Clinical Characteristics and Outcomes of Coronavirus Disease 2019 Patients Who Received Compassionate-Use Leronlimab”, academic.oup.com iar, într-un comunicat de presă din martie 2021, compania susținea că substanța ar reduce mortalitatea cu 82%.„CytoDyn’s Leronlimab Decreased Mortality at 14 Days by 82% With Statistically Significant P-Value of 0.0233 Amongst Critically Ill COVID-19 Patients”, cytodyn.com 

Însă, într-un comunicat publicat în mai,„Statement on Leronlimab | FDA”, fda.gov FDA acuză compania că a folosit doar seturile parțiale de date din studiile clinice efectuate care le confirmau supoziția că substanța ar avea efect, ignorând faptul că, luând în considerare toate datele, cifrele arătau lipsa unui beneficiu. Practic, CytoDyn a ales doar informațiile care-i conveneau pentru a face ca tratamentul să pară eficient, o încălcare clară a modului în care se fac studii științifice.

Tratamente cu rezultate incerte

Pentru multe dintre aceste tratamente este nevoie de studii suplimentare pentru a stabili dacă sunt eficiente sau nu împotriva coronavirusului.

Remdesivir

PE SCURT: Deși este singurul medicament aprobat special pentru COVID-19, studiul Solidary al OMS nu a găsit vreo dovadă că ar reduce mortalitatea sau durata spitalizării. Combinația remdesivir + baricitinib (vezi pct. 3) ar putea funcționa, dar vom ști asta doar după alte studii.

Acest medicament antiviral experimental a fost produs inițial de Gilead Sciences pentru a trata Ebola, însă a arătat rezultate mediocre, mai slabe decât ale altor medicamente testate pentru această boală. S-a observat însă că medicamentul are un spectru antiviral larg, ceea ce i-a făcut pe cei de la Gilead să se gândească că ar putea funcționa împotriva COVID-19. (Asta, și faptul că au investit o groază de bani în cercetare). 

Un raport preliminar publicat în mai în The New England Journal of Medicine„Remdesivir for the Treatment of Covid-19 — Preliminary Report”, nejm.org al unui studiu dublu-orb pe 1083 de pacienți a observat că Remdesivir poate reduce de la 15 la 11 zile timpul de spitalizare al pacienților cu forme grave de COVID-19. Este posibil să existe și o scădere a mortalității la cei tratați cu acest medicament, susține Gilead.„Gilead Presents Additional Data on Investigational Antiviral Remdesivir for the Treatment of COVID-19”, gilead.com Mecanismul de acțiune al remdesivir duce la împiedicarea SARS-CoV-2 să se multiplice, prin inserarea în genele acestuia. 

Patru zile mai puțin de recuperare e semnificativ, dar nu grozav. Studii suplimentare„Remdesivir Tests for Covid Treatments Enter New Phase”, nytimes.com vor arăta dacă, în combinație cu alte medicamente, Remdesivir ar putea fi mai eficient. De asemenea, și detaliile despre eficiență sunt studiate în continuare. Acest medicament este unul dintre cele cercetate de OMS în cadrul studiului global Solidarity și de britanici, în studiul Recovery.

România folosește remdesivir (a cărui denumire comercială e Veklury) în tratamentul bolnavilor de COVID-19, având acces la medicament„România va beneficia de o cantitate de 25 157 flacoane Veklury (Remdesivir), în trei tranșe, pentru tratarea pacienților cu COVID -19 eligibili”, ms.ro prin intermediul unui contract semnat între Uniunea Europeană și Gilead.

UPDATE (6 octombrie 2020): Un studiu din august„Effect of Remdesivir vs Standard Care on Clinical Status of Patients With Moderate COVID-19”, jamanetwork.com arată că în cazul unui tratament de cinci zile cu remedesivir în cazurile medii pacienții o duc mai bine în a 11-a zi de spitalizare. Un tratament de zece zile n-a dat același rezultate. S-a decis extinderea tratamentului la orice fel de cazuri, deși specialiștii spun că dovezile sunt destul de neclare. De curând, Gilead a primit dreptul de a vinde direct medicamentul către spitale,„Gilead Sciences takes back remdesivir distribution as demand drops”, fiercepharma.com în SUA, ceea ce ar putea duce la o creștere a prețului și la probleme de acces pentru pacienții din alte state, inclusiv România.

UPDATE (16 octombrie 2020): Rezultatele studiului Solidarity, organizat de OMS în 405 spitale din 30 de țări, pe 11.266 de pacienți, pentru mai multe medicamente, dintre care 2.750 au primit remdesivir au fost publicate în format pre-print„Repurposed antiviral drugs for COVID-19; interim WHO SOLIDARITY trial results”,  medrxiv.org și arată că nu se observă o reducere a mortalității la cei tratați cu acest medicament. Mai mult, medicamentul pare a nu influența nici momentul în care un pacient e trecut pe ventilație mecanică sau durata spitalizării.

UPDATE (1 noiembrie 2020): Cu toate acestea, medicamentul a fost aprobat de către FDA,FDA Approves First Treatment for COVID-19, fda.gov devenind astfel primul tratament specific pentru COVID-19. Agenția Europeană a Medicamentului cercetează încăEU medicine regulator seeks full results of WHO’s remdesivir trial, ft.com datele studiului OMS înainte de a da o aprobare finală.

UPDATE (21 noiembrie 2020): Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă„WHO recommends against the use of remdesivir in COVID-19 patients”, who.int folosirea remdesivirului, după ce a analizat studiul Solidarity și alte patru studii randomizate, pentru că nu a arătat  că ar crește șansele pacienților de a supraviețui sau a-și îmbunătăți starea de sănătate.

Favipiravir

PE SCURT: Medicamentul este folosit în tratarea COVID-19 în fazele inițiale ale bolii, dar nu există încă studii care să-i dovedească clar eficiența.

Acest medicament antiviral a fost dezvoltat de compania japoneză Fujifilm, cu numele comercial Avignan, pentru a trata gripa. Favipavirul este un inhibitor de ARN polimerază, o enzimă cu rol în multiplicarea ARN-ului, deci ar putea opri virusul să se înmulțească. Până acum însă, datele legate de eficiența favipiravirului sunt limitate. Un studiu din primăvară„Experimental Treatment with Favipiravir for COVID-19: An Open-Label Control Study”, sciencedirect.com arată că medicamentul ar putea ajuta în eliminarea coronavirusului din căile respiratorii. Însă studiile serioase și pe un număr semnificativ de pacienți sunt încă în desfășurare.„After early hype, Japan’s homegrown COVID-19 drug hope Avigan faces rocky future”, reuters.com

Existe și o serie de medicamente generice bazate pe această substanță, ceea ce explică de ce țări precum China și Rusia l-au aprobat deja pentru folosirea în tratamentul bolnavilor de COVID-19. În România, este recomandat utilizarea sa doar în cazul lipsei altor antivirale și după ce îndeplinește toate condițiile de siguranță. Asta pentru că medicamentul ar putea cauza defecte la naștere,„This Drug May Cause Birth Defects. Japan’s Pushing It for Coronavirus.” nytimes.com de aceea este administrat cu anticoncepționale la femei. 

UPDATE (6 octombrie 2020): Favipavir a obținut rezultate promițătoare în faza a treia a studiului clinic efectuat de Fujifilm.„Fujifilm’s Avigan shown to be effective in Japanese Phase-3 trial for COVID-19”, reuters.com Cercetarea făcută pe 156 de pacienți din Japonia arată că starea bolnavilor tratați cu Avigan s-a îmbunătățit după 11,9 zile, față de 14,7 pentru cei din grupul placebo. diferența  este statistic semnificativă. Alte țări, precum India sau Rusia, au aprobat deja alte variante ale medicamentului, cu aceeași substanță activă.

UPDATE (20 ianuarie): Medici din Emiratele Arabe Unite au raportat două cazuri de nefrotoxicitate,„Favipiravir use in COVID-19 patients may lead to nephrotoxicity: Case study”, medicaldialogues.in o afecțiune a rinichilor, generate de folosirea favipravir.

Interferon

PE SCURT: Studiile OMS arată că interferonul nu are vreun efect în modificarea cursului bolii sau reducerea mortalității, dar încă se lucrează la medicamente noi pe bază de interferon.

Interferonii sunt proteine produse de corpul uman ca răspuns la apariția unor patogeni, în special viruși, și ajută la inhibarea dezvoltării unui virus, odată pătruns în celulă. Specialiștii s-au întrebat dacă nu cumva ar putea ajuta organismul cu interferon artificial. Există însă și îngrijorări, pentru că interferonii sunt citokine, iar furtuna de citokine e una dintre principalele cauze ale mortalității în cazul COVID-19.

Studiile inițiale pe animale„A mouse-adapted SARS-CoV-2 model for the evaluation of COVID-19 medical countermeasures”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov au fost încurajatoare. Un studiu chinezesc cu interferon alfa„An experimental trial of recombinant human interferon alpha nasal drops to prevent coronavirus disease 2019 in medical staff in an epidemic area”, medrxiv.org arată că medicamentul ar putea preveni infecția cu COVID-19, iar o companie britanică, Synairgen, susține că medicamentul lor bazat pe interferon ar reduce riscul de cazuri grave.„Synairgen announces positive results from trial of SNG001 in hospitalised COVID-19 patients”, synairgen.com (PDF) Americanii testeazăNIH clinical trial testing remdesivir plus interferon beta-1a for COVID-19 treatment begins”, nih.gov acum combinația remdesivir și interferon beta-1a.

UPDATE (16 octombrie 2020): În studiului Solidarity,„Repurposed antiviral drugs for COVID-19; interim WHO SOLIDARITY trial results”, medrxiv.org 1.412 pacienți au primit interferon și 651 interferon cu lopinavir. Nu s-a observat o scădere a mortalității sau o modificare a cursului bolii.

UPDATE (20 ianuarie): Compania britanică Syanirgen continuă testarea medicamentului SNG001, un interferon inhalabil, într-un studiu de faza a III-a anunțat la începutul lunii ianuarie. „Synairgen’s inhaled interferon for COVID-19 enhances short, harmless version of virus entry point: study”, fiercebiotech.com

Molnupiravir

PE SCURT: Acest medicament experimental este încă faza de testare.

Acest antiviral cu spectru larg ar putea inhiba dezvoltarea coronavirusului„An orally bioavailable broad-spectrum antiviral inhibits SARS-CoV-2 in human airway epithelial cell cultures and multiple coronaviruses in mice”, sciencemag.org arată un studiu pe șoareci. Eficiența substanței, cunoscută inițial ca EIDD-2801, apoi ca MK-4482, va fi testată la oameni de producătorul Merck în această toamnă.„Merck plans large trials of antiviral COVID-19 drug in September”, reuters.com

UPDATE (14 noiembrie 2020): Testele au început recrutarea în octombrie.„Efficacy and Safety of Molnupiravir (MK-4482) in Hospitalized Adult Participants With COVID-19”, clinicaltrials.gov Medicamentul se prezintă sub formă de pilule.

UPDATE (20 aprilie): Merck și Ridgeback Biotherapeutics au anunțat„Merck and Ridgeback Biotherapeutics Provide Update on Progress of Clinical Development Program for Molnupiravir, an Investigational Oral Therapeutic for the Treatment of Mild-to-Moderate COVID-19”, businesswire.com că trec la faza a III-a a studierii medicamentului molnupiravir (MK-4482/ EIDD-2801), însă că se vor orienta spre pacienții care nu sunt încă spitalizați, pentru că testele anterioare au arătat că e puțin probabil ca medicamentul să aibă un beneficiul în pacienții spitalizați. 

Proteina ACE-2

PE SCURT: Utilizarea proteinei ACE-2 în tratament este încă în fazele inițiale ale testelor.

ACE-2 este proteina prin care coronavirusul pătrunde în celule, atașându-se de ea cu ajutorul proteinei S de pe suprafața virusului. Motiv pentru care oamenii de știință s-au gândit să folosească proteine ACE-2 artificiale pentru a păcăli virusul să se atașeze de ele și a-i împiedica multiplicarea. Momentan, avem doar rezultate promițătoare în testele clinice in vitro,„Inhibition of SARS-CoV-2 Infections in Engineered Human Tissues Using Clinical-Grade Soluble Human ACE2”, elsevier.com dar nu pe animale sau oameni.

Anticoagulante

PE SCURT: Cercetările arată că anticoagulantele nu sunt eficiente în cazurile grave. Se cercetează în continuare pe pacienții cu forme medii ale bolii.

Descoperirea faptului că COVID-19 poate să provoace cheaguri de sânge„Coronavirus blood-clot mystery intensifies”, nature.com în pacienții cu forme grave ale bolii i-au făcut pe medici să apeleze la anticoagulante, mai ales în cazul pacienților cu cazuri grave. O serie de teste clinice„Anticoagulation in Critically Ill Patients With COVID-19 (The IMPACT Trial)”, clinicaltrials.gov aflate în desfășurare vor oferi mai multe informații despre eficiența acestora.

UPDATE (20 ianuarie): Imperial College of London a oprit„Statement from the REMAP-CAP trial on blood thinners in COVID-19 patients”, imperial.ac.uk testarea folosirii anticoagulantelor în cazurile grave de COVID-19, pentru că nu s-au observat îmbunătățiri, dar continuă testarea pentru cazurile medii. 

Aspirina

PE SCURT: Utilizarea aspirinei în tratarea COVID-19 e cercetată de cel mai mare studiu britanic.

Un anunț oarecum surprinzător făcut pe 6 noiembrie a fost că englezii au decis să testeze aspirina drept tratament pentru COVID-19 în cadrul studiului Recovery.„Aspirin to be investigated as a possible treatment for COVID-19 in the RECOVERY trial”, recoverytrial.net Banalul medicament pe care îl ia mai toată lumea când răcește ar putea împiedica formarea cheagurilor de sânge la bolnavii de COVID-19. Asta pentru că aspirina reduce acumularea trombocitelor, care par a fi hiperactive la unii dintre pacienții. Cercetătorii vor încerca să recruteze 2.000 de pacienți care vor primi 150 mg de aspirină, pe lângă tratamentul standard, și alți 2.000 care vor primi doar tratamentul standard, urmând a evalua mortalitatea la 28 de zile pentru a vedea dacă aspirina are vreun rol în reducerea acesteia.

Fluvoxamina

PE SCURT: Studii pe puțini pacienți arată rezultate încurajatoare pentru folosirea acestui medicament în tratarea bolii, dar ele trebuie confirmate.

Acest medicament folosit în tratarea depresiei, dedicat mai ales pacienților cu tulburare obsesiv-compulsivă, ar putea reduce riscul deteriorării simptomelor respiratorii ale COVID-19 dacă este administrat din prima săptămână de simptome, conform unui studiu din Journal of the American Medical Association.„Fluvoxamine vs Placebo and Clinical Deterioration in Outpatients With Symptomatic COVID-19”, jamanetwork.com Studiul, randomizat și dublu-orb, a descoperit că din 80 de pacienți cu simptome respiratorii cărora le-a fost administrat medicamentul, niciunul nu a prezentat o agravare a bolii. În schimb, din 72 de pacienți care au primit un placebo, 8,3% au dezvoltat forme mai grave. E nevoie de cercetări suplimentare, pe mai mulți pacienți, pentru confirmarea rezultatelor.

Plitidepsin

PE SCURT: Un studiu preclinic i-a încurajat pe savanți să propună trecerea la studii pe oameni.

Conform unui studiu publicat în Science,„Plitidepsin has potent preclinical efficacy against SARS-CoV-2 by targeting the host protein eEF1A”, sciencemag.org acest inhibitor al proteinei eEF1A extras dintr-o nevertebrată subacvatică din Marea Mediterană, Aplidium albicans, propus și pentru tratarea mielomului multiplu, a arătat că ar avea efect în inhibarea virusului SARS-CoV-2 într-un studiu efectuat pe șoareci de laborator și că este mai potent decât remdesivir-ul. Este nevoie însă ca medicamentul să fie testat pe oameni pentru a vedea dacă efectele se confirmă.

Proxalutamide

PE SCURT: Rezultatele din testele clinice ale acestui medicament experimental, anunțate de producător, ar trebui să fie confirmate de teste mai ample

Acest tratament experimental dezvoltat de compania chineză Suzhou Kintor Pharmaceuticals, sub numele de cod GT-0918, este un medicament antiandrogenic nonsteroidal care blochează utilizarea testosteronului, gândit pentru a fi utilizat în tratarea cancerului de prostată și a celui de sâni. 

Firma a testat medicamentul, într-un studiu clinic de faza a III-a, în Brazilia (într-o zonă în care varianta P1 a virusului e dominantă) și, conform unui comunicat de presă din martie„Kintor’s Proxalutamide lowers mortality in Covid-19 patients”, clinicaltrialsarena.com acesta ar fi eficient în reducerea mortalității și scăderea duratei internării. Au fost implicați 588 de pacienți internați de cel mult două zile în spital, care au primit zilnic 300 mg din acest medicament oral sau un placebo, vreme de 14 zile. Medicamentul ar reduce mortalitatea cu 92% (11 cazuri, față de 141 în grupul de control) și durata internării la cinci zile, față de 14, pentru cei care s-au recuperat. Însă aceste date ar trebui confirmate de studii clinice mult mai ample înainte ca medicamentul să fie luat în considerare pentru o eventuală aprobare.

Inhibitori de proteaze

PE SCURT: Interesul Pfizer pentru această clasă de substanțe le transformă într-un magnet pentru interesul public, dar momentan testele sunt în faze incipiente.

Această clasă de medicamente funcționează prin blocarea proteazei, o enzimă esențială pentru replicarea virusului SARS-CoV-2. Există un număr destul de mare de substanțe care au acest efect, o parte dintre ele fiind în teste.

Cea mai interesant este PF-07321332, numele de cod al tratamentului cu administrare orală testat de Pfizer într-un test clinic de faza I, „Pfizer Initiates Phase 1 Study of Novel Oral Antiviral Therapeutic Agent Against SARS-CoV-2”, pfizer.com după ce a dat rezultate bune in vitro. Cum Pfizer este producătorul celui mai important vaccin, e de înțeles de ce acest medicament e așteptat cu interes. Pfizer mai testează o substanță injectabilă cu numele de cod PF-07304814.

Și ABBV-744 este văzut ca o substanță cu potențial în inhibarea SARS-COV-2, conform unul studiu din Nature. „ABBV-744 as a potential inhibitor of SARS-CoV-2 main protease enzyme against COVID-19”, nature.com

 

Tratamente care mai degrabă nu funcționează

Pentru majoritatea tratamentelor de mai jos, există un număr mare de studii care arată că sunt ineficiente, însă se fac în continuare cercetări.

CITEȘTE ȘI: Uleiurile de șarpe și automedicația „luptă” împotriva COVID-19

Plasma convalescentă

PE SCURT: Tratamentul cu plasmă convalescentă nu reduce mortalitatea, a concluzionat studiul britanic Recovery, dar, conform altui studiu recent, ar putea avea efect dacă e administrat rapid și plasma are o cantitate ridicată de anticorpi.

Plasma recoltată și filtrată de la pacienții care au avut COVID-19 ar putea să-i ajute pe cei bolnavi, pentru că are anticorpi dezvoltați de cei care s-au vindecat. Tratamentul este unul vechi de un secol și se folosește și în alte boli, inclusiv la gripă, dar studiile făcute pentru noua boală abia încep să apară. Concluzia unui studiu timpuriu cu 39 de pacienți„Convalescent plasma treatment of severe COVID-19: A matched control study”, medrxiv.org ar fi că plasma convalescentă ar putea fi un tratament eficient, în special pentru pacienții care nu sunt intubați. Un studiu recent,„Treatment of COVID-19 Patients with Convalescent Plasma Reveals a Signal of Significantly Decreased Mortality”, ajp.amjpathol.org de data aceasta pe 136 de pacienți, arată o reducere a mortalității (comparativ cu pacienți care n-au primit plasmă, nu cu un placebo) dacă tratamentul e administrat devreme și nivelul de anticorpi din plasmă e mai ridicat. Pe de altă parte, un studiu olandez„Convalescent Plasma for COVID-19. A randomized clinical trial”, medrxiv.org a fost oprit prematur atunci când s-a observat că nu există vreo îmbunătățire la cei care primesc plasmă și că oricum pacienții au dezvoltat anticorpi și fără acest tratament. 

Există câteva probleme majore în a stabili eficiența acestui tratament. Recoltarea de plasmă de la cei care a avut COVID-19 este greoaie, nivelul de anticorpi diferă de la pacient la pacient, deci nu există o plasmă „standard”, iar cei care vor să facă studii clinice se lovesc de refuzuri, pentru că unii pacienți se tem că ar putea primi un placebo. 

De aceea, medicii de la Mayo Clinic au urmărit evoluția a peste 35.000 de pacienți care au primit plasmă convalescentă, majoritatea în faze critice ale bolii. Concluzia observației „Effect of Convalescent Plasma on Mortality among Hospitalized Patients with COVID-19: Initial Three-Month Experience”, medrxiv.org este că pacienții care primesc tratamentul cu plasmă convalescentă la trei zile de la diagnostic au un risc mai scăzut să moară (21,7%, după 30 de zile) față de cei care o primesc la patru zile sau mai mult (26,7%) și că tratamentul ar putea fi mai eficient dacă nivelul de anticorpi din plasmă este mai ridicat. Faptul că a lipsit însă un grup de control face însă concluziile mai puțin relevante, iar plasma convalescentă rămâne la stadiu de „tratament experimental”, cel puțin în SUA.

În România, plasma convalescentă este aprobată și recomandată pacienților care dezvoltă forme severe de COVID-19, însă există dificultăți în a obține cantități mari de substanță din cauza metodologiei greoaie de recoltare.„Omul care a donat statului român singurele aparate de recoltare de plasmă din țară denunță”cele 5 aberații din metodologia de colectare a plasmei”, hotnews.ro

UPDATE (6 octombrie 2020): Un studiu indian publicat în septembrie„Convalescent plasma in the management of moderate COVID-19 in India: An open-label parallel-arm phase II multicentre randomized controlled trial (PLACID Trial)”, medrxiv.org fără a fi peer reviewed, pe 464 de pacienți cu o formă moderată a bolii, spune că n-a găsit vreo diferență în evoluția bolii între cei care au primit plasmă și cei care n-au urmat acest tratament. E nevoie de teste suplimentare, dar specialiștii se plâng că nu găsesc suficienți pacienți„Completion of clinical trials in light of COVID-19”, thelancet.com pentru a testa așa cum trebuie acest tratament.

UPDATE (28 noiembrie 2020): Din păcate pentru tratamentul cu plasmă convalescentă, studiile nu au confirmat utilitatea acestuia în cazurile severe. Conform unui studiu publicat în New England Journal of Medicine„A Randomized Trial of Convalescent Plasma in Covid-19 Severe Pneumonia”, nejm.org care a comparat 228 de pacienți cu forme severe de COVID-19 care au primit plasmă convalescentă cu 105 care au primit un placebo, nu s-a observat vreo diferență în evoluția bolii după 30 de zile, iar mortalitatea a fost similară în ambele grupuri. Există în continuare speranța ca tratamentul să fie util în prima fază a bolii.

UPDATE (20 ianuarie): Un studiu argentinian publicat la începutul lunii ianuarie în The New England Journal of Medicine„Early High-Titer Plasma Therapy to Prevent Severe Covid-19 in Older Adults”, nejm.org pare a fi rezolvat definitiv dilema utilizării plasmei convalescente. Cercetătorii au făcut studiul pe 160 de pacienți în vârstă care au primit fie plasmă convalescentă cu o cantitate ridicată de anticorpi (80 de persoane), fie un placebo (celelalte 80 de persoane) la cel mult 72 de ore de la primele simptome de COVID-19. 13 pacienți din primul grup și 25 din al doilea au dezvoltat forme severe de COVID-19. Concluzia este că tratamentul cu plasmă poate preveni evoluția bolii spre o formă mai gravă dacă are un număr ridicat de anticorpi și este administrată la scurt timp după apariția simptomelor. Concluzia poate fi coroborată cu informațiile despre tratamentele cu anticorpi monoclonali, care par a funcționa tot doar în fazele inițiale ale bolii.

În schimb, pe 15 ianuarie, studiul Recovery a oprit cercetarea acestui tratament„RECOVERY trial closes recruitment to convalescent plasma treatment for patients hospitalised with COVID-19”, recoverytrial.net după ce audin cei 10.406 pacienți care au primit fie plasmă convalescentă, fie tratamentul standard, 1.873 dintre au murit, iar procentele au fost egale între cele două grupuri (18%). Ceea ce arată clar că plasma convalescentă nu are niciun efect în prevenirea mortalității.

Colchicina

PE SCURT: Două studii majore evaluează dacă acest tratament, cu rezultate preliminare interesante, ar putea fi un eficient. 

Acest medicament antiinflamator este folosit în cazul atacurilor de gută și este un produs care se găsește în mod natural în brândușa de toamnă. Organizatorii studiului Recovery au anunțat„Colchicine to be investigated as a possible treatment for COVID-19 in the RECOVERY trial” , recoverytrial.net că vor cerceta eficiența acestuia împotriva virusului SARS-CoV-2.

UPDATE (6 februarie): Conform unui comunicat de presă„Colchicine reduces the risk of COVID-19-related complications”, globenewswire.com al Institutului Inimii din Montreal (Montreal Heart Institute), rezultatele unui studiu  clinic numit Colcorona efectuat pe 4.488 ar arăta că colchicina reduce cu 21% riscul de mortalitate sau spitalizare la pacienții cu COVID-19. În cazul a 4.159 de pacienți cu un test PCR confirmat, mortalitatea ar fi scăzut cu 44%, nevoia de ventilație mecanică cu 50% și spitalizările cu 25%. Studiul a devenit disponibil în format pre-print.„Efficacy of Colchicine in Non-Hospitalized Patients with COVID-19”, medrxiv.org

UPDATE (5 martie): Colchicina va fi evaluată ca tratament și într-un studiu al universității Oxford, numit PRINCIPLE.„Second UK trial to study gout drug colchicine as COVID-19 treatment”, reuters.com

UPDATE (26 mai) Studiul britanic RECOVERY a concluzionat „Colchicine in patients admitted to hospital with COVID-19 (RECOVERY): a randomised, controlled, open-label, platform trial”, medrxiv.org că nu există beneficii ale colchicinei în tratarea COVID-19. Studiul a implicat 5.61 pacienți care au primit colchicină și 5.730 care au primit tratamentul standard, între sfârșitul lui noiembrie 2020 și începutul lui martie 2021. Cum 21% dintre pacienții din ambele grupuri au murit, la 28 de zile de la administrarea tratamentului, și nici n-au fost observate diferențe în durata spitalizării la pacienții care s-au vindecat, concluzia trasă de specialiști este clară: colchicina n-are efect împotriva SARS-CoV-2.

Ivermectina

PE SCURT: Există rezultate in vitro că ar acționa asupra virusului. Studiile pe oameni au dat rezultate mixte, iar unul dintre studii a fost refuzat la publicare. FDA a avertizat împotriva folosirii medicamentului.

Este un medicament împotriva paraziților intestinali, folosit și de veterinari împotriva dirofilariozei (boala viermilor cardiaci) la câini și pisici. De-a lungul timpului, s-a tot discutat despre potențialele efecte antivirale ale medicamentului. 

În aprilie, când cercetători australieni„The FDA-approved drug ivermectin inhibits the replication of SARS-CoV-2 in vitro”, sciencedirect.com au arătat că medicamentul inhibă SARS-CoV-2 în culturi de celule, o serie de țări, în frunte cu Bolivia„Bolivian Region Authorizes Ivermectin as Treatment Against COVID-19”, trialsitenews.com s-au grăbit să-l aprobe ca tratament. Însă doza folosită de cercetătorii australieni in vitro ar putea fi dăunătoare pentru oameni. 

Între timp, cercetători din Singapore au decis să testeze„A Preventive Treatment for Migrant Workers at High-risk of Covid-19”,clinicaltrials.gov pe oameni dacă medicamentul previne infecția cu SARS-CoV-2, dar nu au publicat încă vreun rezultat.

UPDATE (20 ianuarie): Un studiu-pilot publicat în The Lancet,„The effect of early treatment with ivermectin on viral load, symptoms and humoral response in patients with non-severe COVID-19: A pilot, double-blind, placebo-controlled, randomized clinical trial”, thelancet.com pe doar câteva zeci de pacienți, a concluzionat că ivermectina, utilizată la cel mult 72 de ore de la apariția simptomelor, nu are vreun efect asupra evoluției bolii, dar ar putea reduce perioada pentru care pacienții își pierd gustul și mirosul. Evident, e nevoie de un studiu mai larg pentru a confirma efectele.

UPDATE (5 martie): Un studiu al Front Line COVID-19 Critical Care Alliance (FLCCC), o organizație ce promovează utilizarea ivermectinei, acceptat temporar spre publicare în ianuarie de Frontiers in Pharmacology, a fost în cele din urmă respins,Anunțul a fost făcut pe 2 martie, într-un articol publicat pe blog.frontiersin.org pentru că „nu oferă o contribuție științifică obiectivă sau echilibrată în evaluarea ivermectinei ca tratament pentru COVID-19”. 

Un studiu publicat în JAMA„Effect of Ivermectin on Time to Resolution of Symptoms Among Adults With Mild COVID-19”, jamanetwork.com arată că ivermectina nu are vreun efect semnificativ în cazurile ușoare și moderate de COVID-19. Însă acesta a fost realizat pe doar 476 de pacienți, iar autorii spun că limitările studiilor lasă loc pentru investigații suplimentare ale tratamentului. 

În SUA, FDA a emis, pe 5 martie, un comunicat„Why You Should Not Use Ivermectin to Treat or Prevent COVID-19”, fda.gov prin care avertizează publicul să nu folosească ivermectina pentru a preveni sau trata COVID-19.

Hidroxiclorochina și clorochina

PE SCURT: Controversatul medicament promovat intens în prima parte a anului trecut nu are vreu efect asupra evoluției bolii, conformor unor studii masive făcute de OMS și britanici.

Am lăsat spre final substanța-vedetă a ultimelor luni, promovată intens drept soluție pentru COVID-19. Medicamentul antimalarie, folosit și în lupus și artrită reumatoidă, a fost văzut atât ca profilactic, cât și pentru tratarea cazurilor medii sau chiar grave de COVID-19.

Studii inițiale au arătat un anumit potențial, după care a intervenit politizarea acestuia, o dată cu un studiu controversat publicat de francezul Didier Raoult și promovarea medicamentului de politicieni ca Trump și Bolsonaro. La începutul verii, studiul britanic Recovery,Hydroxychloroquine does not cure Covid-19, say drug trial chiefs”, theguardian.com n-a găsit vreun beneficiu al hidroxicolorchinei, iar OMS a oprit a decis să închidă definitiv studierea hidroxiclorochinei în cadrul Solidarity,„WHO discontinues hydroxychloroquine and lopinavir/ritonavir treatment arms for COVID-19”, who.int după ce n-a arătat rezultate promițătoare în fazele preliminare. 

În iulie, un alt studiu american„Treatment with hydroxychloroquine, azithromycin, and combination in patients hospitalized with COVID-19”, ijidonline.com a arătat o reducere a mortalității în cazul combinației hidroxiclorochină și azitromicină, un antibiotic, dar lipsa unui grup de control a pus rezultatele sub semnul întrebării. 

Dezechilibrul arătat în interesul public pentru această substanță, față de altele, face ca un număr imens de pacienți„Data show panic, disorganization dominate the study of Covid-19 drugs”, statnews.com să fie înrolați în studii despre clorochina, hidroxiclorochină și diverse combinații de medicamente care le includ. În România, noul protocol recomandă în continuare utilizarea hidroxiclorochinei ca antiviral în tratarea COVID-19, deși în SUA autorizarea utilizării în afara studiilor clinice a fost retrasă.„FDA cautions use of hydroxychloroquine/chloroquine for COVID-19”,.fda.gov

UPDATE (16 octombrie 2020): În studiului Solidarity,„Repurposed antiviral drugs for COVID-19; interim WHO SOLIDARITY trial results”, medrxiv.org 954 de pacienți au primit hidroxiclorochină. Nu s-a observat o scădere a mortalității sau o modificare a cursului bolii.

UPDATE (28 noiembrie 2020): A fost publicat încă un studiu despre hidroxiclorochină, în NEMJ,„A Cluster-Randomized Trial of Hydroxychloroquine for Prevention of Covid-19”, nejm.org realizat la un spital din Barcelona, Spania, care arată că acest tratament nu funcționează nici ca prevenție. Dintre cele 2.314 contacte a 672 de pacienți cu COVID-19, circa jumătate au primit hidroxiclorochină și jumătate tratamentul standard și nu s-au observat diferențe semnificative în rata îmbolnăvirilor între cele două grupuri. Cei din grupul cu hisroxiclorochină au avut în schimb mai multe reacții adverse la medicament, dar acest lucru nu s-a tradus în diferențe în ceea ce privește severitatea bolii.

Lopinavir/ritonavir

PE SCURT: Folosit la începutul pandemiei, s-a dovedit ulterior că acest medicament pentru HIV nu funcționează și împotriva SARS-CoV-2.

Acest medicament anti-HIV (vândut sub numele Kaletra) a fost văzut ca un potențial tratament încă din primele faze ale pandemiei. Lopinaviroul e un inhibitor de protează, o enzimă cu rol în multiplicarea virusului, iar ritonavirul îi crește eficiența. A fost folosit în schemele de tratament din întreaga lume, inclusiv România, și mai este încă recomandat în lipsă de altceva, deși Organizația Mondială a Sănătății a decis să oprească studierea medicamentului„WHO discontinues hydroxychloroquine and lopinavir/ritonavir treatment arms for COVID-19”, who.int în cadrul studiului Solidarity, din cauză că nu a arătat că ar avea efect. S-ar putea însă să meargă în combinație cu alte substanțe, precum interferon beta-1b și ribavirin.„Triple combination of interferon beta-1b, lopinavir–ritonavir, and ribavirin in the treatment of patients admitted to hospital with COVID-19: an open-label, randomised, phase 2 trial”, thelancet.com

UPDATE (16 octombrie 2020): În studiului Solidarity,„Repurposed antiviral drugs for COVID-19; interim WHO SOLIDARITY trial results”, medrxiv.org 1.411 de pacienți au primit lopinavir și 651 interferon cu lopinavir. Nu s-a observat o scădere a mortalității sau o modificare a cursului bolii.

Epurarea sângelui

PE SCURT: Utilizarea acestor aparate de filtrare este aprobată în mai multe țări pentru cazurile de COVID-19.

Tot pentru a limita daunele produse de furtuna de citokine s-a apelat și la epurarea extracorporeală a sângelui. Aparatele de filtrare precum CytoSorb sunt folosite în asemenea situații, însă un studiu care ar putea să dovedească eficiența lor„CytoResc – “CytoSorb” Rescue for critically ill patients undergoing the COVID-19 Cytokine Storm: A structured summary of a study protocol for a randomized controlled trial”, rialsjournal.biomedcentral.com este încă în desfășurare. Americanii au aprobat utilizarea de urgență„CytoSorb ® 300 mL Device Authorized by FDA for Emergency Treatment of COVID-19”, fda.gov avertizând însă că ar putea filtra și substanțe folositoare organismului, precum medicamente și vitamine. Utilizarea aparatelor a fost aprobată, în ianuarie, și în Canada și Coreea de Sud.


Urmărește Mindcraft Stories pe Facebook pentru a fi la curent cu cele mai noi studii, statistici, informații și analize privind criza noului coronavirus. Bonus: multe articole de calitate din zona științei și tehnologiei.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SĂNĂTATE|OVERVIEW

Ambrozia, buruiana invazivă care te poate îmbolnăvi de astm

De
Sezonul alergiei la ambrozie începe, de obicei, la mijlocul lunii iulie și durează până la jumătatea lui octombrie. Aproape 500.000 de români sunt afectați de cea mai alergenă plantă de pe teritoriul țării. 
MEDIU|OVERVIEW

Vulcanii care pot destabiliza Europa

De
Cei mai periculoși vulcani de pe continent sunt bine documentați, dar acționează imprevizibil.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #90: A treia doză vine în timpul celui mai grav val de COVID-19

De
România va începe, luni, administrarea celei de-a treia doze a vaccinului anti-COVID-19. Între timp, valul al patrulea al bolii riscă să devină cel mai grav de până acum.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

De ce-și strică companiile singure produsele, apoi nu te lasă să le repari?

De
Un mixer franțuzesc, o mașină ieșită pe poarta fabricii în California, un ventilator medical produs în Germania. Aparent trei produse fără nicio legătură unul cu altul care au însă ceva în comun: nu se pot repara decât dacă producătorul vrea să te lase. Nu mai bine îți iei unele noi?