Yulia Reznikov/Guliver/Getty Images

Tratamentul pentru COVID-19. Situația la zi.

De Mihai Ghiduc 20.08.2020

La câteva luni de la declanșarea pandemiei, încă nu avem un medicament despre care să știm cu siguranță că funcționează împotriva virusului SARS-CoV-2 în orice situație

La începutul pandemiei, scriam un articol despre medicamentele care ar putea funcționa împotriva coronavirusului. Pe baza observațiilor inițiale făcute de medicii chinezi și de cei europeni, primii care au interacționat cu virusul, a experienței anterioare cu alte coronavirusuri, în special SARS și MERS, a descifrării mecanismelor de acțiune ale SARS-CoV-2 și a unor studii rapide, pe un număr redus de pacienți, au apărut câteva tratamente cu potențial. 

Mai multe medicamente au primit aprobare pentru utilizarea lor temporară până când studii serioase vor demonstra eficiența sau eficiența lor. Între timp, a fost declanșată o serie întreagă de teste clinice, dintre care cele mai importante au fost organizate de Organizația Mondială a Sănătății și National Health Service din Marea Britanie. Cercetările au fost complicată de interesul politic în găsirea unei soluții rapide, de diversele interese economice ale unor producători de medicamente și de faptul că unii politicieni și medici au luat în brațe câte o soluție și au insistat în ai demonstra eficiența, în ciuda evidențelor contrare.

Câteva luni mai târziu, însă, numărul testelor clinice și a pacienților înrolați în acestea au crescut semnificativ. Începem să avem o privire mai clară asupra medicamentelor care funcționeză împotriva COVID-19, dar și asupra felului în care acționează boala asupra corpului uman. Au fost găsite câteva substanțe care funcționează, mai există o serie de soluții cu potențial, dar sunt și substanțe care nu dau rezultatele scontate și ar trebui abandonate. Studii suplimentare vor aduce noi informații și vor clarifica situația.

Acest articol va fi actualizat constant, pe măsură ce apar noi informații.

Iată o scurtă trecere în revistă a tratamentului pentru COVID-19, în funcție de cât de eficiente sunt anumite substanțe și intervenții.

Tratamente cu rezultate bune

Pentru aceste substanțe avem rezultate încurajatoare obținute în studii efectuate pe un număr semnificativ de pacienți. 

Dexametazonă (corticosteroizi)

Printre toate posibilele tratamente vehiculate la începutul pandemiei nu se număra și dexametazona. Însă doctorii foloseau de mult corticoizii pentru tratarea inflamațiilor, deci privirile s-au îndreptat și în această direcție. În iunie, britanicii au anunțat că un studiu pe peste 6.000 de pacienți„Dexamethasone in Hospitalized Patients with Covid-19 — Preliminary Report”, nejm.org arată că dexametazona reduce semnificativ mortalitatea în cazul pacienților ventilați mecanic (cu o treime) sau care primesc oxigen suplimentar (cu o cincime). 

Este primul medicament care reduce evident mortalitatea, dar același studiu arată că nu s-a descoperit vreo îmbunătățire în cazurile în care nu se apela la respirația artificială. Practic, medicamentul pare a fi eficient doar dacă este administrat când apare fenomenul numit „furtună de citokine”, adică momentul în care propriul sistem imunitar devine inamicul pacientului. 

Dexametazona e un medicament ieftin și ușor de găsit, însă folosirea sa în tratarea COVID-19 este limitată la cazurile severe. În România, cel mai recent protocol de tratament,  propus de Ministerul Sănătății în august,„Protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2, din 07.08.2020”, lege5.ro prevede utilizarea dexametazonei (sau, alternativ, a corticoidului metilprednisolon) în cazurile severe, dar îl oferă ca alternativă și pentru cazurile medii, cu pneumonie, dar care n-au nevoie de oxigen suplimentar.

UPDATE (3 septembrie): După publicarea în JAMA Network a unei analize„Association Between Systemic Corticosteroids and Mortality Among Critically Ill Patients With COVID-19”, jamanetwork.com a șapte studii, care au implicat 1.700 de pacienți, concluzia specialiștilor este că, în cazurile grave și critice de COVID-19, prima linie de tratament ar trebui să o reprezinte corticosteroizii, și anume dexametazona, hidrocortizonul și metilprednisolonul. Și Organizația Mondială a Sănătății recomandă acum„Corticosteroids for COVID-19”,  who.int aceste medicamente.

Remdesivir

Acest medicament antiviral experimental a fost produs inițial de Gilead Sciences pentru a trata Ebola, însă a arătat rezultate mediocre, mai slabe decât ale altor medicamente testate pentru această boală. S-a observat însă că medicamentul are un spectru antiviral larg, ceea ce i-a făcut pe cei de la Gilead să se gândească că ar putea funcționa împotriva COVID-19. (Asta, și faptul că au investit o groază de bani în cercetare). 

Un raport preliminar publicat în mai în The New England Journal of Medicine„Remdesivir for the Treatment of Covid-19 — Preliminary Report”, nejm.org al unui studiu dublu-orb pe 1083 de pacienți a observat că Remdesivir poate reduce de la 15 la 11 zile timpul de spitalizare al pacienților cu forme grave de COVID-19. Este posibil să existe și o scădere a mortalității la cei tratați cu acest medicament, susține Gilead.„Gilead Presents Additional Data on Investigational Antiviral Remdesivir for the Treatment of COVID-19”, gilead.com Mecanismul de acțiune al remdesivir duce la împiedicarea SARS-CoV-2 să se multiplice, prin inserarea în genele acestuia. 

Patru zile mai puțin de recuperare e semnificativ, dar nu grozav. Studii suplimentare„Remdesivir Tests for Covid Treatments Enter New Phase”, nytimes.com vor arăta dacă, în combinație cu alte medicamente, Remdesivir ar putea fi mai eficient. De asemenea, și detaliile despre eficiență sunt studiate în continuare. Acest medicament este unul dintre cele cercetate de OMS în cadrul studiului global Solidarity și de britanici, în studiul Recovery.

România folosește remdesivir (a cărui denumire comercială e Veklury) în tratamentul bolnavilor de COVID-19, având acces la medicament„România va beneficia de o cantitate de 25 157 flacoane Veklury (Remdesivir), în trei tranșe, pentru tratarea pacienților cu COVID -19 eligibili”, ms.ro prin intermediul unui contract semnat între Uniunea Europeană și Gilead.

Tratamente promițătoare

Pentru aceste tratamente este nevoie de studii suplimentare pentru a stabili dacă sunt eficiente sau nu împotriva coronavirusului.

Plasma convalescentă

Plasma recoltată și filtrată de la pacienții care au avut COVID-19 ar putea să-i ajute pe cei bolnavi, pentru că are anticorpi dezvoltați de cei care s-au vindecat. Tratamentul este unul vechi de un secol și se folosește și în alte boli, inclusiv la gripă, dar studiile făcute pentru noua boală abia încep să apară. Concluzia unui studiu timpuriu cu 39 de pacienți„Convalescent plasma treatment of severe COVID-19: A matched control study”, medrxiv.org ar fi că plasma convalescentă ar putea fi un tratament eficient, în special pentru pacienții care nu sunt intubați. Un studiu recent,„Treatment of COVID-19 Patients with Convalescent Plasma Reveals a Signal of Significantly Decreased Mortality”, ajp.amjpathol.org de data aceasta pe 136 de pacienți, arată o reducere a mortalității (comparativ cu pacienți care n-au primit plasmă, nu cu un placebo) dacă tratamentul e administrat devreme și nivelul de anticorpi din plasmă e mai ridicat. Pe de altă parte, un studiu olandez„Convalescent Plasma for COVID-19. A randomized clinical trial”, medrxiv.org a fost oprit prematur atunci când s-a observat că nu există vreo îmbunătățire la cei care primesc plasmă și că oricum pacienții au dezvoltat anticorpi și fără acest tratament. 

Există câteva probleme majore în a stabili eficiența acestui tratament. Recoltarea de plasmă de la cei care a avut COVID-19 este greoaie, nivelul de anticorpi diferă de la pacient la pacient, deci nu există o plasmă „standard”, iar cei care vor să facă studii clinice se lovesc de refuzuri, pentru că unii pacienți se tem că ar putea primi un placebo. 

De aceea, medicii de la Mayo Clinic au urmărit evoluția a peste 35.000 de pacienți care au primit plasmă convalescentă, majoritatea în faze critice ale bolii. Concluzia observației „Effect of Convalescent Plasma on Mortality among Hospitalized Patients with COVID-19: Initial Three-Month Experience”, medrxiv.org este că pacienții care primesc tratamentul cu plasmă convalescentă la trei zile de la diagnostic au un risc mai scăzut să moară (21,7%, după 30 de zile) față de cei care o primesc la patru zile sau mai mult (26,7%) și că tratamentul ar putea fi mai eficient dacă nivelul de anticorpi din plasmă este mai ridicat. Faptul că a lipsit însă un grup de control face însă concluziile mai puțin relevante, iar plasma convalescentă rămâne la stadiu de „tratament experimental”, cel puțin în SUA.

În România, plasma convalescentă este aprobată și recomandată pacienților care dezvoltă forme severe de COVID-19, însă există dificultăți în a obține cantități mari de substanță din cauza metodologiei greoaie de recoltare.„Omul care a donat statului român singurele aparate de recoltare de plasmă din țară denunță”cele 5 aberații din metodologia de colectare a plasmei”, hotnews.ro

Anticorpii monoclonali

Dacă plasma convalescentă prespune că anticorpii din sângele unei persoane care a avut COVID-19 ar putea ajuta în tratament, atunci cum ar fi dacă am putea izola anticorpii? De la începutul pandemiei, mai multe studii preclinice au găsit cei mai eficienți anticorpi împotriva bolii. Un cocktail de doi anticorpi dezvoltat de Regernon a arătat că tratează boala în primate și hamsteri.„REGN-COV2 antibody cocktail prevents and treats SARS-CoV-2 infection in rhesus macaques and hamsters”, biorxiv.org O altă companie, Eli Lilly, în colaborare cu AbCellera, a început în iulie prima fază a studiilor pe oameni„Lilly Begins World’s First Study of a Potential COVID-19 Antibody Treatment in Humans”, lilly.com a unui tratament cu anticorpi.

Specialiștii spun că ar putea fi eficiente, mai ales că tratamente bazate pe anticorpi monoclonali au fost aprobate pentru alte boli, inclusiv cancer. Însă, pentru că acestea sunt tratamente dezvoltate special pentru COVID-19, vor trebui mai întâi să treacă prin toate etapele testării. Mai mult, acestea nu vor fi disponibile, nici măcar experimental, înainte de faza a treia, cea care studiază eficiența substanței. 

Deși este cel mai promițător potențial tratament, din păcate, anticorpii monoclonali sunt extrem de scumpi (între 15.000 și 200.000 de dolari, în SUA), ceea ce va pune și problema accesului tuturor la aceste medicamente„Expanding access to monoclonal antibody-based products”, wellcome.ac.uk în caz că se dovedesc eficiente.

Favipiravir

Acest medicament antiviral a fost dezvoltat de compania japoneză Fujifilm, cu numele comercial Avignan, pentru a trata gripa. Favipavirul este un inhibitor de ARN polimerază, o enzimă cu rol în multiplicarea ARN-ului, deci ar putea opri virusul să se înmulțească. Până acum însă, datele legate de eficiența favipiravirului sunt limitate. Un studiu din primăvară„Experimental Treatment with Favipiravir for COVID-19: An Open-Label Control Study”, sciencedirect.com arată că medicamentul ar putea ajuta în eliminarea coronavirusului din căile respiratorii. Însă studiile serioase și pe un număr semnificativ de pacienți sunt încă în desfășurare.„After early hype, Japan’s homegrown COVID-19 drug hope Avigan faces rocky future”, reuters.com

Existe și o serie de medicamente generice bazate pe această substanță, ceea ce explică de ce țări precum China și Rusia l-au aprobat deja pentru folosirea în tratamentul bolnavilor de COVID-19. În România, este recomandat utilizarea sa doar în cazul lipsei altor antivirale și după ce îndeplinește toate condițiile de siguranță. Asta pentru că medicamentul ar putea cauza defecte la naștere,„This Drug May Cause Birth Defects. Japan’s Pushing It for Coronavirus.” nytimes.com de aceea este administrat cu anticoncepționale la femei. 

Interferon

Interferonii sunt proteine produse de corpul uman ca răspuns la apariția unor patogeni, în special viruși, și ajută la inhibarea dezvoltării unui virus, odată pătruns în celulă. Specialiștii s-au întrebat dacă nu cumva ar putea ajuta organismul cu interferon artificial. Există însă și îngrijorări, pentru că interferonii sunt citokine, iar furtuna de citokine e una dintre principalele cauze ale mortalității în cazul COVID-19.

Studiile inițiale pe animale„A mouse-adapted SARS-CoV-2 model for the evaluation of COVID-19 medical countermeasures”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov au fost încurajatoare. Un studiu chinezesc cu interferon alfa„An experimental trial of recombinant human interferon alpha nasal drops to prevent coronavirus disease 2019 in medical staff in an epidemic area”, medrxiv.org arată că medicamentul ar putea preveni infecția cu COVID-19, iar o companie britanică, Synairgen, susține că medicamentul lor bazat pe interferon ar reduce riscul de cazuri grave.„Synairgen announces positive results from trial of SNG001 in hospitalised COVID-19 patients”, synairgen.com (PDF) Americanii testeazăNIH clinical trial testing remdesivir plus interferon beta-1a for COVID-19 treatment begins”, nih.gov acum combinația remdesivir și interferon beta-1a.

Tratamente în fazele inițiale ale studiilor

Aceste medicamente sunt văzute ca potențiale tratamente, dar în studii făcute doar pe celule sau animale, nu și pe oameni. Vom avea date mai clare despre el în următoarele luni.

Ivermectină

Este un medicament împotriva paraziților intestinali, folosit și de veterinari împotriva dirofilariozei (boala viermilor cardiaci) la câini și pisici. De-a lungul timpului, s-a tot discutat despre potențialele efecte antivirale ale medicamentului. 

În aprilie, când cercetători australieni„The FDA-approved drug ivermectin inhibits the replication of SARS-CoV-2 in vitro”, sciencedirect.com au arătat că medicamentul inhibă SARS-CoV-2 în culturi de celule, o serie de țări, în frunte cu Bolivia„Bolivian Region Authorizes Ivermectin as Treatment Against COVID-19”, trialsitenews.com s-au grăbit să-l aprobe ca tratament. Însă doza folosită de cercetătorii australieni in vitro ar putea fi dăunătoare pentru oameni. 

Între timp, cercetători din Singapore au decis să testezeA Preventive Treatment for Migrant Workers at High-risk of Covid-19”,clinicaltrials.gov pe oameni dacă medicamentul previne infecția cu SARS-CoV-2, dar nu au publicat încă vreun rezultat.

MK-4482

Acest antiviral cu spectru larg ar putea inhiba dezvoltarea coronavirusului„An orally bioavailable broad-spectrum antiviral inhibits SARS-CoV-2 in human airway epithelial cell cultures and multiple coronaviruses in mice”, sciencemag.org arată un studiu pe șoareci. Eficiența substanței, cunoscută inițial ca EIDD-2801, va fi testată la oameni de producătorul Merck în această toamnă.„Merck plans large trials of antiviral COVID-19 drug in September”, reuters.com

Proteina ACE-2

ACE-2 este proteina prin care coronavirusul pătrunde în celule, atașându-se de ea cu ajutorul proteinei S de pe suprafața virusului. Motiv pentru care oamenii de știință s-au gândit să folosească proteine ACE-2 artificiale pentru a păcăli virusul să se atașeze de ele și a-i împiedica multiplicarea. Momentan, avem doar rezultate promițătoare în testele clinice in vitro,„Inhibition of SARS-CoV-2 Infections in Engineered Human Tissues Using Clinical-Grade Soluble Human ACE2”, elsevier.com dar nu pe animale sau oameni.

Epurarea sângelui

Tot pentru a limita daunele produse de furtuna de citokine s-a apelat și la epurarea extracorporeală a sângelui. Aparatele de filtrare precum CytoSorb sunt folosite în asemenea situații, însă un studiu care ar putea să dovedească eficiența lor„CytoResc – “CytoSorb” Rescue for critically ill patients undergoing the COVID-19 Cytokine Storm: A structured summary of a study protocol for a randomized controlled trial”, rialsjournal.biomedcentral.com este încă în desfășurare. Americanii au aprobat utilizarea de urgență„CytoSorb ® 300 mL Device Authorized by FDA for Emergency Treatment of COVID-19”, fda.gov avertizând însă că ar putea filtra și substanțe folositoare organismului, precum medicamente și vitamine.

Anticoagulante

Descoperirea faptului că COVID-19 poate să provoace cheaguri de sânge„Coronavirus blood-clot mystery intensifies”, nature.com în pacienții cu forme grave ale bolii i-au făcut pe medici să apeleze la anticoagulante, mai ales în cazul pacienților cu cazuri grave. O serie de teste clinice„Anticoagulation in Critically Ill Patients With COVID-19 (The IMPACT Trial)”, clinicaltrials.gov aflate în desfășurare vor oferi mai multe informații despre eficiența acestora.

Tratamente care probabil nu merg

Cel mai probabil, aceste tratamente nu funcționează, dar date obțiunute de studii noi pot schimba situația.

Tocilizumab (și alți inhibitori de citokine)

Cum furtuna de citokine este un pericol major pentru pacienții cu forme grave de COVID-19, medicii s-au gândit imediat să folosească medicamente care împiedică organismul să le producă în exces. Eficienți în artrită și alte boli inflamatorii, inhibitorii de citokine acționează asupra uneia sau mai multora dintre proteinele produse de organism pentru a lupta cu virusurile.

Rezultatele preliminare au fost mixte. Unele studii n-au arătat că ar funcționa, altele au arătat îmbunătățiri minore. De exemplu, s-a observat o reducere a mortalității în cazul folosirii tocilizumab,„Tocilizumab for patients with COVID-19 pneumonia. The TOCIVID-19 prospective phase 2 trial”, medrxiv.org o substanță care acționează împotriva interleukinei-6 (IL-6). Ulterior, Roche,„Roche provides an update on the phase III COVACTA trial of Actemra/RoActemra in hospitalised patients with severe COVID-19 associated pneumonia”, roche.com producătorul Acterma/RoActerma (denumirea comercială a tocilizimab) a anunțat că medicamentul nu reduce mortalitatea față de placebo, dar ar putea scurta perioada de spitalizare. Nici la sarilumab, un alt inhibitor de IL-6, produs de Regernon și Sanofi cu numele Kevzara, nu s-a observat o scădere a mortalității.„Regeneron and Sanofi Provide Update on Kevzara® (sarilumab) Phase 3 US Trial in COVID-19 Patients”, regeneron.com 

Protocolul de tratament din România menține recomandarea administrării de tocilizumab sau alte imunomodulatoare în cazurile grave de COVID-19.

UPDATE (3 septembrie): Sanofi a anunțat pe 1 septembrie că faza a III-a a studiului clinic pentru Kevzara a eșuat„Coronavirus: Sanofi annonce l’échec de l’un de ses essais cliniques”, rfi.fr 

Lopinavir/ritonavir

Acest medicament anti-HIV (vândut sub numele Kaletra) a fost văzut ca un potențial tratament încă din primele faze ale pandemiei. Lopinaviroul e un inhibitor de protează, o enzimă cu rol în multiplicarea virusului, iar ritonavirul îi crește eficiența. A fost folosit în schemele de tratament din întreaga lume, inclusiv România, și mai este încă recomandat în lipsă de altceva, deși Organizația Mondială a Sănătății a decis să oprească studierea medicamentului„WHO discontinues hydroxychloroquine and lopinavir/ritonavir treatment arms for COVID-19”, who.int în cadrul studiului Solidarity, din cauză că nu a arătat că ar avea efect. S-ar putea însă să meargă în combinație cu alte substanțe, precum interferon beta-1b și ribavirin.„Triple combination of interferon beta-1b, lopinavir–ritonavir, and ribavirin in the treatment of patients admitted to hospital with COVID-19: an open-label, randomised, phase 2 trial”, thelancet.com

Hidroxiclorochina și clorochina

Am lăsat la final substanța-vedetă a ultimelor luni, promovată intens drept soluție pentru COVID-19. Medicamentul antimalarie, folosit și în lupus și artrită reumatoidă, a fost văzut atât ca profilactic, cât și pentru tratarea cazurilor medii sau chiar grave de COVID-19.

Studii inițiale au arătat un anumit potențial, după care a intervenit politizarea acestuia, o dată cu un studiu controversat publicat de francezul Didier Raoult și promovarea medicamentului de politicieni ca Trump și Bolsonaro. La începutul verii, studiul britanic Recovery,Hydroxychloroquine does not cure Covid-19, say drug trial chiefs”, theguardian.com n-a găsit vreun beneficiu al hidroxicolorchinei, iar OMS a oprit a decis să închidă definitiv studierea hidroxiclorochinei în cadrul Solidarity,„WHO discontinues hydroxychloroquine and lopinavir/ritonavir treatment arms for COVID-19”, who.int după ce n-a arătat rezultate promițătoare în fazele preliminare. 

În iulie, un alt studiu american„Treatment with hydroxychloroquine, azithromycin, and combination in patients hospitalized with COVID-19”, ijidonline.com a arătat o reducere a mortalității în cazul combinației hidroxiclorochină și azitromicină, un antibiotic, dar lipsa unui grup de control a pus rezultatele sub semnul întrebării. 

Dezechilibrul arătat în interesul public pentru această substanță, față de altele, face ca un număr imens de pacienți„Data show panic, disorganization dominate the study of Covid-19 drugs”, statnews.com să fie înrolați în studii despre clorochina, hidroxiclorochină și diverse combinații de medicamente care le includ. În România, noul protocol recomandă în continuare utilizarea hidroxiclorochinei ca antiviral în tratarea COVID-19, deși în SUA autorizarea utilizării în afara studiilor clinice a fost retrasă.„FDA cautions use of hydroxychloroquine/chloroquine for COVID-19”,.fda.gov

Oleandrină

(Adăugat pe 3 septembrie) Oleandrina este o substanță extrasă din leandru, o plantă ornamentală mediteraneană care se găsește și pe la noi, cu denumirea științifică Nerium oleander. Substanța este periculoasă pentru om, de aceea leandrul este considerată o plantă toxică, însă, ca în cazul oricărei otrăvi, doza este cea care determină periculozitatea. Oleandrina a fost luată în calcul ca tratament pentru cancer.

În mai, cercetători de la firma americană Phoenix Biotechnology și de la sucursala din Galveston a Universității Texas au anunțat un studiu, încă nepublicat în vreun jurnal,„Prophylactic and Therapeutic Inhibition of In Vitro SARS-CoV-2 Replication by Oleandrin”, biorxiv.org care arată că substanța a inhibat coronavirusul din celule de maimuță infectate. Președintele companiei a mers la Casa Albă pentru a promova oleandrina ca posibil tratament. Însă n-ar trebui să mire pe nimeni că o otravă cunoscută ucide virusul, problema ar fi să nu omoare pacientul. Ar trebui făcute studii aprofundate despre dozare și eficiența sa, pe animale, înainte de a se pune măcar problema studierii pe oameni.

Medicina tradițională chinezească

Extrem de populară în China – și nu numai, pentru că include și acupunctura –, medicina tradițională chinezească cochetează adesea cu pseudoștiința și nu prea este bazată pe cercetări serioase, ci mai mult pe tradiție. Chiar și așa, fiind vorba de mii de extracte de plante, uneori o mai nimerește. Cum ar fi în cazul artemisininei, o substanță folosită pentru tratarea malariei, izolată în 1972 de Youyou Tu, care a primit Nobelul pentru Fiziologie sau Medicină în 2015 pentru această descoperire. 

Nu-i deci vreo mirare că mai multe medicamente tradiționale au fost propuse pentru tratarea COVID-19. Printre acestea: Jinhua Qinggan,„Efficacy and safety of Jinhua Qinggan granules for coronavirus disease 2019 (COVID-19)”, ncbi.nlm.nih.gov niște pastile dezvoltate pentru gripa H1N1 care conțin extracte din 12 plante, cum ar fi caprifoiul (sau Mâna Maicii Domnului), lemnul dulce și menta; Lianhua Qingwen,„Combating COVID-19 with integrated traditional Chinese and Western medicine in China”, sciencedirect.com un alt tratament pentru gripă, pe bază de 13 plante; injecțiile cu Xuebijing,„Efficacy of Xuebijing injection for the treatment of coronavirus disease 2019 via network pharmacology”, researchgate.net (PDF) o substanță dezvoltată în timpul epidemiei SARS etc.

Problema cu toate substanțele acestea este că studiile despre eficiența lor sunt cel mai adesea publicate pe servere de pre-printuri, adică nu sunt verificate de nimeni, sau pe siteuri chinezești, deci nivelul de încredere în acestea este extrem de scăzut. În realitate, nu prea e vreo mare diferență între medicina tradițională chinezească și suplimentele alimentare occidentale. Sunt substanțe care ne sunt vândute ca soluții, fără o bază științifică solidă, dar care, fiind substanțe active, pot interacționa în moduri nebănuite cu corpul uman. Ceea ce face ca afirmațiile de genul „Poate nu merg, dar nici nu strică” să fie destul de periculoase.

Să mai spunem că în topul celor mai utilizate cinci plante din medicina tradițională chinezească se află forsiția, care a fost făcută celebră de filmul Contagion? În fapt, toate cele trei substanțe pe care le-am prezentat mai sus conțin și forsiția în formula lor.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #39: O hartă a mutațiilor unei proteine SARS-CoV-2 poate ajuta la dezvoltarea unor noi tratamente cu anticorpi

De Valentina Nicolae 18/09/2020
O detaliere a mutațiilor suferite de SARS-CoV-2 poate ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente, o substanță folosită în tratarea artritei reumatoide, baricitinib, poate ajuta la recuperea pacienților COVID-19, sportivii de performanță pot dezvolta probleme cardiovasculare din cauza coronavirusului.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #38: Riscul de infectare în spital e scăzut atunci când sunt respectate regulile

De Ionuț Preda 11/09/2020
Cazul unui spital din SUA arată că transmiterea SARS-CoV-2 poate fi evitată chiar și atunci când ai sute de cazuri la un loc. Giganții farmaceutici se angajează să nu comercializeze vaccinuri nesigure.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #37: Noi dovezi despre eficiența corticosteroizilor

De Mihai Ghiduc 04/09/2020
În timp ce steroizii devin tratamentul standard pentru cazurile grave, un supliment alimentar, quercetina, ne este vândut drept soluție doar pe baza unor studii preliminare
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Cât de riscantă este redeschiderea școlilor în pandemie?

De Ionuț Preda 03/09/2020
Școlile ar putea deveni focare serioase de COVID-19, dar sunt exemple care arată că acest scenariu poate fi prevenit.