Guliver/Getty Images

Gripă + COVID-19. „Furtuna perfectă” sau un sezon gripal atipic?

De Mihai Ghiduc 27.08.2020

Toamna începe sezonul gripei, o boală respiratorie cu simptome foarte asemănătoare cu cele ale COVID-19 care ar putea face pandemia și mai periculoasă decât este. Sau nu?

Încă de la începutul pandemiei, epidemiologii s-au întrebat dacă boala provocată de nou descoperitul coronavirus va avea o evoluție a infectărilor asemănătoare cu alte boli respiratorii. Asta ar fi presupus o perioadă mai liniștită peste vară și un al doilea val, eventual mai grav, în toamnă. Comparația cu pandemia de gripă spaniolă din 1918 a întărit această percepție publică.

Însă felul în care a evoluat COVID-19 până acum n-a respectat regula. La nivel mondial, am avut o creștere constantă.Conform datelor compilate de John Hopkins University: coronavirus.jhu.edu S-a ajuns la un platou în care, la finalul verii, se înregistrează undeva între 250 și 300 de mii de cazuri noi pe zi, începând de la jumătatea lui iulie. România și SUA au avut un vârf al epidemiei în vară, în timp ce majoritatea țărilor vest-europene puternic afectate în primăvară au avut o vară liniștită, dar s-au procopsit cu o repornire a creșterii încă din august – în Spania, chiar până la nivele similare celor din aprilie.

Dacă evoluția COVID-19 e atipică, despre celelalte boli respiratorii infecțioase, gripele și guturaiurile, știm deja de zeci de ani că revin, invariabil, toamna. De obicei, încep încet prin septembrie-octombrie și cu o creștere constantă, care atinge vârful în ianuarie-februarie. În condițiile actuale, cum va afecta această posibilă revenire a gripei și guturaiurilor modul în care ne raportăm la pandemiei și ce e de făcut?

Vine „furtuna perfectă”?

Doi epidemiologi americani, Edward A. Belongia și Michael T. Osterholm au scris despre combinația gripă și COVID-19 că este „o furtună perfectă”.„COVID-19 and flu, a perfect storm”, science.sciencemag.org Cred că este cea mai bună descriere a ce ar putea să ne aștepte. 

Dacă numărul de cazuri de COVID-19 va crește în toamnă, după modelul altor pandemii, din cauză că se răcește vremea, se termină vacanțele, iar oamenii petrec mai mult timp în interior și în contact apropiat, iar peste asta vor mai veni și gripele, s-ar putea ca spitalele să fie depășite de situație. Supraaglomerarea spitalelor cu bolnavi care ar trebui triați cu atenție ar fi o problemă majoră. Mai ales că simptomele celor două boli sunt asemănătoare și că testele RT-PCR pentru COVID-19 nu sunt extrem de rapide, iar testele rapide nu sunt suficient de precise. Orice creștere a temperaturii va fi privită suspect și, chiar dacă, de exemplu, la COVID-19 apare mai rar nasul înfundat printre simptome, niciun medic nu-și va asuma responsabilitatea de a declara că e doar gripă, nu COVID-19, fără un test.

În plus, există posibilitatea unor infecții duble, și cu gripă și cu COVID-19, care ar putea complica situația pentru pacienți. Deși în primăvară au fost raportate un număr foarte mic de asemenea cazuri,Cum ar fi acestea patru, despre care s-a scris în The Lancet. thelancet.com ce trebuie reținut de aici este că posibilitatea infecțiilor duble este reală. Au mai fost raportate„Rates of Co-infection of SARS-CoV-2 With Other Respiratory Pathogens”, jamanetwork.com coinfecții cu virusurile care provoacă răceli, însă și aici a fost vorba pe puține cazuri, iar dubla infecție nu pare să fie schimbat felul în care evoluează COVID-19. Mai mult, există și teoria că infecțiile cu alte coronavirusuri – există trei care provoacă răceli – ar putea ajuta sistemul imunitar„Immune cells for common cold may recognize SARS-CoV-2”, nih.gov să recunoască și să lupte și cu SARS-CoV-2. 

Redeschiderea școlilor, în toamnă, complică și mai mult situația. Deși suntem asigurați că elevii au un risc mic de a contracta forme severe de COVID-19 și că e posibil să nu răspândească coronavirusul, genul acesta de afirmații este bazat pe observații limitate și și speranțe, dar nu prea este susținut, ba chiar e adesea contrazis de studii.Coreenii au făcut un studiu pe 30.000 de persoane și spun că adulții și copii răspândesc la fel virusul. cdc.gov

Să zicem că, totuși, copii nu răspândesc COVID-19 – nu avem încă suficiente informații despre asta. Însă copii răspândesc gripa, asta știe orice părinte. Și nu doar părinții, din moment ce epidemiologii recomandă de mai bine de un deceniu vaccinarea antigripală a copiilor„The Best Way to Fight Flu: Inoculate Children”,  scientificamerican.com tocmai pentru că școlile sunt un mediu propice infectării, iar copii sunt super-spreaders, adică răspândesc mai mulți viruși și pe perioade mai lungi decât adulții. 

În condițiile astea, spectrul „furtunii perfecte” este deja la orizont.

Și totuși, dacă nu vine?

Există însă și opinia că măsurile de distanțare socială practicate din cauza COVID-19 și, mai ales, purtarea măștii, vor ține sub control și restul bolilor respiratorii. Dacă este îngreunată răspândirea unui virus, e îngreunată răspândirea tuturor virusurilor care folosesc aceleași căi de intrare în organism. Iar acest lucru poate fi verificat ușor, pentru că Organizația Mondială a Sănătății publică rapoarte bilunare„Weekly seasonal influenza updates”, who.int despre răspândirea gripei în diferite regiuni. Anul acesta, s-a observat un nivel scăzut al gripei, în primăvară, în emisfera nordică, ceea ce poate fi explicat mai ales prin faptul că, ei bine, a stat mai toată lumea în casă.

Mai mult, în această perioadă în emisfera sudică este iarnă (august este echivalentul lunii februarie din emisfera nordică), însă OMS spune că „în zonele temperate ale emisferei sudice gripa nu a început” – raportul este valabil pentru începutul lunii august. Mai mult, global, nivelul infecțiilor este redus pentru această perioadă a anului. Și Australia raportează„Australian Influenza Surveillance Report and Activity Updates”, health.gov.au că numărul cazurile de gripă a scăzut începând cu martie și a rămas la niveluri foarte joase. Situații similare au fost raportate în Africa de Sud, Noua Zeelandă și țările sud-americane.

O veste bună deci, e posibil să nu vină acea „furtună perfectă”. Trebuie însă ținut cont și de faptul că în emisfera sudică trăiește doar 10-12% din populația planetei, undeva în jur de 800 de milioane de persoane, ceea ce face extrapolarea la restul de peste 6 miliarde un pic mai dificilă. Privind cu un ochi la emisfera sudică, recomandarea medicilor rămâne ca persoanele aflate în zone de risc să-și facă vaccinul antigripal, măcar pentru a evita panica dată de confuzia cu COVID-19 în caz de infecție. 

Vaccinul antigripal este o prioritate

Vaccinarea antigripală ar putea reduce numărul infecțiilor, însă în România, aceasta este la nivele reduse (5,2% în sezonul 1017-18, conform ECDC).„Seasonal influenza vaccination and antiviral use in EU/EEA Member States”, ecdc.europa.eu (PDF) Ministerul Sănătății a anunțat că va dubla numărul de doze, la trei milioane, și le va distribui mai devreme, de la jumătatea lunii septembrie.Vaccinarea anti-gripală va începe mai devreme în acest an”, stirileprotv.ro Legal, vaccinul trebuie administrat gratuit bătrânilor, persoanelor cu boli cronice, gravidelor și copiilor între 6 luni și 5 ani și e recomandat a fi făcut în luna octombrie. Există și un nou vaccin, administrat nazal, cu doar trei tulpini, care e recomandat a fi utilizat mai ales pentru copii.

Să nu uităm că, spre finalul lui august, abia s-a trecut de pragul de 24 de milioane de cazuri confirmate de COVID-19. Cu alte cuvinte, un pic peste 0,3% din populația planetei a avut boala. Chiar și ținând cont de faptul că nu toate cazurile au fost depistate, suntem încă departe de imunitatea colectivă care ar putea ține pandemia sub control. Va fi nevoie de un pic de noroc și de multă responsabilitate individuală și colectivă pentru a evita „furtuna perfectă”.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #39: O hartă a mutațiilor unei proteine SARS-CoV-2 poate ajuta la dezvoltarea unor noi tratamente cu anticorpi

De Valentina Nicolae 18/09/2020
O detaliere a mutațiilor suferite de SARS-CoV-2 poate ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente, o substanță folosită în tratarea artritei reumatoide, baricitinib, poate ajuta la recuperea pacienților COVID-19, sportivii de performanță pot dezvolta probleme cardiovasculare din cauza coronavirusului.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #38: Riscul de infectare în spital e scăzut atunci când sunt respectate regulile

De Ionuț Preda 11/09/2020
Cazul unui spital din SUA arată că transmiterea SARS-CoV-2 poate fi evitată chiar și atunci când ai sute de cazuri la un loc. Giganții farmaceutici se angajează să nu comercializeze vaccinuri nesigure.
CORONAVIRUS|SCIENCE REPORT

Coronavirus Science Report #37: Noi dovezi despre eficiența corticosteroizilor

De Mihai Ghiduc 04/09/2020
În timp ce steroizii devin tratamentul standard pentru cazurile grave, un supliment alimentar, quercetina, ne este vândut drept soluție doar pe baza unor studii preliminare
CORONAVIRUS|OVERVIEW

Cât de riscantă este redeschiderea școlilor în pandemie?

De Ionuț Preda 03/09/2020
Școlile ar putea deveni focare serioase de COVID-19, dar sunt exemple care arată că acest scenariu poate fi prevenit.