Parcul IOR (Alexandru Ioan Cuza), cel mai frumos din București, în opinia redacției Mindcraft Stories.

Parcurile ne ajută să ne calmăm (inclusiv pe social media)11 min read

De Monica Georgescu 23.08.2019, ultima actualizare: 11.05.2023

Viața în marile orașe poate fi adesea stresantă și obositoare, din cauza ritmului alert și al multitudinii de stimuli la care suntem expuși: zgomot, aglomerație, poluare.

Mulți dintre locuitorii „junglelor de asfalt” resimt în timp stresul asociat acestui stil de viață. Dar una dintre cele mai bune soluții este simplă, low tech și extrem de eficientă: cât mai multă verdeață, în cât mai multe parcuri mari.

Zilele trecute, un studiu științific care a apelat la o metodologie inedită, dar ancorată în realitatea zilelor noastre, a demonstrat din nou că parcurile urbane pot fi soluția pentru eliminarea stresului și îmbunătățirea stării de bine a locuitorilor marilor orașe.

Publicat pe 20 august, în revista People and Naturestudiul a analizat modul în care utilizatorii de Twitter postează pe platforma de socializare înainte și după vizitarea unui parc. Rezultatele au arătat că plimbarea în parc declanșează o schimbare în bine a stării de spirit a utilizatorilor rețelei sociale, care se poate observa în limbajul folosit de aceștia.

Dicționarul fericirii

Timp de trei luni, un grup de cercetători americani a analizat postările pe Twitter geo-localizate, scrise înainte și după vizitarea unuia din cele 160 de parcuri din San Francisco de aproape 5.000 de utilizatori înveterați ai platformei de socializare.

Harta parcurilor din San Francisco

În total, cercetătorii au filtrat aproximativ 100.000 de tweet-uri, analizându-le din punct de vedere al limbajului, folosind un hedonometru – un fel de dicționar al fericirii exprimate în cuvinte.

Hedonometrul este un instrument creat special de cercetători pentru a analiza nivelul de emoție din mesajele scrise. E ca un dicționar virtual care asociază peste 10.000 de cuvinte folosite uzual în mesajele scrise cu un anumit grad de emoție pozitivă sau negativă. Util și, în același timp, foarte științific, nu-i așa?

Pentru a calibra „aparatul”, un grup mare de voluntari a dat note cuvintelor, pe o scară de la 1 la 10 – o notă mai mică era asociată unei emoții negative, o notă mai aproape de 10, de o emoție pozitivă. La final, cercetătorii au făcut o medie a răspunsurilor voluntarilor pentru a stabili „valența psihologică” a fiecărui cuvânt. Astfel, cuvintele „vesel” și „fericit” au primit o notă finală de 8,30, iar interjecția „hahaha” a primit nota 7,94. La polul celălalt au fost cuvintele „închisoare”, cu 1,76 și „accident”, cu nota 2,60. Cuvintele de legătură, precum conjuncțiile și prepozițiile, au primit un scor neutru din punct de vedere emoțional, în jurul notei 5.

Rețelele de socializare, geo-locația și rețeta stării de bine

Oamenii de știintă au folosit hedonometrul pentru a analiza postările pe Twitter ale utilizatorilor care au folosit funcția de geo-localizare pentru a-și dezvălui locația. Pentru studiu au fost folosite tweet-urile scrise dintr-un parc, dar și următoarele tweet-uri ale acelorași utilizatori.

Au descoperit că postările scrise din parc aveau un scor al fericirii și al bunei dispoziții semnificativ mai ridicat decât media postărilor utilizatorilor.

Mai mult, folosind funcția de geo-localizare pentru a vedea exact din ce parc a fost scris fiecare mesaj, cercetătorii au descoperit că vizitarea unor parcuri mari, cu mulți copaci și spații verzi, amplifică starea de spirit a oamenilor mai mult decât o plimbare într-un parc mai mic și mai strict amenajat.

După vizitarea unui parc urban de dimensiuni mari, utilizatorii platformei sociale au fost mai fericiți și și-au menținut buna dispoziție până la patru ore, fapt ce s-a reflectat în limbajul folosit în postările imediat următoare.

Rezultatele sugerează că ameliorarea stării de spirit are legătură directă atât cu timpul petrecut în parc, cât și cu calitatea lui – și că ea nu poate fi pusă pe seama altor factori asociați (Corelația unor factori nu înseamnă întotdeauna cauzalitate: oamenii ar fi putut fi mai veseli pentru simplul motiv că nu erau la serviciu sau în trafic.)

Deși vizitarea unor parcuri mari, cu spații verzi ample, s-a soldat cu o ameliorare de durată a stării de spirit a utilizatorilor platformei de socializare, cercetătorii atrag atenția că postările scrise din orice parc au avut un „scor al fericirii” semnificativ mai mare decât media postărilor pe Twitter. „Am observat din toate postările analizate ca oamenii sunt mai fericiți atunci când sunt în parcuri”, a explicat unul din cercetători și autorul principal al studiului, Aaron Schwartz.

Știința în slujba oamenilor

Partea foarte interesantă a acestui studiu este că el demonstrează printr-o metodologie științifică destul de riguroasă că vizitarea unui parc ne ajută să ne relaxăm și ne îmbunătățește vizibil și cuantificabil starea de spirit. Trebuie spus că starea de spirit este greu de măsurat într-o manieră obiectivă, fără a apela la autoevaluare – o metodă care poate avea multiple dezavantaje într-un studiu.

Poate veți spune: „Așa, și? Știam deja asta!” Da, intuiția și bunul simț ne spuneau că momentele de relaxare asociate plimbării într-un parc ne pot îmbunătăți starea de spirit, însă acum cineva a demonstrat acest lucru într-o manieră științifică.

Practic, cercetătorii americani au dovedit încă o dată că parcurile fac bine la sănătate. Aceste informații vor putea fi folosite în viitor pentru a argumenta construirea și amenajarea parcurilor în mediile urbane și pentru a justifica investiția făcută în spații verzi.

„În orașe, accesul la spații verzi cât mai ample este foarte important pentru bunăstarea și starea de bine a locuitorilor”, spune autorul studiului. Prin urmare, toate eforturile de a „înverzi” mai mult orașele în care trăim vor avea o seamă de beneficii importante. Și nu vorbim doar despre îmbunătățirea stării de spirit a oamenilor. Spațiile verzi ajută la diminuarea efectelor poluării – copacii absorb o bună parte a emisiilor de carbon din marile orașe – și ajută la diversificarea ecosistemelor urbane oferind habitat unor specii de păsări și animale.

Cu fiecare an care trece, tot mai mulți din locuitorii planetei ajung să trăiască în orașe. Este important să ne oferim șansa de a petrece timp în natură. Dovedit științific!

SOCIETATE|FYI

Românii au încredere în ONG-uri, dar acestea sunt subfinanțate, iar angajații suferă de burnout

De
A treia ediție a raportului Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile arată maturizarea sectorului non-guvernamental, dar și problemele cu care se confruntă cei care lucrează în ONG-uri.
SOCIETATE|SOLUȚII

Un semnal de alarmă: reducerea accidentelor rutiere cu ajutorul alertelor personalizate pentru șoferi

De
Cercetătorii din UE creează tehnologii avansate pentru a detecta semnele timpurii de oboseală și de comportament haotic al șoferilor, pentru a reduce numărul accidentelor rutiere.
SOCIETATE|SOLUȚII

Cetățenii contribuie la dezvoltarea unui trai sustenabil în Europa

De
Locuitorii europeni din mediul urban au un cuvânt de spus în a face orașele lor mai prietenoase cu oamenii și cu mediul.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Frauda cu sugar daddy e prințul nigerian pentru generația internet

De
Înainte de toate: dacă ai primit un mesaj în care cineva se oferă să-ți fie sugar daddy și să-ți dea bani săptămânal doar pentru conversație, cel mai probabil e țeapă.