Românii au încredere în ONG-uri, dar acestea sunt subfinanțate, iar angajații suferă de burnout6 min read

A treia ediție a raportului Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile arată maturizarea sectorului non-guvernamental, dar și problemele cu care se confruntă cei care lucrează în ONG-uri.

Nivelul încrederii românilor în instituții non-guvernamentale este stabil, iar sprijinul din partea cetățenilor și a companiilor este în creștere, dar în același timp, multe proiecte nu se pot desfășura din lipsă de finanțare, salariile sunt sub media națională, iar mulți angajați suferă de burnout. Sunt câteva dintre concluziile raportului „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări”, realizat pentru a treia oară de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).// Mai multe detalii pe fdsc.ro // 

Cercetarea este la a treia ediție, după cele din 2010 și 2017.

Conform registrului național ONG, în România există 127.053 ONG-uri probabil active și 8.003 despre care se știe că sunt radiate, dizolvate sau în lichidare. Asta înseamnă 6,7 entități la mia de locuitori, sub media UE de 9.41. Cele mai multe sunt din zona social-caritabilă (o treime), urmate de cele civice, de cultură, din educație, din domeniul business/profesionale, sportive. Veniturile totale ale acestora în 2022 au fost de 21 de miliarde de lei, adică 1,51% din PIB, în scădere ușoară față de 2015 (1,59%)

Datele din Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă 2023 au arătat că participarea în asociații în România a crescut de aproximativ 2,5 ori în ultimii 30 de ani – 1 din 3 români interacționează cu un ONG, iar 1 din 4 români a donat pentru un ONG în 2023. Nivelul încrederii în acestea se menține constant la 50%, dar capacitatea sectorului de a influența politicile publică este scăzută. În același timp, 86% dintre cetățeni cred că ONG-urile ar trebui să verifice ce fac guvernanții și sã contribuie la elaborarea legilor și a altor acte normative.

O problemă majoră cu care se confruntă sectorul non-guvernamental este subfinanțarea: doar 20% dintre organizații au venituri anuale de peste 200.000 lei (suficiente cât să plătească două salarii medii per economie / an) și 42% au venituri de sub 10.000 de lei pe an (suficiente să plătească 40 de zile de salariu mediu per economie). Cea mai prezentă grupă de vârstă între angajații ONG-urilor este 35-48 de ani. Mulți dintre ei sunt predispuși epuizării și burnout-ului. 

După cum spune Simona Constantinescu, Director de Dezvoltare și Advocacy la FDSC, „resursele financiare, umane sau informațiile relevante despre funcționarea, finanțarea și cooperarea dintre organizațiile din această sferă continuă să fie deficitare. Lipsa resurselor este vizibilă atât din numărul mic de angajați full-time, cât și din incapacitatea de a acoperi nevoilor unui număr ridicat de beneficiari. În același timp, angajații din sector lucrează mult, o mare parte dintre ei fiind afectați de burnout, iar hărțuirile din partea unor persoane sau grupuri ori șicanele deliberate sau implicite din partea instituțiilor publice continuă, chiar dacă la un nivel mai scăzut decât în urmă cu șapte ani. Cu toate acestea, pentru cei mai mulți dintre cei care activează în sectorul neguvernamental, locul de muncă sau organizația unde activează reprezintă un spațiu plăcut, unde se simt susținuți atât de leadership cât și de colegi”.

Studiul „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” a fost coordonat de cercetătorul Bogdan Voicu. Au contribuit Simona Constantinescu, Ștefania Andersen, Dana Țălnar-Naghi, Irina Niță, Marton Balogh, Mircea Kivu, Mircea Comșa, Ovidiu Voicu, Bogdan Mihai Radu, Daniela Angi și Vlad Dumitrescu.