John Phillips/Guliver/Getty Images

De ce a retras The Lancet un studiu despre hidroxiclorochină? 13 min read

De Mihai Ghiduc 05.06.2020

Studiul care îngropa hidroxiclorochina ca tratament pentru COVID-19 a fost retras. Ne-am întors la incertitudinea de dinainte? Nu chiar.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a oprit temporar studierea hidroxiclorochinei, în cadrul studiului global Solidarity, pentru că Lancet a publicat, pe 22 mai, un studiu„Hydroxychloroquine or chloroquine with or without a macrolide for treatment of COVID-19: a multinational registry analysis”, thelancet.com care arăta că aceasta (dar și sora ei, clorochina) ar fi fost semnificativ mai periculoasă decât alte variante de tratament, mai ales în combinație cu un antibiotic. Între timp, studiul a fost retras, de către trei dintre cei patru autori, pentru că nu mai pot garanta pentru calitatea datelor primare pe care se baza respectivul studiu. Prin urmare, OMS a reluat„World Health Organization resumes coronavirus trial on malaria drug hydroxychloroquine after examining safety concerns”, cnbc.com acea secțiune a studiului care cerceta medicamentul antimalarie. 

Misterul Surgisphere

Compania care a furnizat datele primare era un start-up din Chicago, iar CEO-ul ei, Sapan Desai, a fost unul dintre co-autorii lucrării din Lancet. Două alte studii apărute anterior au folosit date de la Surgisphere. Unul publicat de The New England Journal of Medicine (NEJM), despre medicamentele de tensiune, care spune că acestea nu cresc riscul de deces în cazul administrării la pacienții cu COVID-19, și un pre-print care spune că ivemercin, un antibiotic pentru animale, a obținut rezultate semnificative statistic în tratarea bolii produse de coronavirusul SARS-CoV-2. În toate, Sapan Desai e co-autor.

Doar după publicarea celui despre hidroxiclorochină, un medicament pe care stau cu ochii extrem de mulți oameni, au apărut și primele întrebări. Cât de atent a fost verificată o bază de date atât de mare și cât de precise sunt datele? Primele greșeli au părut oneste. Erau mai mulți pacienți cu COVID-19 în Australia decât numărul oficial, dar compania a justificat asta prin faptul că au trecut din greșeală un spital asiatic la australieni, pentru că cineva combina cele două continente în Australasia. Spitalul însă a spus că nu trimisese date către Surgisphere.Questions raised over hydroxychloroquine study which caused WHO to halt trials for Covid-19”, theguardian.com

Pe măsură ce apăreau noi întrebări – de exemplu, erau prea multe date din Africa, iar cercetătorii de pe acest continent spun că datele despre pacienți nu sunt atât de bine puse la punct acolo –, buna credință a companiei era tot mai mult pusă la îndoială. Joshua Niforatos, un medic american, explică pe Twitter de ce e o problemă cu aceste date.E un thread destul de lung: twitter.com Pe scurt, datele se obțin greu de la spitale, sunt incerte și trebuie să fii foarte sigur de calitatea lor. Surgisphere nu a oferit asigurările necesare că totul e în regulă.

Printr-o scrisoare deschisă publicată pe 28 mai, statisticianul James Watson, în numele a 200 de cercetători,„An open letter to Mehra et al and The Lancet”, zenodo.org cerea acces la datele primare. O altă scrisoare a fost trimisă pe 2 iunie„An open letter to Mehra et al and The New England Journal of Medicine”, zenodo.org celor de la NEJM, privind studiul publicat de ei ce folosea datele Surgisphere. Datele primare au început să fie cerute de din ce în ce mai multă lume, iar cele trei studii implicate au fost citite de tot mai mulți ochi. Revista Science a scris mai pe larg„A mysterious company’s coronavirus papers in top medical journals may be unraveling”, sciencemag.org despre întreaga poveste. Și vorbim aici de cercetători serioși, nu de cei din categoria Didier Raoult, care a sărit și el să critice studiul, în ciuda faptului că respectul acestuia pentru rigoarea științifică e la fel de scăzut. Și The Lancet, și NEJM au publicat scrisori„Expression of concern: Hydroxychloroquine or chloroquine with or without a macrolide for treatment of COVID-19: a multinational registry analysis”, thelancet.com în care se arată îngrijorați de calitatea studiului.

Lipsa accesului la date duce la retragerea articolelor

O investigație făcută de The Guardian și publicată pe 3 iunie„Surgisphere: governments and WHO changed Covid-19 policy based on suspect data from tiny US company”, theguardian.com a pus capăt discuțiilor. Surgisphere e o companie dubioasă, a fost concluzia jurnaliștilor și nu doar a lor. Tabloidele s-au concentrat pe joburile ciudate ale unora dintre angajați, care nu aveau background științific, însă mai grav era că părea că nu există vreo metodă prin care spitalele pot să-și trimită datele. În general, există niște sisteme bine puse la punct prin care spitalele pot trimite date anonimizate despre pacienți, care implică destule contracte stufoase, iar Surgisphere nu părea a avea asemenea proceduri. 

Cu cât cerea mai multă lume acces la datele primare, cu atât Desai și Surgisphere o dădeau la întors. Prin urmare, pe 4 iunie, ceilalți trei autori care au publicat în The Lancet au retras studiul„Retraction: “Hydroxychloroquine or chloroquine with or without a macrolide for treatment of COVID-19: a multinational registry analysis””, thelancet.com pentru că nu pot garanta pentru date. The New England Journal of Medicine a procedat la fel,„Retraction: Cardiovascular Disease, Drug Therapy, and Mortality in Covid-19.”, nejm.org din aceleași motive. 

Înapoi la incertitudine

Întregul scandal vine ca o mănușă pe mâna celor care susțin folosirea hidroxiclorochinei, însă nu schimbă cu adevărat situația. Scoțând din calcul studiul din The Lancet, ne întoarcem la momentul în care n-avem încă studii clare care să arate dacă acest medicament funcționează sau nu ca tratament. Cât despre felul în care s-au desfășurat lucrurile, scandalul arată că totuși comunitatea științifică ia lucrurile în serios și, iată, în mai puțin de două săptămâni de la publicare, studiul a fost verificat și răsverificat. 

Există, desigur, discuții despre cât de bine a fost făcut peer-review-ul, care poate ar fi trebuit să ridice un semnal de alarmă, însă, cum bine explică James Heathers în The Guardian,„The Lancet has made one of the biggest retractions in modern history. How could this happen?”, theguardian.com procesul de peer-review nu prea are cum să verifice dacă datele primare sunt bune sau nu.  Cât despre ipocrizia celor care folosesc asta pentru a spune acum că aveau ei dreptate când spuneau că hidroxiclorochina e bună, retragerea nu dovedește asta. Nu că ar conta. La urma urmei mulți dintre ei încă susțin că vaccinurile cauzează autism, deși The Lancet a retras și studiul de la care pornise acest mit.

N-o luăm totuși de la capăt

Îngropat de scandal, a trecut aproape neobservat un alt studiu despre hidroxiclorochină, de data aceasta despre efectul ei profilactic. Publicată în NEJM,„A Randomized Trial of Hydroxychloroquine as Postexposure Prophylaxis for Covid-19”,  nejm.org cercetarea făcută de specialiști de la universități americane, a folosit 821 de participanți asimptomatici. Majoritatea aveau un risc major de a contacta COVID-19 – 414 au primit hidroxiclorochină și 407 au primit un placebo. Cercetătorii au aflat că hidroxiclorochina nu are vreun efect profilactic. Este primul studiu randomizat, dublu-orb, făcut pe efectul profilactic atât de promovat de adepții acestui medicament. Partea pozitivă este că nu s-a descoperit nici că ar provoca aritmii, dar studiul nu a făcut EKG-uri, deci ar fi trebuit să fie aritmii foarte grave pentru a fi vizibile.

Cert este că discuțiile nu se vor opri aici. Încă nu știm cum stăm cu eficiența folosirii hidroxicorochinei în spitale și, după gafa din The Lancet, nimeni nu va mai opri studiile deja începute până nu vor ajunge la o concluzie clară. Care va veni, cel mai probabil, în două-trei luni. Valul din toamnă ne va prinde mai lămuriți.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

SĂNĂTATE|CORONAVIRUS

INFOGRAFIC | Cum a evoluat COVID-19, pe județe

De Mindcraft Stories 06/07/2020
Dacă Aradul e OK, iar în Moldova cazurile cresc lent, avem județe în care creșterea e una exponențială. Și nici Bucureștii nu stau bine.
ȘTIINȚĂ|CORONAVIRUS

Coronavirus Science Report #28: SUA monopolizează producția de remdesivir

De Ionuț Preda 05/07/2020
UE aprobă remdesivirul în timp ce Statele Unite vrea să-l monopolizeze, două vaccinuri experimentale dau rezultate în primele teste pe oameni, în timp ce imunitatea populației ar putea fi mai extinsă decât o arată testele de anticorpi.
SOCIETATE|CORONAVIRUS

Șase luni de COVID-19: Zece momente cheie

De Mindcraft Stories 02/07/2020
O recapitulare a momentelor care au marcat pandemia de COVID-19, cea mai gravă criză medicală mondială din ultimul secol.
SĂNĂTATE|HOT TAKE

Liga Anti-mască din 1918 și Coaliția Anti-orice din 2020

De Mihai Ghiduc 30/06/2020
La un secol de la gripa spaniolă, pandemia de COVID-19 a scos la iveală un grup pestriț de protestatari care luptă cu măștile și măsurile de distanțare socială. Fix ca acum 100 de ani.