STUDII

Legăturile genetice ale oamenilor cu rudele lor demult dispărute sunt cartografiate într-un domeniu de cercetare care se extinde rapid, denumit paleoproteomică.

Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.

Pe măsură ce populația Europei îmbătrânește, este din ce în ce mai important să fie înțelese cauzele scăderii ratei natalității.

Deși oamenii din întreaga lume se bucură de o porție bună de râs, se știu uimitor de puține despre acest comportament instinctiv.

Sateliții ajută Europa să își protejeze lacurile, limanurile și râurile.

Atunci când mecanismul din corp care distruge sute de milioane de celule zilnic eșuează, inflamația și boala sunt adesea următorul pas.

În timp ce întrebările despre cea mai apropiată stea de Pământ nu mai contenesc, cercetătorii caută răspunsuri decisive privind prognozarea erupțiilor solare, care pun sateliții și alte echipamente electronice în pericol.

Deși anii adolescenței nu au fost niciodată ușori, o nouă cercetare examinează dacă aceștia sunt mai grei ca oricând pentru generația actuală de adolescenți.

O echipă de cercetători de la Universitatea din București și Universitatea Ohio a realizat un studiu despre prădarea animalelor domestice de către urs în România și factorii de risc implicați.

Deși principala utilitate a ceasurilor nucleare nu este indicarea orei, acestea le-ar putea permite oamenilor de știință să testeze felul în care omenirea înțelege cum funcționează realitatea.

Modelarea pe computer a ceea ce se întâmplă în timpul funcționării unui reactor nuclear are sute de milioane de necunoscute, iar fiecare simulare poate dura câteva ore chiar și pe un supercalculator. Un cercetător român din Texas a găsit o metodă să simplifice aceste calcule și să le facă mult mai rapide.

Un studiu asupra copacilor din munții Călimani demonstrează că secetele care au cuprins recent Europa de Est sunt fără precedent în ultimii 700 de ani. 

Cercetătorii români sunt uimiți că nimeni nu știe ce sunt curenții rip, deși aceștia ucid pe litoralul românesc în medie 30 de persoane pe an.

România avea, înainte de pandemie, cea de-a cincea cea mai mare industrie auto ca număr de angajați. Însă noul deceniu e cel al tranziției la mașinile electrice, iar efectele acesteia vor fi mari și afectate de lipsa de viziune a statului. 

În anumite condiții, explozia unei supernove de tip II ar putea distruge stratul de ozon, expunând planeta radiațiilor cosmice dăunătoare și declanșând o extincție în masă.

Sucul de grepfrut face unele medicamente mai puțin eficiente sau chiar periculoase. Descoperirea întâmplătoare a unui om de știință a contribuit la siguranța consumatorilor și pacienților din întreaga lume. 

Cercetători americani au descoperit un material care poate substitui plasticul. Acesta este format din spumă poliuretanică și este primul înlocuitor al plasticului care este biodegradabil atât pe uscat, cât și în apele mării.

Un plan teoretic de rerăcire a zonelor polare susține că dispersarea dioxidului de sulf în stratosferă, prin intermediul unei flote de avioane masive, ar putea încetini sau chiar opri topirea calotelor glaciare

Bolile neurodegenerative apar și la animalele de companie, așa că este important să știi care sunt simptomele, cum să le gestionezi și cum poți scădea riscul.

Un nou studiu internațional, condus de un geolog român stabilit în SUA, a demonstrat legătura strânsă dintre schimbările climatice provocate de om şi ritmul rapid de creștere al nivelului mărilor.

Găurile negre supermasive și materia întunecată, două dintre cele mai mari mistere din astronomie, ar putea avea o legătură mai strânsă decât se credea.

Pe fondul pandemiei de COVID-19, ideea transferurilor directe de bani dinspre guverne către populație s-a bucurat de popularitate crescută în jurul lumii. Ce spun studiile despre comportamentul de consum al oamenilor care primesc bani? Și cum arată un venit de bază universal?

La aproape 13 miliarde de ani-lumină de Pământ, într-o galaxie îndepărtată, oamenii de știință au motive să creadă că au detectat apă, o substanță despre care până acum nu se credea că ar putea fi întâlnită atât de departe de Calea Lactee.

Un studiu experimental desfășurat în România observă empiric schimbările de percepție ale cititorilor când aceștia citesc o știre falsă urmată de dezmințirea prin prezentarea datelor oficiale.

Luna trecută, peste 100 de milioane de oameni s-au uitat la Squid Game serialul sângeros de pe Netflix. Dacă violența de pe ecran este dăunătoare, s-au scris tomuri întregi. Consensul este că poate avea efecte negative. Dar întrebarea de ce suntem atrași să urmărim violența a primit mult mai puțină atenție.

Premiul Nobel în economie din acest an nu a fost oferit pentru cele mai credibile teorii economice, ci pentru atitudinea cea mai onestă în fața unor dileme sociale. 

În timpul scurt care a trecut de când a amartizat în craterul Jezero de pe Marte, pe 18 februarie 2021, roverul Perseverance a scris deja istorie.

Marii producători de telefoane Android și Google sunt mai curioși despre ce fac utilizatorii decât ar trebui să fie.

Mișcarea Anti a schimbat din nou ținta și a început să promoveze intens „imunitatea naturală” la COVID-19 ca alternativă la vaccin. Cu orice risc.

„Spiralele psihologice ale specialului” pot face obiectele obișnuite să pară niște comori și pot explica modul în care se acumulează dezordinea. 

Supernovele sunt printre cele mai distrugătoare evenimente din cosmos. Chiar și de la zeci sau sute de ani-lumină, ar putea cauza mari distrugeri pe Pământ, punând probleme existenței vieții. Dar supernovele joacă un rol important și în formarea noilor stele, arată un nou studiu.

În raportul „Excepția care confirmă regula: Evoluții în sectorul IT din România”, Ștefan Guga și Marcel Spatari își propun să confrunte realitatea din industria IT cu imaginea sa publică.

Un studiu recent de la universitățile irlandeze din Dublin și Cork analizează în premieră cum schimbă știrile false comportamentul oamenilor. Ce știri au cel mai mare impact? Și în ce fel? Cum influențează opiniile mesajele de sănătate publică? Cercetătoarea care a condus studiul încearcă să răspundă la aceste întrebări. 

Românii au mers în parcuri mai mult decât înainte de pandemie și par să fi evitat transportul în comun.

Foarte puține genomuri de oameni din Paleoliticul Superior au fost secvențiate – cel al femeii din Peștera Muierii este acum printre ele.

Acum trei decenii, Robin Dunbar a arătat că cercul de prieteni al unei persoane e de circa 150 de oameni. O lucrare recentă arată că ipoteza ar fi greșită, însă Dunbar demonstrează că cercetătorii au făcut o eroare de calcul elementară.  

La 1.500 de ani-lumină depărtare, un Unicorn dă târcoale unei stele. Nu este vorba despre animalul mitologic, ci despre una dintre cele mai misterioase regiuni din Univers, o gaură neagră.

La nivel mondial, o persoană din patru suferă, la un moment dat, un episod depresiv. Însă tulburările psihice nu sunt ușor de diagnosticat. Am vorbit cu profesorul de origine română Alexander B. Niculescu, de la Indiana University School of Medicine, despre cum descoperirea sa vizează o abordare medicală de precizie a tratamentului psihiatric. 

Schimbările climatice nu cruță România. Un studiu condus de un român ne atrage atenția asupra unei probleme de care nu știam anterior: inundațiile urbane.

Mult așteptatul raport al OMS asupra originii virusului SARS-CoV-2 aduce puține răspunsuri și multe întrebări, în timp ce jocul geopolitic complică suplimentar discuția

Astronomii au descoperit un mecanism care-i permite unei planete să-și regenereze atmosfera distrusă de steaua pe care o orbitează.

Banii moderni au forma unor monede bătute sau bancnote tipărite. Însă, acum 5.000 de ani oamenii încă experimentau cu mijloacele de plată, iar ele puteau lua niște forme neconvenționale.

FarFarOut, un corp ceresc de vreo 400 de kilometri în diametru este oficial cel mai îndepărtat obiect observat vreodată în Sistemul Solar.

Cercetătorii Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava petrec ore multe în laborator încercând să afle cât de răspândite sunt, în România, tulpinile noului coronavirus.

Un studiu recent de la Universitatea Cambridge arată că persoanele cu tendințe extremiste nu se descurcă cu sarcinile concrete. O cercetătoare implicată în studiu explică cum a ajuns la această concluzie.

O nouă terapie bazată pe inhibitori de toxine ar putea salva viețile celor care cad victime șerpilor veninoși. Laura-Oana Albulescu, cercetătoare în Marea Britanie, este membru-cheie al echipei care încearcă să creeze primul antivenin universal din lume. 

Îmbarcarea e una dintre cele mai riscante etape ale călătoriei cu avionul, pentru că adesea călătorii stau îngrămădiți.

Cu zeci de mii de ani în urmă, în apropierea peșterilor din Carpați trăiau urși, lei și hiene. Cercetătorii încearcă să afle mai multe despre aceste animale, pentru a înțelege de ce dispar speciile.

Un profesor de silvicultură din Brașov a prelucrat imaginile proiectului secret Corona pentru a vedea ce s-a întâmplat cu pădurile românești.

Iulian Pojar trebuia să fie polițist criminalist, ca tatăl său. A ajuns să studieze microplasticele din apele României.

Bugetul gamerilor din România este mult sub nivelul prețurilor medii pentru jocuri, chiar și în cazul reducerilor.

Parcurile de eoliene ar trebui să aplice măsuri riguroase de protejare a micilor mamifere zburătoare, spun biologii.

Anul acesta, Stephen Wolfram a publicat ceea ce el descrie ca un posibil model pentru o nouă teorie fundamentală a fizicii. Aveam nevoie de o nouă „theory of everything”? Și, mai ales, e ceva de capul ei?

„Fosfină pe Venus” ar suna plicticos. Avem nevoie de dovezi mult mai clare ca să clamăm că există viață pe planeta cea mai apropiată dinspre Soare

La trei sferturi de veac de la singurele atacuri nucleare din istorie, cercetătorii continuă să studieze ce au lăsat în urmă ciupercile atomice pentru supraviețuitori.

Primele emisiuni poștale ce marchează epidemia de coronavirus sunt spectaculoase. Informatician și pasionat de filatelie, Bogdan-Vasile Cioruța a analizat primele șase apariții și își propune să le urmărească pe toate, cu ajutorul pasionaților de filatelie.

Când vine vorba de atitudinea dominantă față de minoritatea romă din România, contextul pandemic nu a făcut decât să recicleze prejudecăți mai vechi. Percepția publică față de romi rămâne polarizată, cu accente negative, conform unui studiu IRES. 

Dacă în Europa și SUA este la modă dărâmarea statuilor, în țara noastră istoria s-a rescris cu noi nume de străzi. Un cercetător de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a studiat de ce și cum s-a petrecut această transformare și ce controverse rămân încă deschise.

Studiul care îngropa hidroxiclorochina ca tratament pentru COVID-19 a fost retras. Ne-am întors la incertitudinea de dinainte? Nu chiar.

Cercetători de la Universitatea București și de la Oxford încearcă să afle de ce, în ciuda previziunilor, Internetul nu a ameliorat cogniția umană? Cristina Voinea, co-autoare a lucrării, ne spune la ce concluzii au ajuns.

De trei ani, un cercetător ia probe din Dunăre, din Deltă și din Marea Neagră. Toate mostrele analizate de acesta conțin microplastice.