Mecanismul vital care facilitează circulația apei în Oceanul Atlantic ar putea intra în colaps din cauza efectului de încălzire globală produs de nivelul ridicat al emisiilor de gaze cu efect de seră.
Noi cercetări publicate recent în revista Nature Communications„Warning of a forthcoming collapse of the Atlantic meridional overturning circulation”, nature.com sugerează că sistemul principal de transport al apei din Atlantic amenință să se oprească mai curând decât estimaseră studiile anterioare, ca urmare a efectului de încălzire globală. Asta ar însemna un haos climatic și mai mare în toată Europa.
Circulația meridională a Atlanticului (denumită, pe scurt, AMOC) s-ar putea prăbuși în următoarele câteva decenii – poate chiar în următorii câțiva ani –, ceea ce ar putea însemna că vremea Europei va fi supusă la extreme și mai mari. AMOCMai multe despre cum funcționează, aici: oceanservice.noaa.gov este un sistem de curenți oceanici cu rol crucial în reglarea climatului pe plan global, care se desfășoară în plan vertical și orizontal în Oceanul Atlantic.
Procesul începe în zona tropicală a Atlanticului, unde apa oceanică se încălzește în urma radiației solare intense. Această apă caldă, cu un conținut crescut de săruri, devine mai ușoară și începe să se ridice la suprafață. Pe măsură ce se deplasează spre nord, apa se răcește și eliberează căldura în atmosferă, având un impact asupra regiunilor de pe coastă. Apa răcită și încărcată cu săruri devine mai densă și, astfel, se scufundă în adâncurile oceanului.
Circulația curenților oceanici în Atlantic. Foto: R. Curry/Woods Hole Oceanographic Institution/Science/USGCRP
Această scufundare a apei reci și dense în largul coastei de nord-vest a Europei creează un curent de apă care se deplasează spre sud în adâncurile oceanului. Aceasta reprezintă porțiunea verticală a AMOC. În zona de sud a Atlanticului, curentul de apă adâncă revine la suprafață și curge spre zona tropicală, închizând astfel ciclul și completând partea orizontală a AMOC.
AMOC este esențial pentru reglarea climatului fiindcă acționează ca un transportor masiv de căldură între regiunile tropicale și cele temperate și influențează astfel clima continentelor din emisfera nordică. Colapsul sau încetinirea AMOC ar putea avea consecințe dramatice asupra climei globale.
Totuși, în ciuda știrilor alarmiste potrivit cărora colapsul principalului sistem de curenți oceanici s-ar putea produce chiar în 2025, cercetătorii subliniază că acest lucru nu este cert și că, pentru a înțelege mai bine complexitatea acestui fenomen și a evalua impactul său asupra planetei, noile descoperiri trebuie aprofundate și abordate echilibrat.
„Pielea” oceanelor, rol-cheie în absorbția de carbon și modelarea climatică
Într-o mare de știri sumbre, apar, totuși, și vești bune. Stratul superior al oceanelor, cunoscută și ca „pielea” sa, joacă un rol important în procesele marine, gestionând schimbul de căldură și substanțe chimice între mare și cer, prin difuzie, se arată într-un studiu internațional publicat în Journal of Geophysical Research.„Sensitivity of the Global Ocean Carbon Sink to the Ocean Skin in a Climate Model”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com Apa din stratul superficial al oceanului este mai rece cu aproximativ 0,2-0,3 grade Celsius și are o salinitate mai mare decât apa aflată la doar doi milimetri adâncime. Înțelegerea impactului real al „pielii” oceanului asupra absorbției de carbon și a depozitului global de carbon din ocean este critică: între 2011 și 2020, oceanul a absorbit 26% din totalul emisiilor de dioxid de carbon generate de activitățile umane, iar variabilele care afectează sechestrarea carbonului în ocean contribuie la controlul ciclului de carbon și a schimbărilor climatice.
Omenirea a epuizat resursele anuale ale planetei la 2 august
„Earth Overshoot Day” (Ziua Depășirii Capacității Pământului) este un concept care indică, în mod simbolic, momentul în care umanitatea consumă toate resursele naturale pe care Pământul le poate regenera într-un an. În 2023, acest eveniment a avut loc la data de 2 august,„Earth Overshoot Day: Humanity burns through planet’s yearly resources by 2 August”, euronews.com ceea ce înseamnă că începând cu această zi, oamenii au început să consume „pe datorie”.
Ziua Depășirii Capacității Pământului simbolizează faptul că umanitatea trăiește într-un regim de datorie ecologică, utilizând resursele de pe Pământ într-un ritm mai rapid decât capacitatea planetei de a le înlocui. Aceasta include consumul de apă, sol, energie, precum și emisiile de dioxid de carbon, care contribuie la schimbările climatice.
„Earth Overshoot Day” se bazează pe o formulă de calcul concepută în anii 1970 și este realizată de Global Footprint Network, o organizație non-profit care se ocupă cu măsurarea amprentei ecologice a omenirii asupra Pământului.
Pentru a calcula data depășirilor anuale, se compară utilizarea resurselor naturale de către omenire pe parcursul anului cu capacitatea de regenerare a Pământului într-un an. Această comparație este exprimată sub forma unui procent din resursele disponibile (adesea exprimate în hectare globale per capita), iar această cifră este comparată cu numărul de zile dintr-un an calendaristic.
Dacă procentul rezultat depășește 100%, înseamnă că umanitatea a consumat toate resursele regenerabile disponibile pentru acel an și a intrat în datorie ecologică, consumând resursele viitoare.
Anul acesta, Vezi topul aici: overshootday.org Qatar şi Luxemburg (10 şi 14 februarie) sunt de departe ţările cele mai risipitoare. La polul opus se află Jamaica, care are resurse până pe 20 decembrie, Ecuador, cu resurse până pe 6 decembrie şi Indonezia, 3 decembrie. România se află pe locul 30 în acest clasament. Țara trăieşte „pe datorie” încă de pe 11 iunie.
Temperatura medie zilnică a oceanelor a atins un nou nivel record
Poate ți se pare o știre redundantă, dar de fapt, sunt variațiuni cât se poate de îngrijorătoare pe aceeași temă, a schimbărilor climatice. Toată vara, cercetătorii de pe întregul glob au bătut șaua să priceapă iapa, aka guvernele lumii și societatea civilă, că situația e cât se poate de albastră, iar asta nu din cauza culorii oceanelor, care se schimbă și ea, odată cu încălzirea accelerată a planetei.
Potrivit serviciului Copernicus al UE pentru schimbări climatice, temperatura medie zilnică globală de la suprafața mării a atins, săptămâna trecută, 20,96 de grade Celsius.„OBSERVER: Record-Breaking Marine Heatwaves in the Mediterranean and Safeguarding Marine Ecosystems”, copernicus.eu A depăşit astfel un record înregistrat în 2016, când fenomenul El Niño se afla în cea mai puternică fază. Asta în condițiile în care, în acest moment, El Niño de-abia a intrat în fazele inițiale.
Temperatura depăşeşte cu mult media pentru această perioadă a anului şi se înregistrează într-un moment neobişnuit, pentru că martie ar trebui să fie luna în care oceanele sunt cele mai calde, nu august sau septembrie. Faptul că recordul a fost doborât acum e un semn că oceanele se vor încălzi și mai mult până în martie anul viitor.
Oamenii de ştiinţă avertizează că apele mai calde au o capacitate mai mică de absorbție a dioxidului de carbon, ceea ce înseamnă că o cantitate mai mare va rămâne în atmosferă, accentuând fenomenul de încălzire globală.
Recordul de temperatură doborât vine după o serie de valuri de căldură marină înregistrate în acest an, inclusiv în Marea Nordului, Atlanticul de Nord, Marea Mediterană și Golful Mexic. Marea Mediterană, de exemplu, a înregistrat zilele trecute 28,71 grade Celsius – cea mai ridicată temperatură la suprafață de până acum.
Valurile de căldură și creșterea temperaturilor oceanelor au consecințe grave asupra speciilor marine, cum ar fi peștii și balenele, forțate să se deplaseze în căutarea unor zone cu apă mai rece. Fenomenul perturbă echilibrul lanțului trofic și afectează resursele de pește, ducând la creșterea agresivității unor animale prădătoare, inclusiv a rechinilor.
5 studii care ne-au atras atenția
Costul schimbărilor climatice nu este sustenabil
Ținta de încălzire globală de 2°C nu este rezonabilă din punct de vedere economic, dacă nu vor avea loc schimbări majore, spune un studiu publicat în Environmental Research Letters„Total economic costs of climate change at different discount rates for market and non-market values”, iopscience.iop.org de către savanții de la Universitatea Națiunilor Unite cu sediul în Japonia. Noul studiu oferă o analiză cost-beneficiu a schimbărilor climatice, inclusiv a unor factori non-piațăValori non-piață, cunoscute și sub denumirea de valori necomerciale sau extramercantile, sunt valori economice care nu pot fi direct atribuite unui preț de piață sau nu sunt cu ușurință măsurabile în termeni monetari. Aceste valori includ beneficiile și costurile sociale, de mediu, culturale sau de sănătate, care nu sunt reflectate în tranzacțiile de piață obișnuite. neglijați anterior, cum ar fi pierderea biodiversității și impactul asupra sănătății umane. Echipa a calculat costul schimbărilor climatice pentru diferite sisteme prioritare, estimând costul total, inclusiv măsurile de reducere a impactului, în perioada 2010-2099, la o sumă cuprinsă între 46 și 230 trilioane de dolari americani.
Soluțiile bazate pe natură pot contribui la combaterea schimbărilor climatice
Un nou studiu realizat de Universitatea din Surrey și publicat în revista Science of the Total Environment„Nature-based solutions can help reduce the impact of natural hazards: A global analysis of NBS case studies”, sciencedirect.com a descoperit că mai mult de 60% din soluțiile bazate pe natură (NBS) pentru reducerea impactului climatic sunt localizate în Europa, iar alte regiuni utilizează insuficient aceste tehnologii.
Cercetarea a constatat că 33% din soluțiile bazate pe natură sunt soluții verzi și pot include spații verzi urbane, cum ar fi parcuri, acoperișuri și pereți verzi, care pot oferi răcoare și umbră, absorbi umezeala din urma ploilor și îmbunătăți calitatea aerului. O proporție semnificativă (31%) din NBS sunt soluții hibride și pot include acoperișuri verzi care integrează panouri solare sau sisteme de colectare a apei de ploaie.
Plasticul din oceane, mai puțin decât se estima, dar mai rezistent în timp
Un nou studiu internațional apărut în Nature Geoscience„Global mass of buoyant marine plastics dominated by large long-lived debris”, nature.com arată că există mai puțin plastic în oceane decât se credea anterior, dar că acesta ar putea persista pe o perioadă mai îndelungată. Studiul de modelare estimează că fragmentele de plastic mai mari de 25 de milimetri reprezintă peste 95% din plasticul care plutește pe ocean. Deși majoritatea particulelor de plastic din ocean sunt foarte mici, masa totală a acestor microplastice, definite ca fiind mai mici de 5 milimetri, este relativ mică.
Poluarea cu plastic în ocean a fost estimată la peste 25 de milioane de tone metrice, din care un sfert plutesc pe suprafața apei. Noutatea, potrivit studiului, este cantitatea mult mai mare de plastic de la suprafața oceanului, de aproximativ trei milioane de tone. Faptul că plasticul plutește sub formă de fragmente mari poate ajuta la eforturile de curățare. Rezultatele se bazează pe un model 3D al oceanului, iar datele provin de la observații și măsurători luate din apele de suprafață, plaje și oceanul adânc, din 1980 până în 2020.
Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, se estimează că resturile de plastic ucid peste un milion de păsări și 100.000 de mamifere marine în fiecare an. Noul studiu vine în contextul în care în noiembrie urmează să apară prima schiță a unui tratat internațional ONU foarte așteptat, cu măsuri legate de combaterea poluării cu plastic.
Aproximativ una din trei specii de vertebrate este folosită, consumată sau comercializată de oameni
Comparativ cu prădătorii sălbatici care au cam aceeași dimensiune corporală cu a oamenilor și apetituri similare, oamenii capturează sau ucid în medie de aproape 100 de ori mai multe specii de vertebrate, au constatat oamenii de știință de la Universitatea Dalhousie din Canada. Rezultatele, publicate în jurnalul Communications Biology,„Humanity’s diverse predatory niche and its ecological consequences”, nature.com concluzionează că, spre deosebire de alte animale, oamenii au dezvoltat o gamă largă de abilități care le permit să supraviețuiască în diverse medii. Ca rezultat, au acces la o gamă mai largă de specii de animale decât este tipic pentru vertebratele mari.
De exemplu, orcile au un domeniu de răspândire similar cu al omului, precum și comportamente sociale comparabile. Cu toate acestea, din cele 121 de tipuri de vertebrate mâncate de orci, oamenii consumă, de asemenea, 83 dintre ele, dar și alte 10.337 găsite în oceanele lumii. Pe uscat, situația este similară. Jaguarii, unele dintre cele mai temute feline, mănâncă nouă tipuri diferite de pradă. Oamenii consumă aceleași nouă specii, plus altele 2.698 care trăiesc pe teritoriul unde jaguarii și oamenii se intersectează.
Un alt motiv pentru gradul exagerat de exploatare practicat de oameni este că nu se folosesc de alte specii doar pentru hrană, ci, printre altele, și pentru a produce îmbrăcăminte, medicamente tradiționale, suveniruri sau pentru a le ține companie. Mai mult, cercetătorii au constatat că 13% dintre speciile pe care oamenii le exploatează sunt vulnerabile, aflate în pericol sau în pericol critic de dispariție. Studiul este primul care se concentrează asupra impactului direct al prădării umane asupra altor specii. Soluția pentru un echilibru natural între specii ar fi, desigur, reducerea exploatării altor animale de către om.
Poluarea aerului este unul dintre factorii determinanți ai scăderii rezistenței antimicrobiene a corpului uman, un fenomen care se manifestă la nivel global, spun cercetători de la universitățile Zhejiang din China și Cambridge din Anglia.„Association between particulate matter (PM)2·5 air pollution and clinical antibiotic resistance: a global analysis”, thelancet.com Între 2000 și 2018, oamenii de știință au analizat calitatea aerului din 116 țări. Bacteriile, paraziții și ciupercile se adaptează în medii poluate, devenind tot mai rezistente la tratamentele medicale. Savanții avertizează că, fără antibiotice eficiente, infecțiile considerate în trecut minore ar putea deveni fatale. Totuși, studiul oferă informații limitate cu privire la modul în care germenii rezistenți la antibiotice sunt transportați de particulele poluante și arată că o creștere de 10% a particulelor poluante din atmosferă este asociată cu o creștere de 1,1% a bacteriilor rezistente la antibiotice.
În 2018, aproximativ 480 de mii de persoane au murit prematur din cauza infecțiilor provocate de bacterii rezistente la antibiotice. Cercetătorii avertizează că, dacă nivelul de poluare nu va scădea, până în 2050 numărul bacteriilor rezistente la antibiotice ar putea crește cu 17%. Acest lucru ar putea duce la o dublare a numărului anual de decese provocate de astfel de infecții, ajungând la 840 de mii la nivel global.
Recomandările Mindcraft Stories
Schimbările climatice intră în conflict cu unele credințe și practici religioase. De peste 2.000 de ani, hinduismul, budismul și religia şamanică din Himalaya au venerat șaligramele – fosile antice de amoniți, o clasă de creaturi marine dispărute, înrudite cu calmarii moderni –, adorate ca reprezentări ale zeului Vishnu, cu o conștiință proprie, potrivit adepților.„Shaligrams, the sacred fossils that have been worshipped by Hindus and Buddhists for over 2,000 years, are becoming rarer because of climate change”, theconversation.com Aceste fosile pot fi găsite de obicei în râurile din regiunile montane din Nepal și India, însă schimbările climatice au dus la modificări în regimul hidrologic al râurilor, inclusiv creșterea debitelor și modificarea cursurilor de apă, iar asta afectează accesul la aceste fosile sacre.
Cercetătorii și experții din domeniul tehnologiei sunt din ce în ce mai preocupați de faptul că dezvoltarea tehnologiei AI implică consum un mare de energie, resurse și materiale, inclusiv metale rare și substanțe chimice periculoase. Procesarea complexă a datelor necesare pentru funcționarea AI necesită o cantitate uriașă de putere de calcul, iar centrele de date și supercomputerele care susțin tehnologia AI contribuie la creșterea emisiilor de carbon și la schimbările climatice. În plus, dispozitivele AI, cum ar fi roboții, pot deveni rapid deșeuri electronice, ceea ce duce la o problemă de gestionare a gunoiului și la acumularea de e-waste. The Guardian analizează fenomenul.„Turns out there’s another problem with AI – its environmental toll”, theguardian.com
Când oamenii folosesc nume umane pentru a numi lucruri non-umane le antropomorfizează (adică le umanizează) și astfel aceste lucruri stârnesc mai mult interes și atenție în societate. Dar denumirea furtunilor cu nume de oameni vine la pachet cu multe capcane. Dacă un prenume feminin sau etnic minoritar este folosit pentru a denumi o furtună care se dovedește a cauza pagube extinse, răni sau decese, persoanele cu acest prenume pot experimenta ulterior chiar mai multe dezavantaje decât cele cu care se confruntă deja. The Conversation explică pe larg implicațiile unor astfel de practici.„Storm Antoni: why naming storms is a risky business”, theconversation.com
Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
Deși legislația majorității țărilor UE s-a aliniat cu recomandările Consiliului Europei, accesul efectiv la arhive rămâne problematic, inclusiv în România, arată un studiu recent.
În timp ce „Big AI” îți cere 20 de dolari pe lună, apar modele alternative pe care le-ai putea folosi gratuit. Dacă știi programare. Sau dacă-ți cumperi ochelari.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
