Alexandra Damian

Eco-impact: Dunărea a adus aproape 100 de tone de plastic în România21 min read

De Adriana Moscu 11.10.2023

În medie, sectorul românesc al Dunării transportă anual 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic. Este concluzia primului studiu privind cantitatea de plastic transportată de Dunăre în România.

Un studiu„Studiu privind poluarea cu plastic a Dunării în România, realizat în cadrul Centrului de Cercetare Rexdan”, ugal.ro realizat de Centrul de Cercetare Rexdan de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, în colaborare cu asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România, a concluzionat că aproape 100 de tone de plastic au ajuns în România călătorind pe Dunăre în ultimul an.

Studiul a arătat că Dunărea transportă anual 48,5 tone de microplastic și 48 de tone de macroplastic în România, cu cele mai mari cantități înregistrate la stația de prelevare Moldova Veche. Concentrații ridicate de microplastic au fost găsite atât la suprafața apei, cât și în adâncime.

Polietilena, găsită în ambalaje alimentare și produse de uz casnic, a fost identificată în proporție de 52-86% în probele analizate, în timp ce polipropilena, utilizată în diverse produse, a fost prezentă în proporție de 12-26%.

Studiul, realizat pe parcursul a cinci sezoane, în perioada 2022-2023, s-a desfășurat în Moldova Nouă, Gruia și Isaccea, de-a lungul Dunării românești. Rezultatele sale subliniază impactul poluării cu plastic asupra Dunării din România și nevoia unor acțiuni concrete pentru protejarea mediului înconjurător.

Floarea de colţ, aclimatizată la câmpie

Floarea de colț, o specie protejată în România, a fost aclimatizată la câmpie de către specialiștii de la Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău, scrie Agerpres.„Floarea de colţ ar putea fi cultivată în jardinierele şi grădinile din România”, agerpres.ro

Floarea de colț, cunoscută și sub numele de Floarea reginei, este considerată un monument al naturii și este protejată prin lege încă din 1931. De obicei, această plantă crește la altitudini cuprinse între 1.800 și 3.000 de metri, pe stâncile abrupte din Munții Alpi și Carpați. Însă grație experimentului reușit de oamenii de știință buzoieni, pe viitor ar putea fi fi cultivată în jardiniere și grădini din toată țara. 

Cercetătorii de la BRGV au reușit să obțină semințe viabile ale acestei specii și să le mențină în conservare în cazul în care floarea ar dispărea din anumite zone din cauza schimbărilor climatice și a altor modificări produse de om. Aclimatizarea florii de colț i-ar putea convinge pe turiștii nepăsători cu natura să nu mai rupă (în mod ilegal) floarea din mediul său natural.

Prea cald pentru organismul uman

Dacă temperatura globală crește cu 1°C sau mai mult față de nivelurile actuale, miliarde de oameni vor fi expuși la căldură și umiditate extremă, iar asta îi va împiedica să se răcorească în mod natural. Sunt concluziile unui studiu interdisciplinar realizat de Penn State College of Health and Human Development, Purdue University College of Sciences și Purdue Institute for a Sustainable Future. Rezultatele au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences„Greatly enhanced risk to humans as a consequence of empirically determined lower moist heat stress tolerance”, pnas.org și indică faptul că încălzirea suplimentară a planetei cu peste 1,5°C față de nivelurile preindustriale va avea consecințe tot mai devastatoare asupra sănătății umane la nivel global.

Oamenii pot suporta anumite variații de căldură și umiditate înainte de a începe să aibă probleme de sănătate cauzate de acestea, precum insolații sau atacuri de cord. Schimbările climatice care duc la creșterea temperaturilor în întreaga lume ar putea expune miliarde de oameni la niveluri care depășesc aceste limite.

Echipa de cercetare a modelat creșterea mediei anuale a temperaturii globale în intervalul de la 1,5°C la 4°C, considerat scenariul cel mai pesimist în care încălzirea ar începe să se accelereze, pentru a identifica zonele planetei în care încălzirea ar duce la niveluri de căldură și umiditate care depășesc limitele umane.

Din rezultatele studiului reiese că dacă temperaturile globale cresc cu 2°C față de nivelurile preindustriale, cei 2,2 miliarde de locuitori din valea râului Indus din Pakistan și India, cei un miliard din estul Chinei și cei 800 de milioane din Africa subsahariană vor experimenta anual ore în șir de căldură, care depășesc toleranța umană. Aceste regiuni vor suferi în principal valuri de căldură cu umiditate ridicată, care pot fi mai periculoase, deoarece aerul nu poate absorbi umiditatea în exces, ceea ce limitează evaporarea transpirației de pe corpul uman. 

Îngrijorător este și este faptul că aceste regiuni se află în țări cu venituri reduse sau medii, astfel încât mulți dintre oamenii afectați ar putea să nu aibă acces la aer condiționat sau la altă modalitate eficientă de a atenua efectele negative ale căldurii.

Dacă încălzirea planetei continuă până la 3°C față de nivelurile preindustriale, concluzia cercetătorilor este că nivelurile de căldură și umiditate care depășesc toleranța umană vor începe să afecteze Coasta de Est a Statelor Unite și zona centrală a țării, de la Florida la New York și de la Houston la Chicago. America de Sud și Australia ar experimenta, de asemenea, căldură extremă la acest nivel de încălzire.

Seceta a provocat o scădere istorică a energiei hidroelectrice la nivel mondial

Condițiile secetoase au provocat o scădere istorică la nivel mondial a producției de energie hidroelectrică în prima jumătate a anului 2023, arată o analiză a think-tank-ului Ember.„Global Electricity Mid-Year Insights 2023”, ember-climate.org 

Potrivit raportului, generarea globală de energie hidroelectrică a scăzut cu 8,5% din iunie 2022 până în iunie 2023, mai mult decât oricare declin pe termen lung din ultimele două decenii. Trei sferturi din acest declin au fost rezultatul scăderilor din China, care a avut parte de temperaturi record la începutul acestui an.

Scăderea producției de energie hidroelectrică a însemnat că emisiile globale de carbon au crescut foarte ușor în prima jumătate a anului 2023, în ciuda unei creșteri de 12% a producției de energie solară și eoliană la nivel mondial.

5 studii care ne-au atras atenția

MindcraftStories_1 Stratul de ozon, afectat de înmulțirea incendiilor forestiere

Toate particulele care ajung în atmosferă provoacă diferite reacții chimice. Particulele provin parțial din surse naturale, cum ar fi erupțiile vulcanice și incendiile forestiere, și parțial din poluare și emisii. Creșterea incendiilor de pădure la nivel global ar putea deteriora stratul de ozon. Astfel, radiațiile ultraviolete ar ajunge mai ușor pe Pământ, ceea ce ar putea avea consecințe grave pentru mediul înconjurător și sănătatea umană, avertizează cercetătorul Johan Friberg de la Universitatea Lund din Suedia într-un studiu recent.„Increase in forest fires may damage the crucial ozone layer”, lunduniversity.lu.se 

Cifre Articol MindcraftStories_2 Rocile eliberează la fel de mult dioxid de carbon precum vulcanii 

Procesul natural de eroziune a rocilor poate elibera dioxid de carbon în atmosferă în cantități semnificative, comparabile cu emisiile generate de vulcani. Asta se întâmplă în cazul rocilor formate pe fundul mărilor și oceanelor, unde plantele și animalele au fost îngropate de-a lungul a milioane de ani, aduse la suprafață prin forțe geologice precum formarea lanțurilor muntoase. Carbonul organic din rocile respective reacționează cu oxigenul din aer și apă și eliberează CO2 în atmosferă. Cercetarea, condusă de savanți de la Universitatea Oxford și publicată în revista Nature,„Rock organic carbon oxidation CO2 release offsets silicate weathering sink”, nature.com pune într-o nouă lumină ciclul natural al carbonului și are implicații majore pentru modelele de schimbare a climei. 

Cifre Articol MindcraftStories_3 Plantarea de copaci pentru a combate schimbările climatice, „un nonsens total”?

„Nu plantez copaci, este o prostie”, a declarat recent Bill Gates,„Bill Gates says it’s ‘complete nonsense’ that planting trees can solve climate change. Here’s why we should do it anyway”, fastcompany.com care se alătură astfel opiniilor potrivit cărora plantarea masivă de copaci nu este cu adevărat eficientă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Gates nu este singurul care pune la îndoială beneficiile unor astfel de soluții. Un grup de cercetători de la Universitatea Oxford„Valuing the functionality of tropical ecosystems beyond carbon”, cell.com a avertizat că plantarea în masă a copacilor, în special în regiunile tropicale, ar putea face mai mult rău decât bine, prin înlocuirea diverselor ecosisteme cu plantații de monocultură. Clasificarea greșită a pajiștilor și a zonelor umede ca fiind potrivite pentru pădure și plantarea de puieți prost adaptați sau îngrijiți au fost, de asemenea, probleme evidențiate de cercetători. Mult mai importantă este protejarea pădurilor existente. Acestora le poate lua peste 100 de ani să se refacă. 

Cifre Articol MindcraftStories_4 Sacii biodegradabili nu sunt recomandați pentru reciclarea deșeurilor organice

Sacii din materiale biodegradabile pentru colectarea deșeurilor menajere organice sunt disponibili pe piață de mai mulți ani. Un studiu pilot la scară largă,„Recycling organic waste: biodegradable bags not currently recommended” (PDF), fraunhofer.de coordonat de Institutul Fraunhofer pentru Tehnologie Chimică ICT din Germania, a descoperit că aceștia nu se descompun complet în instalațiile de reciclare a deșeurilor biologice. Sacii se pot transforma în particule micro și nanoplastice și pot rămâne în sol pentru perioade lungi de timp. Ajunse în mediu, inclusiv în compost, aceste particule impactează negativ diferite ecosisteme. Este necesară o revizuire a standardelor actuale pentru evaluarea gradului de compostare a materialelor biodegradabile folosite pentru colectarea deșeurilor organice. 

Cifre Articol MindcraftStories_5 Plantele ar putea agrava poluarea aerului 

Cercetătorii de la de la Michigan State University au descoperit că, pe o planetă care se încălzește, copaci precum stejarii și plopii vor emite mai mult izopren. Acest compus agravează calitatea deja precară a aerului și contribuie la formarea particulelor problematice și a ozonului la nivelul troposferei, stratul atmosferic cel mai apropiat de Pământ, unde se produc fenomenele meteorologice obișnuite. Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.„Hydroxymethylbutenyl diphosphate accumulation reveals MEP pathway regulation for high CO2-induced suppression of isoprene emission”, pnas.org Problema e că același compus, izoprenul, poate îmbunătăți calitatea aerului curat, făcând plantele mai rezistente la stresori precum insectele și temperaturile ridicate. Izoprenul eliberat de plante este a doua cea mai răspândită hidrocarbură emisă pe Pământ, după emisiile de metan generate de activitatea umană.

Recomandările Mindcraft Stories

  1. Tuperna Davidsen din Groenlanda i-a fost ghid fotografului Rareș Beșliu, în cea mai recentă expediție a sa, La NORD de cuvinte. Rareș a discutat cu ea despre tradițiile inuiților și provocările zonei, despre cum e viața la nord de Cercul Polar, turismul de masă, vânătoarea de balene și schimbările climatice. Citește întregul interviu pe site-ul proiectului, lanord.ro.„Interviu cu Tuperna Davidsen”, lanord.ro  
  2. Vremea extremă a decimat culturile și veniturile în nordul Indiei. Pentru a-și calma anxietatea, agricultorii apelează la tutun și alcool. Și în China, un studiu a corelat valurile de căldură cu afectarea sănătății mintale, consumul de alcool și renunțarea la exerciții fizice. Amploarea totală a abuzului de substanțe cauzate de schimbările climatice la nivel mondial este în prezent necunoscută, limitată de cantitatea relativ mică de cercetări pe această temă. Wired încearcă o analiză.„The Climate Crisis Is Driving People to Substance Abuse”, wired.co.uk
  3. Apa potabilă se dă pe sub mână. În contextul crizei climatice globale, lipsa apei devine o problemă tot mai mare, dar prea puțin discutată, scrie ZME Science.„The Economics of Thirst: Unveiling Jordan’s Water Black Market”, zmescience.com Deși datele oficiale arată că există o problemă gravă legată de apă, ele nu dezvăluie existența unei piețe negre pentru apă, care crește în secret. Un studiu recent a investigat cazul Iordaniei – o țară aflată în prima linie a acestei crize. Cercetătorii au demonstrat cum vânzarea nereglementată a apei nu doar că maschează adevărata amploare a penuriei, ci generează o serie de dileme sociale și economice.


Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Orcile au scufundat încă o barcă în Europa. Experții avertizează că vor urma și alte atacuri

De
Un grup de orci a scufundat recent un iaht de 15 metri în Strâmtoarea Gibraltar. Este al cincilea atac de acest fel în ultimii trei ani. Schimbările climatice și prezența umană determină orcile să se adapteze și să dezvolte noi abilități.
TEHNOLOGIE|FYI

RoLlama: A fost lansat primul model de limbaj dedicat limbii române pentru AI-ul generativ

De
AI-ul generativ devine specializat pe limba română, în urma unui proiect derulat în comun de două universități mari din Capitală.
TEHNOLOGIE|FYI

Noutățile din GPT-4o: asistent virtual ca în Her, funcționalități noi fără abonament și răspunsuri mult mai rapide în română

De
Noua versiune a modelului OpenAI propune un asistent virtual văzut până acum doar în filmele SF, dar și multe funcționalități noi pentru utilizatorii fără abonament
ȘTIINȚĂ|FYI

Google prezintă AlphaFold 3, noua iterație a modelului AI care a prezis structurile a sute de milioane de proteine

De
AI-ul Google care prezice structurile proteinelor poate fi acum folosit pentru a modela molecule de ARN, ADN și multe tipuri de interacțiuni biomoleculare