Alexandra Radu/Anadolu Agency via Getty Images

Eco-impact: Iarna e ca vara. Recorduri de temperatură în Europa24 min read

De Adriana Moscu 09.01.2023

Europa se confruntă cu cea mai caldă iarnă de când se fac înregistrări. România și alte șapte țări au avut cea mai caldă zi din orice lună ianuarie.

În România, a doua zi a anului 2023 a fost cea mai caldă zi de ianuarie din istoria măsurătorilor înregistrate la 17 staţii meteorologice. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în intervalul 1-5 ianuarie 2023, temperatura maximă absolută a lunii a fost egalată sau depășită la 34 de stații meteorologice.Detalii: meteoromania.ro Temperatura cea mai ridicată a fost înregistrată la Pătârlagele: 21,3 grade Celsius.

Și în alte țări europene vremea a fost mai degrabă potrivită pentru sărbătorile de Paști. În Ungaria s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură într-o zi din Ajunul Crăciunului, la Budapesta, iar temperaturile au urcat la 18,9 grade Celsius la 1 ianuarie. 

În Polonia și Republica Cehă, mercurul din termometre a ajuns la începutul anului până la 19°C,  în condițiile în care temperaturile medii la această dată sunt de obicei în jurul înghețului sau chiar mai mici. De altfel, televiziunea cehă a relatat că unii copaci au început să înflorească, în timp ce biroul de meteorologie și climatologie din Elveția a emis un avertisment privind polenul care ar putea afecta persoanele alergice la plantele de alun înflorite prea devreme. 

În Italia și Spania, unde ar fi trebuit mai degrabă să plouă și să fie frig, temperatura a trecut chiar și de 25°C, iar oamenii au făcut plajă sau au intrat în apă, ca în timpul verii. Temperaturi neobișnuit de ridicate au fost și în Franța, Elveția sau Austria, în regiuni unde, de obicei, în această perioadă, turiștii veneau să schieze. În Alpi,„No snow: Europe’s ski resorts forced to close amid record-breaking temperatures”, euronews.com din cauza vremii neobișnuit de calde, iarba verde acoperă munții. MeteoSuisse, serviciul de meteorologie din Elveția, a înregistrat unele dintre cele mai calde temperaturi din toate timpurile în această perioadă a anului. O stație meteo din Delemont, la granița cu Franța, a atins o temperatură medie zilnică record de 18,1 grade Celsius în prima zi a anului.„’Feels like summer’: Warm winter breaks temperature records in Europe”, reuters.com 

O consecință pozitivă în tot acest scenariu sumbru este totuși că valul de căldură înregistrat în Europa în această iarnă a redus cererea de gaze naturale și, în același timp, presiunea asupra sistemelor energetice la risc ale continentului, fapt ce a împins și prețurile în jos. În majoritatea zonelor, vremea neobișnuit de caldă va persista, așa că temerile că regiunea s-ar putea confrunta cu raționalizări și pene de curent pe fondul reducerii aprovizionării cu gaz din Rusia nu prea se mai justifică. 

Jumătate dintre ghețarii planetei se vor topi până la finalul secolului

Potrivit unui studiu publicat în Science,„Global glacier change in the 21st century: Every increase in temperature matters”, science.org la care a lucrat o echipă de cercetători din SUA, jumătate dintre pierderile de ghețari din acest secol s-ar putea produce în următorii 30 de ani, iar până la finalul secolului se vor topi jumătate dintre toți ghețarii, dacă vor fi luate măsuri de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Cercetarea nu a inclus ghețarii din Antarctica și Groenlanda. 

O altă prognoză a fost făcută pe baza actualei rate de încălzire globală, care ar duce temperatura de la finalul secolului la 2,7 grade Celsius (peste obiectivul agreat la Paris, în 2015). În acest scenariu, cercetătorii au arătat că 68% din ghețarii de pe Pământ se vor topi până în 2100. 

Amploarea și impactul pierderii ghețarilor vor fi mult mai mari decât s-a crezut anterior. În al doilea scenariu studiat, nu ar mai rămâne aproape niciun ghețar în Europa Centrală, în vestul Canadei și în SUA. După topirea marilor blocuri de gheață, nivelul mărilor și oceanelor va crește, aprovizionarea cu apă va fi îngreunată pentru circa două miliarde de persoane, iar pericolul unor dezastre naturale, precum inundațiile, va fi mult mai mare decât în prezent. 

Odată cu dispariția gheții, va fi afectată și biodiversitatea, iar cel mai probabil, florile alpine nu vor mai exista. 

Două treimi din plantele și animalele din Antarctica ar putea dispărea până în 2100

Cauza o reprezintă încălzirea globală generată de emisiile de gaze cu efect de seră, care, în cele din urmă, duc la restrângerea habitatelor arctice. Conform studiului publicat în PLOS Biology,„Threat management priorities for conserving Antarctic biodiversity”, journals.plos.org la care au participat specialiști în conservare și factori de decizie politică de la 28 de instituții din 12 țări, pinguinii imperiali şi Adélie, specii emblematice pentru Antarctica, au cel mai mare risc de dispariție. Până la 80% din coloniile de pinguini imperiali aproape vor fi dispărut până în 2100. 

Documentul propune și zece strategii-cheie de gestionare a efectelor climatice din Antarctica, care ar costa aproximativ 23 de milioane de dolari pe an şi ar putea aduce beneficii pentru până la 84% dintre specii. Printre ele, reducerea impactului activităților umane în Antarctica, precum și a amprentei ecologice a navelor și aeronavelor.

Studiul vine la scurt timp după ce participanții la summit-ul ONU privind biodiversitatea„Historic biodiversity agreement reached at UN conference”, apnews.com de la Montreal au ajuns la un acord istoric pentru o mai bună protecție a ecosistemelor vitale ale planetei, inclusiv un angajament de a proteja 30% din suprafața Pământului până în 2030.

7 studii care ne-au atras atenția

MindcraftStories_1 Căldura extremă și seceta vor afecta 90% din populația lumii

Se estimează că peste 90% din populația lumii se va confrunta cu riscuri crescute din cauza impactului conjugat al căldurii și secetei extreme, conform unui studiu al Universității Oxford, publicat în Nature Sustainability.„Future socio-ecosystem productivity threatened by compound drought–heatwave events”, nature.com Noua realitate climatică va adânci inegalitățile sociale și va îngreuna capacitatea lumii naturale de a reduce emisiile de dioxid de carbon din atmosferă. Încălzirea climei va intensifica aceste pericole de zece ori la nivel global, se arată în raport.

Cifre Articol MindcraftStories_2 Animalele joacă un rol cheie în restaurarea pădurilor

Peste un milion de specii sunt amenințate cu dispariția, arată un nou studiu publicat în revista The Royal Society Philosophical Transactions.„Animal seed dispersal recovery during passive restoration in a forested landscape”, royalsocietypublishing.org În același timp, cercetarea indică rolul-cheie pe care îl joacă animalele în eforturile de reîmpădurire, prin transportul unei mari varietăți de semințe în zonele defrișate anterior. 

Cifre Articol MindcraftStories_3 Reducerea consumului de azot este crucială pentru sănătatea umană și planetară

O mai bună gestionare a îngrășămintelor bogate în azot prin alternarea culturilor și, astfel, optimizarea fluxului de nutrienți în sol, împreună cu alte măsuri, poate aduce beneficii uriașe pentru mediu și sănătate, se arată într-un studiu publicat în revista Nature.„Cost-effective mitigation of nitrogen pollution from global croplands”, nature.com 

Utilizarea intensivă a îngrășămintelor chimice a contribuit la creșterea de patru ori a populației umane în ultimul secol și va fi crucială pentru hrănirea a 10 miliarde de oameni până în 2050. 

Aproximativ 120 de milioane de tone de îngrășământ chimic este folosit în culturile agricole în fiecare an, potrivit studiului. Mai puțin de jumătate este absorbit de plante, restul intră în mediul înconjurător și provoacă nenumărate probleme.

O soluție reiese dintr-un alt studiu recent. Emisiile generate de protoxidul de azot, de exemplu – un gaz cu efect de seră extrem de nociv – pot fi reduse drastic prin adăugarea de gunoi de grajd bogat în carbon arată oamenii de știință de la Universitatea din Bristol.„Arable soil nitrogen dynamics reflect organic inputs via the extended composite phenotype”, phys.org Astfel, azotul este „blocat”, deoarece nu mai este transformat în atât de mult protoxid de azot de către microbi precum ciupercile și bacteriile.

Cifre Articol MindcraftStories_4 Albirea coralilor duce la lupte între pești

Peștii care găsesc mai greu hrană în urma albirii în masă a coralilor intră mai des în conflicte cu alți pești, fapt ce-i determină să cheltuiască energie prețioasă și să le amenințe supraviețuirea, se arată într-un studiu recent.„Rapid resource depletion on coral reefs disrupts competitor recognition processes among butterflyfish species”, royalsocietypublishing.org 

Decolorarea recifelor de corali este cauzată de creşterea temperaturii oceanelor ca urmare a încălzirii globale. Recifele ofereau, în mod normal, adăpost şi hrană pentru numeroase specii marine. Chiar dacă obiectivul climatic de la Paris de a menține încălzirea globală la 1,5 grade Celsius este atins, 99% dintre recifele de corali ale lumii nu se vor putea recupera. La o încălzire cu două grade în plus, coralii vor dispărea în proporție de 100%.

Cifre Articol MindcraftStories_5 Anumiți poluanți din aer provoacă astm copiilor din mediul urban

Chiar și când se află în aer la niveluri moderate, ozonul și particulele fine sunt asociate cu atacuri de astm non-virale la copiii și adolescenții care locuiesc în zone urbane cu venituri mici, a constatat un studiu finanțat de Institutul Național al Sănătății din SUA.„Associations between outdoor air pollutants and non-viral asthma exacerbations and airway inflammatory responses in children and adolescents living in urban areas in the USA: a retrospective secondary analysis”, thelancet.com Studiul observațional este unul dintre primele care leagă nivelurile ridicate de poluanți specifici din aerul exterior, în anumite locații urbane, de modificări distincte ale căilor respiratorii în timpul atacurilor de astm bronșic și care nu sunt declanșate de viruși respiratori. Descoperirile au fost publicate în revista The Lancet Planetary Health. 

Cifre Articol MindcraftStories_6 Salata verde din farfuria ta preia aditivi toxici proveniți de la uzura anvelopelor

Într-un studiu de laborator,„Uptake, Metabolism, and Accumulation of Tire Wear Particle-Derived Compounds in Lettuce”, pubs.acs.org cercetătorii de la Centrul pentru Microbiologie și Știința Sistemelor de Mediu (CMESS) de la Universitatea din Viena au vrut să afle dacă substanțele chimice eliberate de anvelope pot ajunge în salata verde și, în cele din urmă, în farfuriile consumatorilor. Analizele au arătat că salata verde a absorbit toți compușii studiați – unii dintre ei foarte toxici. Investigațiile ulterioare urmează să arate modul în care acest proces are loc de fapt în solurile arabile. Studiul a fost publicat în revista internațională Environmental Science & Technology. 

Cifre Articol MindcraftStories_7 Vremea rea influențează negativ emoțiile pe rețelele de socializare

Valurile de căldură și aversele de ploaie iscă atitudini arțăgoase pe Twitter, arată un studiu amplu„GH21D-02 – Planetary Monitoring and Attribution of Expressed Emotional Responses to Heatwaves and Extreme Precipitation”, agu.confex.com care a evaluat cum se adaptează (sau nu) oamenii la schimbările climatice. Studiul internațional face parte din eforturile de a înțelege cum afectează schimbările climatice sănătatea mintală la nivel mondial.

Cercetătorii au analizat tweet-urile din 190 de țări (practic, aproape toate statele din lume), fiind atenți la modul în care exprimările „pozitive” și „negative” s-au schimbat în timpul fenomenelor extreme. Ei au descoperit că, atunci când vremea se înrăutățea, sentimentele negative predominau, iar cele pozitive deveneau tot mai rare. Pe viitor, oamenii ar putea avea dificultăți de adaptare emoțională la schimbările climatice. Cercetătorii numesc acest fenomen anxietate climatică. 

Recomandările Mindcraft Stories

Vara înmiresmată a urșilor polari

Martin Gregus este un fotograf slovac care locuiește în Canada, cunoscut pentru că documentează minuțios viețile urșilor polari. După câțiva ani de expediții în Arctica, pe urmele urșilor, Gregus i-a fotografiat în timpul verii. A rezultat o serie de imagini care ar topi și ghețarii. De departe, cele mai frumoase sunt fotografiile care surprind urșii polari în câmpurile cu flori violete. Într-o imagine, pare că ursul respiră aer curat și se bucură de moment. Citește întreaga poveste pe My Modern Met.„Stunning Photos of Polar Bears Relaxing in Fields of Flowers During Summer in the Arctic [Interview]”, mymodernmet.com 

Imagini din „culise” în documentarul de mai jos.

Corpul uman, transformat în compost

New York a devenit al șaselea stat din SUA care permite așa-numitul compost uman, scrie BBC.„New York approves composting of human bodies”, bbc.com După moarte, o persoană își poate transforma corpul în pământ, ceea ce este văzut ca o alternativă ecologică la înmormântare sau incinerare.

Cunoscută și sub denumirea de „reducție organică naturală”, practica presupune descompunerea corpului treptat, sub acțiunea microbilor, timp de câteva săptămâni, după ce a fost închis într-un recipient împreună cu diferite materiale, cum ar fi așchii de lemn, lucernă, iarbă sau paie. După o perioadă de aproximativ o lună – și un proces de încălzire pentru a elimina orice contagiune – celor dragi li se oferă solul rezultat. Acesta poate fi folosit pentru a planta flori, legume sau copaci. 

Învață să folosești tehnologia primitivă

Un canal de YouTube australian îți arată cum să construiești de la zero lucruri în sălbăticie, așa cum făceau oamenii preistorici, fără instrumente sau materiale moderne. Dacă vrei să faci foc, folosește un băț. Dacă ai nevoie de un topor, ia de jos o piatră și modeleaz-o. Vrei să construiești  o colibă? Ai la îndemână copaci, noroi și bolovani. Playlistul cu DIY e generos și conține videoclipuri axate pe pirotehnologie, adăpost, arme, hrană, agricultură, unelte și mașini de țesut. Pe mine, de exemplu, m-a interesat cum să-mi fac papuci, în caz că vine apocalipsa și se închide magazinul de pantofi de la colțul blocului.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

TEHNOLOGIE|FYI

Slow Forward: Samsung a lansat flagshipurile Galaxy S23 

De
O cameră de 200 MP, stabilizare optică a imaginii, fotografii astronomice și unitatea stilistică sunt printre puținele highlight-uri ale noii game S23. Plus: ChatGPT pe bani, iar Netflix nu mai are parole pentru îndrăgostiți.
MEDIU|FYI

Eco-impact: 2022, al treilea cel mai călduros an de când se fac măsurători în România

De
Anul trecut, temperatura medie anuală în România a fost cu 1,5 grade mai mare față de cea din perioada 1981-2010. Europa a înregistrat, în 2022, al doilea cel mai călduros an din istorie. 
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Polenizatorii prosperă în orașe, în ciuda declinului global

De
Dependența agriculturii de polenizatori este în creștere. Cauza? Oamenii consumă tot mai multe fructe, legume sau plante oleaginoase care depind de insecte ca să se reproducă. 
TEHNOLOGIE|FYI

Slow Forward: Bătălia pentru AI se dă între Microsoft și Google

De
Android vs. Windows Phone e istorie, dar bătălia Google vs. Bing devine acum una pentru a aduce mai repede AI-ul în motoarele de căutare. Plus alte știri din tech din prima parte a anului.