Eco-impact: Încălzirea globală va afecta mai ales țările în curs de dezvoltare22 min read

Studiu: Activitățile umane au împins sănătatea planetei peste limitele de siguranță. Un viitor mai echitabil necesită un impact uman mai redus.

Într-un studiu condus de Johan Rockström, și publicat în Nature,„Safe and just Earth system boundaries”, nature.com peste 50 de cercetători au ajuns la concluzia că șapte din cele opt praguri-cheie necesare pentru rezistența și stabilitatea ecosistemului global au fost deja încălcate.

Rockström este cel care a propus aceste praguri în 2009 și și-a petrecut următorii ani pentru a determina valorile acestora, mai întâi pentru siguranța ecosistemelor. În noul studiu, el introduce și conceptul de justețe pentru toți oamenii, cât și pentru restul florei și faunei. Aceste date, care pot fi calculate atât global, cât și local, pot fi considerate un barometru al sănătății ecosistemelor. 

Potrivit studiului, cele opt granițe sigure și juste măsoară schimbările climatice, suprafața sistemelor naturale, integritatea funcțională a ecosistemelor, apa dulce de suprafață, apa subterană, nivelurile azotului și fosforului (ca nutrienți) și al aerosolilor (adică al poluării).  

În studiu, cercetătorii spun că temperatura globală a crescut deja cu cel puțin 1,1 grade Celsius sau chiar 1,2 grade Celsius față de acea perioadă. Cercetătorii consideră că pragul sigur și just era de doar 1 grad Celsius, sub pragul de 1,5 grade Celsius pe care țările lumii și-au propus să nu-l depășească prin acordul de la Paris. Acel prag ar proteja doar țările bogate, în timp ce  peste 200 de milioane de oameni ar fi expuși la temperaturi medii anuale fără precedent, iar peste 500 de milioane de oameni ar putea fi afectați de creșterile pe termen lung ale nivelului mării. 

Aproape jumătate din speciile lumii înregistrează o scădere rapidă

Un studiu recent, publicat în Biological Reviews,„More losers than winners: investigating Anthropocene defaunation through the diversity of population trends”, onlinelibrary.wiley.com arată că „scăderile demografice susținute” în rândul populațiilor de animale sunt mai alarmante decât se credea anterior. Pierderea biodiversității este prezentată ca „unul dintre cele mai serioase semne ale impactului uman” asupra naturii. 

Cercetătorii au analizat peste 71.000 de specii, incluzând mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești. Din total, 48% au suferit un declin demografic, 49% au rămas stabile, în timp ce doar 3% au înregistrat o creștere.

Aceste constatări indică o situație mai gravă decât cea estimată de Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Astfel, studiul a constatat că 33% dintre speciile considerate neamenințate înregistrează un declin al populației. Este suficient ca o singură specie să înregistreze o reducere a indivizilor, pentru a dezechilibra un întreg ecosistem, spun savanții. 

Transformarea peisajelor sălbatice terenuri agricole sau zone locuite este văzută de oamenii de știință drept unul dintre principalii factori care duc la pierderea faunei sălbatice, din cauză că le distruge habitatul natural. Schimbările climatice sunt, de asemenea, un factor important al declinului speciilor.

Companiile petroliere datorează anual 209 miliarde de dolari comunităţilor afectate de schimbările climatice

BP, Shell, ExxonMobil, Total, Aramco și Chevron sunt printre cei mai mari 21 de poluatori din industria combustibililor fosili. Aceștia sunt responsabili pentru secetă, incendii de vegetație, creșterea nivelului mării și topirea ghețarilor, printre alte catastrofe climatice care urmează să se întâmple, în formă agravată, între anii 2025-2050. 

Într-un articol intitulat sugestiv A venit vremea să plătiți,„Time to pay the piper: Fossil fuel companies’ reparations for climate damages”, cell.com publicat în luna mai în revista științifică One Earth, doi cercetători aduc argumente potrivit cărora corporațiile care generează dioxid de carbon ar trebui să folosească o parte din „averea lor contaminată” pentru a compensa victimele schimbărilor climatice şi a plăti pentru că au răspândit dezinformări. Argumentele lor se bazează pe date colectate din Carbon Majors Report, care înregistrează emisiile companiilor de petrol, gaze și cărbune încă din 1988.Cele mai recente date sunt din 2020: climateaccountability.org

Cei doi autori au calculat că, în perioada 2025-2050 de ani, daunele economice globale cauzate de sursele antropogene de emisii s-ar putea ridica la 99 de triliarde de dolari. Dintre acestea, aproximativ 70 de triliarde revin doar emisiilor generate de combustibilii fosili.

Fumul care iese dintr-o fabrică din Copșa Mică, România. Norii negri, cancerigeni, de negru de fum, folosiți pentru coloranți și anvelope, poluează și otrăvesc mediul și contribuie la încălzirea globală. Foto: Andrew Holbrooke/Corbis via Getty Images

Comisia Europeană avertizează România pentru că nu monitorizează corect poluarea aerului

Pe 1 iunie, Comisia Europeană a emis un aviz motivat către România, care este criticată fiindcă nu a respectat, în mod repetat, obligația de monitorizare a calității aerului conform legislației UE privind calitatea aerului înconjurător. Trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement.

Conform unui comunicat al instituției,„June infringement package: key decisions”, ec.europa.eu statelor membre trebuie să creeze o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător și nivelurile unor poluanți. 

Deşi România şi-a revizuit întreaga reţea de monitorizare a calităţii aerului, Comisia a constatat că există numeroase lacune în ceea ce priveşte numărul şi tipul de puncte de prelevare pentru măsurarea calităţii aerului, ceea ce constituie o nerespectare sistemică a obligaţiilor de monitorizare a poluării atmosferice.

România are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. 

5 studii care ne-au atras atenția

Salvarea moliilor, la fel de importantă ca a albinelor

Polenizatorii nocturni, cum ar fi moliile, pot vizita la fel de multe plante ca albinele și ar trebui să fie, de asemenea, în centrul eforturilor de conservare și protecție, sugerează un nou studiu de la Universitatea din Sheffield.„Negative effects of urbanisation on diurnal and nocturnal pollen-transport networks”, onlinelibrary.wiley.com 

Studiul a constatat că, în contextul expansiunii urbane care afectează mediul natural, moliile pot fi chiar mai vulnerabile decât albinele. Aceasta se datorează ciclului lor de viață mai complex și dependenței mai mari de anumite plante. 

Cercetătorii recomandă ca, în etapele de planificare sau reamenajare a zonelor urbane, să se încurajeze introducerea de specii de plante benefice atât pentru molii, cât și pentru albine.

Balenele nu ar trebui percepute ca „salvatoare” ale climei

Contribuie balenele la eliminarea carbonului din atmosferă? În ciuda speranței că acest lucru ar fi posibil, cantitatea de carbon care ar putea fi captat de către balene este prea mică pentru a modifica în mod semnificativ cursul schimbărilor climatice. Sunt rezultatele unui nou studiu condus de savanții de la Universitatea Griffith, alături de o echipă internațională de cercetători, și publicat în revista Frontiers.„Do whales really increase the oceanic removal of atmospheric carbon?”, frontiersin.org Crearea unei false speranțe vizavi de capacitatea anumitor specii de a juca un rol benefic pentru climat poate determina omul să întârzie și mai mult acțiunile necesare pentru ameliorarea încălzirii globale. 

Plantele acvatice sunt esențiale pentru ecosistem

Experții de la institutul Forschungsverbund Berlin e.V. (FVB) au observat„Vegetation in water”, fv-berlin.de că, ajutate de un management bun, importanța plantelor acvatice pentru ecosistem crește exponențial. Numărul macrofitelor subacvaticePlantă acvatică mare, care necesită mult oxigen pentru creștere este în scădere în multe lacuri de mică adâncime din întreaga lume, unde nenumărate alge și plante flotante le iau locul. 

Macrofitele sunt habitate importante pentru o gamă largă de organisme și contribuie la autopurificarea apelor în care cresc. Dacă acest tip de vegetație dispare, lăsând algele și plantele plutitoare să se înmulțească necontrolat, în atmosferă vor fi eliberate mai multe gaze cu efect de seră. 

Dar apare și o tendință opusă: lacurile cu apă de calitate se confruntă cu o creștere în masă a plantelor acvatice. Este necesară gestionarea cu atenție a acestora și a plantelor subacvatice, pentru a găsi un echilibru optim de dezvoltare, din care „toată lumea” să aibă de câștigat. 

Peste jumătate din lacurile terestre au început să sece

Mai mult de jumătate din lacurile de pe Pământ au început să sece, în ultimii 30 de ani, din cauza schimbărilor climatice și a utilizării nesustenabile a apei de către oameni, se arată într-un studiu„Satellites reveal widespread decline in global lake water storage”, science.org al Universității din Virginia, publicat în revista Science. 

Cele mai importante surse de apă dulce din lume, inclusiv din Europa, Asia, și America de Sud, pierd anual un volum de apă cumulat de aproximativ 22 de miliarde de tone și sunt acum semnificativ mai mici decât la începutul anilor 1990. 

În cadrul studiului au fost evaluate aproape 2.000 de lacuri mari, prin măsurători făcute din satelit, combinate cu modele climatice și hidrologice. În urma evaluării, cercetătorii au descoperit că activitățile umane, reducerea precipitațiilor și creșterea temperaturilor au dus la scăderea nivelului a 53% dintre lacurile evaluate, comparativ cu nivelul acestora înregistrat în 1992.

Ghid științific pentru viitorul materialelor plastice

Cum ar arăta o economie a plasticului sustenabilă, circulară și adaptată viitorului? Este nevoie de un echilibru între reducerea consumului și utilizarea responsabilă a plasticului reciclabil. 

Plasticele sunt versatile, ieftine, ușoare și durabile. În același timp, sunt asociate cu o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, alternativele, cum ar fi ambalajele din sticlă, ar putea cauza și mai multe probleme pentru mediu, plus o calitate mai slabă a produsului finit. Cum alte cuvinte, lumea nu poate continua să folosească materialele plastice așa cum am făcut-o în trecut, dar nici nu se poate lipsi de ele. 

Cercetătorii de la Institutul german Fraunhofer UMSICHT și Institutul olandez TNO au elaborat un ghid„A balance ranging from plastics reduction to a sustainable use of recyclable plastics”, umsicht.fraunhofer.de în care arată cum s-ar putea transforma pe viitor producția și utilizarea materialelor plastice cu ajutorul tehnologiilor actuale și emergente. Lucrarea, intitulată De la #fărăplastic la plastic adaptat viitorului descrie patru abordări strategice pentru transformarea economiei plasticului, predominant liniare, de astăzi, într-o economie complet circulară pentru viitor. 

Mai întâi, este necesară Reducerea Circuitului, adică diminuarea cantității de materiale plastice folosite. Pasul doi este Operarea Circuitului, care se referă la utilizarea energiei regenerabile, minimizarea pierderilor de materiale și obținerea materiilor prime în mod durabil. Pentru Încetinirea Circuitului, sunt necesare măsuri pentru a prelungi durata de viață utilă a materialelor și produselor. În cele din urmă, pentru Închiderea Circuitului, plasticul trebuie colectat, sortat și reciclat conform unor standarde ridicate.

Recomandările Mindcraft Stories

1.  Industria ciocolatei poate juca un rol în combaterea schimbărilor climatice prin intermediul practicilor agricole sustenabile și al inițiativelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, scrie Phys.org.„How chocolate could counter climate change”, phys.org Într-o fabrică din Hamburg, după prelucrarea cojilor de boabe de cacao, iese o pudră neagră cu potențial de a contracara schimbările climatice. Substanța, numită biochar, este produsă prin încălzirea cojilor de cacao într-o cameră fără oxigen la 600 de grade Celsius. Procesul blochează gazele cu efect de seră, iar produsul final poate fi folosit ca îngrășământ sau ca ingredient în producția de beton „verde”.
2. De ce în deșert, o temperatură de 40 de grade Celsius este perfect suportabilă, dar poate fi fatală în regiunile tropicale? Toleranța umană la căldură este influențată de mai mulți factori, inclusiv umiditatea aerului. În deșerturi cu o umiditate scăzută, organismul uman se poate răci mai eficient prin transpirație, care permite eliminarea căldurii excesive. Pe de altă parte, în regiunile tropicale, unde umiditatea aerului este ridicată, transpirația nu se evaporă la fel de repede și organismul nu se poate răci atât cât ar avea nevoie. Evaluarea riscurilor legate de temperatură și căldură extremă ar trebui să țină cont de particularitățile fiecărei zone în parte, scrie The Conversation.„Why 40°C is bearable in a desert but lethal in the tropics”, theconversation.com 
3. PressOne a aflat că ministrul Mediului, Tánczos Barna, e gata să dea un ordin care va facilita împușcarea preventivă a 426 de exemplare de urși. Deși decizia nu e încă oficializată, ea ar urma să intre în vigoare în perioada 6-8 iunie. Potrivit reporterilor, administratorii fondurilor cinegetice de stat și private ar pregăti deja partide de vânătoare la trofeu pe bani mulți. Întreaga anchetă pe site-ul publicației.„România, țara în care ministrul Mediului urăște urșii. Cum pregătesc deja vânătorii partide la trofeu și cât costă să împuști un urs. Experiment PressOne”, pressone.ro