Comisia Europeană recomandă norme noi pentru combaterea deșeurilor. Sticluțele de șampon și paharele unică folosință urmează să fie interzise. Se va pune accent pe reutilizare și mai puțin pe reciclare.
Un proiect de regulament publicat la finalul lunii noiembrie cere țărilor membre să dezvolte legi prin care colectarea și returnarea sticlelor din plastic și a conservelor de unică folosință să devină obligatorii. Comisia mai propune și ca practica firmelor de comerț electronic de a împacheta articole mici în cutii uriașe să fie interzisă.
Cerința, care va avea impact major asupra industriei ambalajelor, dar și în domeniul HoReCa, face parte din pachetul de măsuri ecologice Green Deal și, pentru a intra în vigoare, trebuie aprobat de Parlamentul European și statele membre (Consiliul UE).„European Green Deal: Putting an end to wasteful packaging, boosting reuse and recycling”, ec.europa.eu
Potrivit comunicatului oficial, obiectivul principal este de a reduce deşeurile de ambalaje cu 15% pe cap de locuitor până în 2040 în fiecare stat membru, față de anul 2018. Acest lucru ar duce la o scădere a deşeurilor din UE de circa 37%, în comparaţie cu scenariul în care nu s-ar modifica legislaţia.
Oficialii UE estimează că 40% din materialele plastice noi și 50% din materialele de hârtie sunt folosite în ambalaje, ceea ce face ca sectorul să fie un mare consumator de materiale virgine.
Măsura se adaugă celei luate în 2019, când UE a interzis, printre altele, folosirea tacâmurilor și paielor din plastic. În România, legea a intrat în vigoare în 2021, dar nu toți agenții comerciali se conformează.Mai multe, aici: „VIDEO Ordonanța anti-plastic a fost adoptată de guvern. Ce produse de unică folosință sunt interzise în România/Anunțul ministrului Mediului”, hotnews.ro Se estimează că un european generează anual, în medie, 180 de kilograme de deșeuri provenite din ambalaje, cantitate care, în lipsa unor măsuri de limitare, ar putea crește cu 19% până în 2030.„European parliament votes to ban single-use plastics”, theguardian.com
UE nu mai vrea produse obținute pe terenuri defrișate
UE a ajuns la un acord preliminar de a nu mai permite importuri extracomunitare de produse obținute pe terenuri defrișate, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Noile reglementări vor ținti importurile extracomunitare de carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier (și produse derivate), soia, lemn, cauciuc, mobilă, piele pentru producția cărora au fost defrișate terenuri. În ultimii 30 de ani, planeta a pierdut, din cauza defrișărilor, o suprafață de pădure mai mare decât cea de 4,2 milioane de kilometri pătrați a UE, iar 10% din aceste pierderi au avut loc în țările care aparțin blocului comunitar, potrivit estimărilor Parlamentului European.„Deal on new law to ensure products causing deforestation are not sold in the EU”, europarl.europa.eu
Acordul va trebui aprobat în mod formal de către Parlamentul și Consiliul European și va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii, adică până la finalul lui 2022. Încălcările ar putea aduce amenzi de până la 4% din cifra de afaceri a companiilor.
4 studii care ne-au atras atenția
Ciclonul tropical Ita deasupra peninsulei Eastern Cape York din Queensland, Australia, surprins de satelitul Aqua al NASA pe 11 aprilie 2014. Foto: NASA/GSFC/Jeff Schmaltz/MODIS Land Rapid Response Team Rob Gutro, Godda NASA
Emisfera sudică este mai furtunoasă decât cea nordică
Un nou studiu al Universității din Chicago și al Universității din Washington explică în premieră de ce în emisfera sudică au loc mai multe furtuni decât cea nordică. Mai exact, în medie, cu aproximativ 24% mai multe. Sunt două motive principale: circulația curenților oceanici și lanțurile muntoase mari din emisfera nordică. Studiul a mai constatat că diferența dintre cele două emisfere a crescut de la începutul erei sateliților, în anii 1980, și că modificările sunt direct legate de schimbările climatice. Descoperirile au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.„Stormier Southern Hemisphere induced by topography and ocean circulation”, pnas.org
Schimbările climatice pentru proiecte alimentare
Raportul Schimbări climatice pentru proiecte alimentare: ce înseamnă și ce se poate face în privința acestora, pregătit de o echipă de oameni de știință în domeniul climei și sistemelor alimentare de la Universitatea din Manchester, își propune să ajute proiectele alimentare locale și comunitare să înțeleagă modul în care deciziile pe care le iau afectează clima și ce schimbări practice pot face. Producția și consumul alimentar cauzează până la o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră, se arată în lucrare.„Climate change for food projects: What it means and what to do about it”, foodresearch.org.uk
Legătura dintre schimbările climatice și activitățile vulcanice
Erupția vulcanului Mauna Loa din Hawaii, pentru prima dată în ultimii 40 de ani, urmează unei veri și toamne care au înregistrat temperaturi record în întreaga lume. Oamenii de știință de la Universitatea Northeastern„Are volcanoes impacted by climate change? Or is it the other way around?”, cos.northeastern.edu au vrut să înțeleagă dacă există o legătură între schimbările climatice și erupțiile vulcanice. Ei au ajuns la concluzia că, în trecut, contrar așteptărilor, marile explozii vulcanice au scăzut temperatura globală cu un grad sau două timp de luni de zile. Cantitățile mari de cenușă și acid sulfuric aruncate în aer formează particule de aerosoli sau mici picături care reflectă lumina soarelui departe de suprafața pământului.
Comportamentul de sorbție, speciația și toxicitatea cromului legat de microplastice în sistemele multisolute. Wai-Kit Ho, Japhet Cheuk-Fung Law, Jason Cho-Wai Lo, Isaac Kai-Xin Chng, Catherine Hong-Huan Hor, and Kelvin Sze-Yin Leung Environmental Science & Technology Letters Article ASAP DOI: 10.1021/acs.estlett.2c00689
Microplasticele ar putea crea alți poluanți mai dăunători
Cercetători din cadrul Societății Americane de Chimie arată că, atunci când sunt atașate de microplastice, filtrele UV utilizate în produse precum cremele de protecție solară pot spori toxicitatea cromul inclus în compoziția lor. Microplasticele pot acumula pe suprafețele lor și alți contaminanți de mediu, cum ar fi metale grele sau molecule organice, astfel că ele ar putea reprezenta o problemă chiar mai mare pentru animale sălbatice, plante sau oameni decât se credea inițial. Cercetările anterioare au arătat că metalele grele se pot atașa cu ușurință de microplastice și că această combinație ar putea dăuna vieții acvatice.„Sorption Behavior, Speciation, and Toxicity of Microplastic-Bound Chromium in Multisolute Systems”, pubs.acs.org
Recomandările Mindcraft Stories
Dezinformarea climatică explodează pe Twitter
În 2022, minciunile despre schimbările climatice au escaladat la niveluri fără precedent pe platforma de socializare, potrivit unei analize a Universității din Londra, apărută în The Times și citată de jurnaliștiiThe Verge.„Climate misinformation explodes on Twitter”, theverge.com În acest an, pe Twitter au fost înregistrate 850.000 de tweet-uri sau retweet-uri sceptice față de climă, comparativ cu 650.000 în 2021 și 220.000 în 2020. Creșterea tulburătoare a conținutului care respinge știința climatică larg acceptată ( scepticismul climatic) se adaugă îngrijorărilor tot mai mari cu privire la proliferarea dezinformării și a discursurilor care instigă la ură pe această platformă de la preluarea Twitter de către Elon Musk.
Delfinii, victime colaterale ale războiului din Ucraina
Cel puțin 50.000 de delfini din Marea Neagră au fost uciși ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, estimează un biolog marin ucrainean:
A Ukrainian marine biologist estimates that at least 50,000 Black Sea dolphins have been killed as a result of Russia’s ongoing invasion of Ukraine. pic.twitter.com/1714lc7YFe
Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
Boston Dynamics, liderul mondial în dezvoltarea de roboți mobili, și-a luat la revedere de la unul dintre modelele principale, dar nu pentru mult timp.
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice a raportat că luna februarie a anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată la nivel global. Totuși, în anumite zone, inclusiv din Europa, s-au înregistrat temperaturi extrem de scăzute, chiar periculoase pentru viață. Cum este posibil acest paradox?
Un studiu publicat în revista Nature Climate Change a evaluat emisiile reale de carbon din 34 de țări și le-a comparat cu obiectivele de reducere promise în 2009, la Summitul Climatic de la Copenhaga.
