Vacharapong Wongsalab EyeEm via Getty Images

Eco-impact: Noi propuneri UE pentru reducerea deșeurilor de plastic și ambalaje13 min read

De Adriana Moscu 06.12.2022

Comisia Europeană recomandă norme noi pentru combaterea deșeurilor. Sticluțele de șampon și paharele unică folosință urmează să fie interzise. Se va pune accent pe reutilizare și mai puțin pe reciclare. 

Un proiect de regulament publicat la finalul lunii noiembrie cere țărilor membre să dezvolte legi prin care colectarea și returnarea sticlelor din plastic și a conservelor de unică folosință să devină obligatorii. Comisia mai propune și ca practica firmelor de comerț electronic de a împacheta articole mici în cutii uriașe să fie interzisă. 

Cerința, care va avea impact major asupra industriei ambalajelor, dar și în domeniul HoReCa, face parte din pachetul de măsuri ecologice Green Deal și, pentru a intra în vigoare, trebuie aprobat de Parlamentul European și statele membre (Consiliul UE).„European Green Deal: Putting an end to wasteful packaging, boosting reuse and recycling”, ec.europa.eu

Potrivit comunicatului oficial, obiectivul principal este de a reduce deşeurile de ambalaje cu 15% pe cap de locuitor până în 2040 în fiecare stat membru, față de anul 2018. Acest lucru ar duce la o scădere a deşeurilor din UE de circa 37%, în comparaţie cu scenariul în care nu s-ar modifica legislaţia. 

Oficialii UE estimează că 40% din materialele plastice noi și 50% din materialele de hârtie sunt folosite în ambalaje, ceea ce face ca sectorul să fie un mare consumator de materiale virgine. 

Măsura se adaugă celei luate în 2019, când UE a interzis, printre altele, folosirea tacâmurilor și paielor din plastic. În România, legea a intrat în vigoare în 2021, dar nu toți agenții comerciali se conformează.Mai multe, aici: „VIDEO Ordonanța anti-plastic a fost adoptată de guvern. Ce produse de unică folosință sunt interzise în România/Anunțul ministrului Mediului”, hotnews.ro Se estimează că un european generează anual, în medie, 180 de kilograme de deșeuri provenite din ambalaje, cantitate care, în lipsa unor măsuri de limitare, ar putea crește cu 19% până în 2030.„European parliament votes to ban single-use plastics”, theguardian.com 

UE nu mai vrea produse obținute pe terenuri defrișate

UE a ajuns la un acord preliminar de a nu mai permite importuri extracomunitare de produse obținute pe terenuri defrișate, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Noile reglementări vor ținti importurile extracomunitare de carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier (și produse derivate), soia, lemn, cauciuc, mobilă, piele pentru producția cărora au fost defrișate terenuri. În ultimii 30 de ani, planeta a pierdut, din cauza defrișărilor, o suprafață de pădure mai mare decât cea de 4,2 milioane de kilometri pătrați a UE, iar 10% din aceste pierderi au avut loc în țările care aparțin blocului comunitar, potrivit estimărilor Parlamentului European.„Deal on new law to ensure products causing deforestation are not sold in the EU”, europarl.europa.eu 

Acordul va trebui aprobat în mod formal de către Parlamentul și Consiliul European și va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii, adică până la finalul lui 2022. Încălcările ar putea aduce amenzi de până la 4% din cifra de afaceri a companiilor.

4 studii care ne-au atras atenția

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Microplastice-Ambalaje-unica-folosinta-Vulcani-Schimbari-climatice-Delfini-Ucraina_NASA-Goddard.jpg

Ciclonul tropical Ita deasupra peninsulei Eastern Cape York din Queensland, Australia, surprins de satelitul Aqua al NASA pe 11 aprilie 2014. Foto: NASA/GSFC/Jeff Schmaltz/MODIS Land Rapid Response Team Rob Gutro, Godda NASA

MindcraftStories_1 Emisfera sudică este mai furtunoasă decât cea nordică

Un nou studiu al Universității din Chicago și al Universității din Washington explică în premieră de ce în emisfera sudică au loc mai multe furtuni decât cea nordică. Mai exact, în medie, cu aproximativ 24% mai multe. Sunt două motive principale: circulația curenților oceanici și lanțurile muntoase mari din emisfera nordică. Studiul a mai constatat că diferența dintre cele două emisfere a crescut de la începutul erei sateliților, în anii 1980, și că modificările sunt direct legate de schimbările climatice. Descoperirile au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.„Stormier Southern Hemisphere induced by topography and ocean circulation”, pnas.org 

Cifre Articol MindcraftStories_2 Schimbările climatice pentru proiecte alimentare

Raportul Schimbări climatice pentru proiecte alimentare: ce înseamnă și ce se poate face în privința acestora, pregătit de o echipă de oameni de știință în domeniul climei și sistemelor alimentare de la Universitatea din Manchester, își propune să ajute proiectele alimentare locale și comunitare să înțeleagă modul în care deciziile pe care le iau afectează clima și ce schimbări practice pot face. Producția și consumul alimentar cauzează până la o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră, se arată în lucrare.„Climate change for food projects: What it means and what to do about it”, foodresearch.org.uk 

Cifre Articol MindcraftStories_3 Legătura dintre schimbările climatice și activitățile vulcanice

Erupția vulcanului Mauna Loa din Hawaii, pentru prima dată în ultimii 40 de ani, urmează unei veri și toamne care au înregistrat temperaturi record în întreaga lume. Oamenii de știință de la Universitatea Northeastern„Are volcanoes impacted by climate change? Or is it the other way around?”, cos.northeastern.edu au vrut să înțeleagă dacă există o legătură între schimbările climatice și erupțiile vulcanice. Ei au ajuns la concluzia că, în trecut, contrar așteptărilor, marile explozii vulcanice au scăzut temperatura globală cu un grad sau două timp de luni de zile. Cantitățile mari de cenușă și acid sulfuric aruncate în aer formează particule de aerosoli sau mici picături care reflectă lumina soarelui departe de suprafața pământului. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/12/Mindcraftstories_Microplastice-Ambalaje-unica-folosinta-Vulcani-Schimbari-climatice-Delfini-Ucraina_American-Chemical-Society.jpg

Comportamentul de sorbție, speciația și toxicitatea cromului legat de microplastice în sistemele multisolute. Wai-Kit Ho, Japhet Cheuk-Fung Law, Jason Cho-Wai Lo, Isaac Kai-Xin Chng, Catherine Hong-Huan Hor, and Kelvin Sze-Yin Leung Environmental Science & Technology Letters Article ASAP DOI: 10.1021/acs.estlett.2c00689 

Cifre Articol MindcraftStories_4 Microplasticele ar putea crea alți poluanți mai dăunători

Cercetători din cadrul Societății Americane de Chimie arată că, atunci când sunt atașate de microplastice, filtrele UV utilizate în produse precum cremele de protecție solară pot spori toxicitatea cromul inclus în compoziția lor. Microplasticele pot acumula pe suprafețele lor și alți contaminanți de mediu, cum ar fi metale grele sau molecule organice, astfel că ele ar putea reprezenta o problemă chiar mai mare pentru animale sălbatice, plante sau oameni decât se credea inițial. Cercetările anterioare au arătat că metalele grele se pot atașa cu ușurință de microplastice și că această combinație ar putea dăuna vieții acvatice.„Sorption Behavior, Speciation, and Toxicity of Microplastic-Bound Chromium in Multisolute Systems”, pubs.acs.org 

Recomandările Mindcraft Stories


Dezinformarea climatică explodează pe Twitter

În 2022, minciunile despre schimbările climatice au escaladat la niveluri fără precedent pe platforma de socializare, potrivit unei analize a Universității din Londra, apărută în The Times și citată de jurnaliștii The Verge.„Climate misinformation explodes on Twitter”, theverge.com În acest an, pe Twitter au fost înregistrate 850.000 de tweet-uri sau retweet-uri sceptice față de climă, comparativ cu 650.000 în 2021 și 220.000 în 2020. Creșterea tulburătoare a conținutului care respinge știința climatică larg acceptată ( scepticismul climatic) se adaugă îngrijorărilor tot mai mari cu privire la proliferarea dezinformării și a discursurilor care instigă la ură pe această platformă de la preluarea Twitter de către Elon Musk.

Delfinii, victime colaterale ale războiului din Ucraina

Cel puțin 50.000 de delfini din Marea Neagră au fost uciși ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, estimează un biolog marin ucrainean:



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

TEHNOLOGIE|FYI

Slow Forward: Samsung a lansat flagshipurile Galaxy S23 

De
O cameră de 200 MP, stabilizare optică a imaginii, fotografii astronomice și unitatea stilistică sunt printre puținele highlight-uri ale noii game S23. Plus: ChatGPT pe bani, iar Netflix nu mai are parole pentru îndrăgostiți.
MEDIU|FYI

Eco-impact: 2022, al treilea cel mai călduros an de când se fac măsurători în România

De
Anul trecut, temperatura medie anuală în România a fost cu 1,5 grade mai mare față de cea din perioada 1981-2010. Europa a înregistrat, în 2022, al doilea cel mai călduros an din istorie. 
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Polenizatorii prosperă în orașe, în ciuda declinului global

De
Dependența agriculturii de polenizatori este în creștere. Cauza? Oamenii consumă tot mai multe fructe, legume sau plante oleaginoase care depind de insecte ca să se reproducă. 
TEHNOLOGIE|FYI

Slow Forward: Bătălia pentru AI se dă între Microsoft și Google

De
Android vs. Windows Phone e istorie, dar bătălia Google vs. Bing devine acum una pentru a aduce mai repede AI-ul în motoarele de căutare. Plus alte știri din tech din prima parte a anului.