Eco-Impact: Poluarea cu plastic ar putea fi redusă cu 80% până în 2040 dacă s-ar lua măsuri de acum25 min read

Chiar și cu tehnologiile actuale, poluarea globală cu plastic ar putea fi redusă cu 80% până în 2040, potrivit celui mai recent raport al Programului ONU pentru Mediu. Plus: un nou festival de film de mediu începe la Brașov.

Poluarea cu plastic s-ar putea reduce cu 80% până în 2040, folosind tehnologiile existente, dacă țările și companiile ar face schimbări profunde, potrivit unui nou raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP). „RaportulTurning off the Tap: How the world can end plastic pollution and create a circular economy”, unep.org este publicat înaintea celei de-a doua runde de negocieri de la Paris privind un acord global pentru a combate poluarea cu plastic. Specialiștii ONU subliniază amploarea schimbărilor necesare pentru a pune capăt poluării cu plastic și pentru a crea o economie circulară.

Primul pas ar fi eliminarea materialelor plastice inutile, precum cele folosite la ambalarea excesivă a produselor. Ar urma de reutilizarea produselor din materiale plastice, cum ar fi recipientele pentru lichide. Alţi paşi includ stimularea reciclării, prin programe de returnare a recipientelor, și înlocuirea materialelor plastice cu alternative mai ecologice, precum hârtia sau materialele biodegradabile. 

Taxarea plasticului nou și eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili sunt alte măsuri care, transmite ONU, ar face reciclarea mai atractivă din punct de vedere economic.

Raportul subliniază că astfel de schimbări ar face o diferență semnificativă, deoarece cantitatea de plastic poluant ar scădea la aproximativ 40 de milioane de tone în 2040, comparativ cu o estimare de 227 de milioane de tone, în cazul în care nu se iau măsuri. În acest mod, ar putea fi prevenite pericole semnificative pentru sănătatea umană, climă și mediul înconjurător, ale căror efecte sunt evaluate la trei miliarde de dolari.

O reducere cu 80% a poluării cu plastic ar scădea cu 500 de milioane de tone cantitatea de emisii globale de dioxid de carbon pe an, echivalentul emisiilor anuale generate de Canada. 

Dan Dinu, fotograf, inițiatorul proiectului România Sălbatică. Foto: Chris Nemeș

Film documentar și fotografie de natură într-un nou festival la Brașov

În perioada 1-5 iunie, la Brașov, debutează LYNX Festival, primul festival din România dedicat exclusiv filmului documentar și fotografiei de natură. Evenimentul este o inițiativă a Asociației România Sălbatică, alături de Asociația FORONA. 

Programul de proiecții al primei ediții LYNX Festival include zece filme documentare lansate în ultimii doi ani și apreciate în festivalurile din întreaga lume. Printre titlurile de anul acesta se numără Elefantul și termita/The Elephant and the Termite (r. Mark Deeble, Victoria Stone) – câștigător a două premii în cadrul Green Screen Festival anul trecut –, Din inima Texasului: O poveste despre viața sălbatică/Deep in the Heart: A Texas Wildlife Story (r. Ben Masters) – un spectacol vizual îndelung lăudat de criticii americani –, Râsul/Lynx (r. Laurent Geslin) – câștigător Grand Prix la Nature Namure FF – și Profesoara mea, caracatița/My Octopus Teacher (r. Pippa Ehrlich, James Reed) – câștigător al Oscarului în 2021 pentru Cel mai bun documentar, pe lângă numeroase alte premii în marile festivaluri internaționale.

De altfel, unul dintre invitații speciali de anul acesta este Ellen Windemuth, producător My Octopus Teacher și directoare executivă a WaterBear, prima platformă interactivă de streaming dedicată viitorului planetei. 

Festivalul va găzdui și un masterclass despre tendințele din industrie și importanța implicării în proiecte de conservare a naturii, precum și un atelier despre fotografie, susținut de specialiști din domeniu. În plus, pe toată perioada festivalului, precum și după terminarea acestuia, vei putea vizita două expoziții de fotografie despre natură, atât în interior cât și în aer liber.

La prima ediție, intrarea va fi liberă la toate proiecțiile și activitățile din program, în limita locurilor disponibile. Pentru a-ți asigura un loc la proiecțiile documentarelor, care se vor desfășura la Cinema Astra, îți poți rezerva un bilet gratuit prin intermediul platformei iabilet.Link: bilete.lynxfestival.ro 

Proiectul își propune să crească gradul de conștientizare asupra importanței pe care o are natura pentru oameni și să creeze o oportunitate de întâlnire și interacțiune între publicul iubitor de natură, profesioniști din domeniul filmului și fotografiei și reprezentanți ai ONG-urilor de mediu. Mindcraft Stories este partener media al evenimentului. 

Record de vipere în Delta Dunării

Un număr record de vipere au fost observate de curând în zona plajei sălbatice Perişor-Periteaşca, la o evaluare făcută în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD). Anunțul a fost făcut de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, pe pagina de Facebook a instituției.Detalii pe facebook.com 

Potrivit sursei, recordul a fost înregistrat joi, 11 mai, atunci când în zonă au fost observate 26 de vipere de stepă şi 14 piei năpârlite. Vestea este îmbucurătoare pentru sănătatea naturii din zonă, dar alarmantă pentru turiștii care ajung aici cu barca, pentru băi de soare.  

„Având în vedere abundenţa mare de vipere de aici, se impune protejarea zonei”, specifică cei de la Institut. „Habitatul viperei de stepă în Delta Dunării este reprezentat de zonele de stepă, zonele de sărătură şi dunele cu vegetaţie psamofilă, dar şi zone cu păduri rare pe nisipuri sau zone mai umede cu Juncus.”

O platformă românească online te ajută să-ți calculezi amprenta de carbon

Pe platforma economiecirculara.eu, găsești un calculator al amprentei de carbonDisponibil aici: economiecirculara.eu care folosește algoritmi bazați pe standarde şi măsurători internaţionale. Parametrii precum numărul de locatari, suprafața locuinței, consumul de energie electrică și gaze naturale sunt luați în considerare pentru calculul amprentei personale de carbon legate de locuință. În plus, utilizatorii pot estima amprenta de carbon asociată cu zborurile, transportul în comun, consumul de apă sau gestionarea deșeurilor. La final, pot să compare rezultatele cu media din România, media europeană, cea mondială și cu ținta globală.

Desigur, ar fi binevenită și dezvoltarea unui calculator care să ajute adevărații mari poluatori să-și calculeze amprenta de carbon, și anume companiile și industriile care generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră și contribuie în mod semnificativ la schimbările climatice. Printre aceștia se numără cei din industria combustibililor fosili, din industria transporturilor, din industria chimică și petrochimică și din industria producției de ciment.

5 studii care ne-au atras atenția

 Cât de echitabile sunt beneficiile vehiculelor electrice?

Vehiculele electrice promit să reducă emisiile de carbon și să ajute la atenuarea schimbărilor climatice. O echipă de cercetători de la Pennsylvania State University din SUA spune că s-au făcut prea puține cercetări pentru a determina cât de echitabile sunt beneficiile vehiculelor electrice și se întreabă dacă nu cumva această tehnologia poate fi dăunătoare pentru anumite zone și populații. În urma unei analize, cercetătorii au găsit doar 48 de lucrări dintr-un grup de 9.838 de studii care au abordat în mod explicit problemele de echitate ale vehiculelor electrice.

Folosirea vehiculelor electrice nu produce carbon și alte gaze dăunătoare oamenilor și mediului. În schimb, ar putea exista și alte costuri economice și ecologice care nu sunt evidente la prima vedere, spun cercetătorii care și-au publicat concluziile în Environmental Research Letters.„Equity implications of electric vehicles: A systematic review on the spatial distribution of emissions, air pollution and health impacts”, iopscience.iop.org 

 Schimbările hidrologice, influențate de felul în care omul utilizează terenurile

Cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts Amherst au publicat recent un studiu în revista PLOS Water„Long-term effects of land-use change on water resources in urbanizing watersheds”, journals.plos.org care leagă schimbările hidrologice, inclusiv inundațiile, secetele și deversările, de modurile în care oamenii utilizează terenurile. „Trăim cu toții într-un bazin”, spune Timothy Randhir, profesor de conservare a mediului și autor principal al lucrării. „Ne modificăm în mod constant peisajul, transformând ceea ce odată au fost păduri în drumuri, parcări și curți. Schimbăm peisajul dintr-unul care a fost cândva rezistent hidrologic într-unul care împinge apa în aval”. O consecință paradoxală a acestor schimbări care influențează ciclul hidrologic natural poate fi ca, după primăveri deosebit de ploioase, să urmeze veri cu secete extreme. 

Prin pavarea suprafețelor mari de pământ, îngroparea mlaștinilor și a zonelor umede și canalizarea râurilor, omul a făcut mult mai dificilă infiltrarea ploii în sol, crescând probabilitatea de secetă. În același timp, toate aceste scurgeri se revarsă în pâraie și râuri, care, la rândul lor, cresc și se transformă într-un torent în timp ce curg în aval, alimentate de și mai multe ape revărsate, pe măsură ce înaintează. 

 Au fost descoperite bacterii care pot digera plasticul biodegradabil și la temperaturi scăzute

Cercetători de  de la Institutul Federal Elvețian (WSL) au descoperit bacterii care pot digera plasticul de la temperaturi mult mai scăzute, începând de la 15 grade Celsius. Până acum fuseseră descoperite mai multe microorganisme care pot digera plasticul, însă acestea făceau acest lucru la temperaturi ridicate, de peste 30 de grade Celsius. Pentru a le crea un mediu favorabil, cei care le folosesc ar trebui să le asigure căldură și astfel, să genereze emisii de carbon dăunătoare mediului.

Echipa, care și-a publicat rezultatele în revista Frontiers in Microbiology,„Discovery of plastic-degrading microbial strains isolated from the alpine and Arctic terrestrial plastisphere”, frontiersin.org a prelevat probe din 19 tulpini de bacterii și din 15 tulpini de ciuperci care au crescut pe plasticul aflat la suprafață sau îngropat intenționat în pământ timp de un an, în Groenlanda, Norvegia și Elveția. Niciuna dintre tulpini nu a fost capabilă să digere polietilena, însă 19 tulpini (56%), dintre care 11 ciuperci și opt bacterii, au fost capabile să digere plasticul biodegradabil la 15 grade Celsius.

Cercetătorii au făcut testul doar la temperatura de 15 grade Celsius, dar se așteaptă ca bacteriile și ciupercile să se descurce la fel de bine și la temperaturi între 4 și 20 de grade Celsius.

 Oamenii de știință, îngrijorați cu privire la dezinfectanții populari în pandemia de COVID-19

Pandemia a intensificat utilizarea nejustificată a substanțelor chimice antimicrobiene asociate cu probleme de sănătate, rezistența antimicrobiană și daune asupra mediului, avertizează mai mulți oameni de știință într-o lucrare publicată în revista Environmental Science & Technology.„Quaternary Ammonium Compounds: A Chemical Class of Emerging Concern”, pubs.acs.org Savanții detaliază modul în care compușii de amoniu cuaternar (QAC) sunt comercializați și utilizați din ce în ce mai mult în mediul casnic, în domeniul sanitar, în școli și la locurile de muncă, în ciuda disponibilității unor alternative mai sigure și, în unele cazuri, a dovezilor limitate privind reducerea transmiterii bolilor.

 Reciclarea plasticului ar putea înrăutăți situația cu privire la poluare

O echipă de ingineri de mediu de la Universitatea Strathclyde din Scoția și Universitatea Dalhousie Halifax din Canada a descoperit că tehnicile de reciclare a materialelor plastice pot duce, din neatenție, la creșterea microplasticelor din mediu. În studiul lor, publicat în Journal of Hazardous Materials Advances,„The potential for a plastic recycling facility to release microplastic pollution and possible filtration remediation effectiveness”, sciencedirect.com grupul a testat apa folosită pentru curățarea plasticului la o fabrică de reciclare. 

Problema, notează cercetătorii, este că pentru ca plasticul să fie reciclat, acesta trebuie mai întâi curățat. Acest lucru se face prin spălare în apă de mai multe ori. Restul procesului implică mărunțirea și topirea pentru a crea peleți. În cazul cercetat, plasticul a fost spălat de patru ori, iar echipa de cercetare a găsit microplastice după toate cele patru spălări. 

Recomandările Mindcraft Stories

1. Substanțele chimice toxice din cosmetice și produsele de îngrijire rămân în corpul uman, dar și în mediul înconjurător pentru foarte, foarte mult timp. The Conversation„Toxic chemicals in cosmetics and personal care products remain in our bodies and environments for a very, very long time”, theconversation.com subliniază faptul că produsele cosmetice și de îngrijire personală pot conține substanțe chimice nocive, cum ar fi parabeni, ftalați, triclosan și diverse coloranți și parfumuri sintetice. Aceste substanțe pot avea efecte adverse asupra sănătății umane, inclusiv perturbarea sistemului endocrin, provocarea alergiilor și iritațiilor pielii. De asemenea, autorii atrag atenția asupra impactului substanțelor chimice toxice asupra mediului. Aceste substanțe pot ajunge în apele de suprafață și subterane, afectând plantele, animalele și ecosistemele. 
2. Oamenii de știință care studiază schimbările climatice se confruntă cu o creștere a abuzurilor și amenințărilor din partea negaționiștilor crizei climatice, în special pe platforma de socializare Twitter, scrie The Guardian, citând experți climatici.„Climate crisis deniers target scientists for vicious abuse on Musk’s Twitter”, theguardian.com Aceste atacuri vizează discreditarea cercetătorilor și punerea sub semnul întrebării a științei climatice. Elon Musk, CEO-ul Tesla, este menționat în contextul acestor abuzuri, deoarece a susținut în trecut opinii critice față de unele aspecte ale crizei climatice. Cercetătorii atrag atenția asupra impactului negativ al acestor abuzuri asupra comunității științifice și a comunicării publice privind schimbările climatice. Aceste atacuri pot afecta integritatea cercetătorilor și pot submina încrederea în știință și în acțiunile necesare pentru combaterea crizei climatice.
3. Sunetele mărilor și oceanelor lumii nu au doar un efect relaxant, ci pot crește gradul de conștientizare cu privire  la poluare. Colin Malloy de la Ocean Network Canada, a prezentat de curând o metodă de transformare a datelor despre ocean în piese captivante de percuție solo. S-a întâmplat cu ocazia reuniunii anuale a Societății de Acustică a Americii, iar lucrarea s-a intitulat Sonificarea datelor oceanice în arta-știință. Pentru a construi compozițiile sale, Malloy a utilizat sunete provenite de la microfoane subacvatice, numite hidrofoane, și a introdus elemente inspirate de date legate de ocean, cum ar fi temperatura, aciditatea și oxigenarea. În piesa sa, Oil & Water, Malloy prezintă impactul producției de petrol asupra oceanelor din ultimii 120 de ani. Iată mai jos cum sună.