Eco-impact: Risc de criză a apei potabile la nivel mondial19 min read

ONU avertizează că, în absența unor măsuri concrete, există pericolul declanșării unei crize a apei potabile la nivel global.

Un raport al Națiunilor Unite avertizează despre o criză globală a apei care se profilează și un „risc iminent” de penurie din cauza consumului excesiv și a schimbărilor climatice. Lumea „merge orbește pe o cale periculoasă” de „supraconsum și supradezvoltare vampirică”, se arată în raport. Problema accesului la apă va fi gravă mai ales în zonele urbane, din cauza risipei, a consumului excesiv și a schimbărilor climatice, se arată în cel mai recent raport realizat de UNESCO și UN Water.„Flagship UN report extolls win-win water partnerships to avert global crisis”, https://news.un.org Raportul a fost publicat în martie și, potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres, se dorește a fi „un ghid de supraviețuire”. 

În momentul de față, la nivel global, două miliarde de oameni (26% din populație) nu au apă potabilă și 3,6 miliarde (46%) nu au acces la canalizare. Aceste crize se vor agrava în următoarele decenii, în special în mediul urban, în cazul în care cooperarea internațională nu se va consolida, mai arată raportul. 

Între două și trei miliarde de oameni se confruntă cu deficit de apă timp de cel puțin o lună pe an, cu riscuri grave pentru calitatea vieții, în special în ceea ce privește securitatea alimentară și accesul la electricitate. Se estimează că populația urbană globală care se confruntă cu deficitul de apă va crește de la 930 de milioane în 2016 la 1,7–2,4 miliarde de oameni în 2050. 

Incidența tot mai mare a secetelor extreme și prelungite stresează, de asemenea, ecosistemele, cu consecințe grave atât pentru speciile de plante, cât și pentru animale.

Există suficientă apă pe planetă, se mai arată în raport, doar că resursele vor trebui gestionate cu mai multă atenție în viitor. Pentru asta, e nevoie de noi modele de guvernanță, de finanțare, de utilizare și reutilizare a apei. Tehnologia și inovația vor juca un rol foarte important în analizarea modului de gestionare a apei și în utilizarea ei.

Infrastructura umană este prezentă în 80% din siturile importante pentru biodiversitate

Infrastructura umană a invadat, la nivel global, cea mai mare parte din siturile importante pentru biodiversitate, conform unui nou studiu, publicat în revista Biological Conservation.„A global assessment of the prevalence of current and potential future infrastructure in Key Biodiversity Areas”, sciencedirect.com Sunt concluziile cercetătorilor de la BirdLife International, WWF, RSPB și Universitatea din Cambridge, care au analizat o rețea globală de zone recunoscute internațional ca fiind critice pentru biodiversitate, denumite Zone-Cheie pentru Biodiversitate. 

Drumurile, liniile de înaltă tensiune și zonele urbane sunt cele mai obișnuite tipuri de infrastructură existente în aceste locuri. De asemenea, multe alte situri se confruntă cu posibilitatea apariției unor noi construcții legate de industriile extractive, cum ar fi minele, sondele sau conductele pentru combustibili fosili.

Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, infrastructura umană este una dintre cele mai mari amenințări pentru biodiversitate. Aceasta poate duce la distrugerea sau fragmentarea habitatului natural, poluare, vânătoare excesivă de către oameni, răspândirea speciilor invazive, mortalitate directă și poate avea un impact mai larg decât zona în care este construită.

Cercetătorii au precizat că trecerea la energie regenerabilă, care necesită activităţi de minerit pentru extracţia metalelor preţioase utilizate în panouri solare, centrale eoliene şi baterii, trebuie să aibă în vedere și minimizarea impactului asupra biodiversităţii.

4 studii care ne-au atras atenția

Plantele emit ultrasunete pentru a comunica

Potrivit unei cercetări realizate de Universitatea din Tel Aviv,„Sounds emitted by plants under stress are airborne and informative”, cell.com plantele emit ultrasunete, iar intensitatea acestora crește atunci când sunt stresate sau când încep să se ofilească. Cercetătorii au explicat că nivelul de intensitate al ultrasunetelor emise de plante depinde de starea lor și de condițiile din mediu. Descoperirea ar putea fi utilă în dezvoltarea unor sisteme de irigații mai eficiente. 

Când planta este îngrijită, se află la temperatura optimă și are apă suficientă, transmite ultrasunete rar și la o intensitatea foarte mică, o dată pe oră. Atunci când planta nu are apă sau când tulpina este ruptă, volumul și frecvența ultrasunetelor cresc la 50 de sunete pe oră. Semnalele pot fi auzite de la 3-5 metri distanță. Specialiștii spun că sunetele încep să crească în intensitate după două zile de lipsă a apei și ating un vârf în ziua a cincea sau a șasea, apoi acestea scad treptat, odată cu ofilirea plantei. Studiul a fost realizat pe plante de roșii și tutun cultivate în sere. 

 AI poate răspândi dezinformarea climatică „mult mai ieftin și mai rapid”

NewsGuard, o companie care monitorizează și cercetează dezinformarea online, a lansat un studiu„Despite OpenAI’s Promises, the Company’s New AI Tool Produces Misinformation More Frequently, and More Persuasively, than its Predecessor”, newsguardtech.com potrivit căruia cel puțin un dezvoltator de inteligență artificială de top nu a reușit să implementeze filtre eficiente pentru a preveni utilizatorii să genereze conținut potențial dăunător cu produsul său. OpenAI, dezvoltatorul ChatGPT, a lansat cel mai recent model al chatbot-ului – ChatGPT-4 – la începutul acestei lunii martie, și susține că posibilitatea ca programul să răspundă la solicitări de conținut interzise este cu 82% mai scăzută și cea de a da răspunsuri precise este cu 40% mai crescută  decât predecesorul său.

Dar cercetătorii NewsGuard au reușit să ocolească în mod constant măsurile de protecție ale ChatGPT menite să împiedice utilizatorii să genereze conținut potențial dăunător. De fapt, spun oamenii de știință, cea mai recentă versiune a chatbot-ului OpenAI a fost „mai susceptibilă de a genera dezinformare” și „mai convingătoare” decât versiunea anterioară a programului, producând răspunsuri sofisticate care erau aproape imposibil de distins de cele scrise de oameni. 

 Topirea Antarcticii ar putea afecta oceanele timp de secole

Topirea rapidă a gheții din Antarctica amenință să încetinească dramatic curenții de apă adâncă din oceanele lumii, spun oamenii de știință. Lucrul ăsta va avea impact și asupra răspândirii apei dulci, a oxigenului și a nutrienților care susțin viața.

O nouă modelare indică o topire mai rapidă a gheții din Antarctica care duce la o „încetinire substanțială” a circulației apei în adâncurile oceanului, dacă emisiile globale de carbon rămân ridicate, au spus cercetătorii într-un studiu publicat de cercetătorii de la Universitatea din New South Wales în revista Nature.„Abyssal ocean overturning slowdown and warming driven by Antarctic meltwater”, nature.com „Circulația de răsturnare”Circulația răsturnată (overturning circulation) se referă la mișcarea globală a apei oceanice, care transportă căldura și sarea dintr-o parte a oceanelor în alta. Această circulație este crucială pentru reglarea climei globale, deoarece transportă căldura de la ecuator spre poli și ajută la menținerea unei temperaturi relativ constante pe Terra. a apelor din cele mai adânci zone ale oceanelor ar încetini cu 40% până în 2050 într-un scenariu cu emisii mari. Dacă modelul este valabil, curentul oceanic de adâncime va fi „pe o traiectorie care pare a se îndrepta spre colaps”, a declarat Matthew England, profesor de climă la Universitatea din New South Wales (UNSW), care a coordonat studiul.

Lecții din Miocen pentru lumea de astăzi

Oamenii de știință de la Institutul de Fizică Atmosferică și de la Institutul de Cercetare al Podișului Tibetan, ambele afiliate la Academia Chineză de Științe, au stabilit relația complexă dintre păduri, circulația oceanelor și climă în timpul optimului climatic al Miocenului Mijlociu, cu aproximativ 16,9–14,7 milioane de ani în urmă. Studiul a fost publicat în revista Palaeogeography, Paleoclimatology, Paleoecology.„Simulation of the climate and ocean circulations in the Middle Miocene Climate Optimum by a coupled model FGOALS-g3”, sciencedirect.com 

Rezultatele au indicat că temperatura medie globală în acea perioadă a fost cu peste 3 grade Celsius mai mare decât în prezent, iar pădurile au jucat un rol mai important în reglarea climei decât se credea anterior. Temperaturile pământului au fost deosebit de ridicate în Sahara și latitudinile nordice înalte, care acum sunt acoperite de deșerturi și vegetație cu creștere scăzută, dar au fost împădurite în timpul Miocenului Mijlociu.

Prin explorarea trecutului climatic al planetei, cercetătorii vor să înțeleagă mai bine impactul potențial ale schimbărilor climatice asupra prezentului.

Recomandările Mindcraft Stories

1. Pe măsură ce habitatele naturale ale păsărilor dispar, ecologistul Rakesh Khatri din India și-a făcut o misiune din a construi cuiburi și a-i învăța pe alții cum să facă același lucru, scrie The Guardian.„‘We can’t take their homes’: how the ‘Nest Man of India’ is saving sparrows | Global development”, theguardian.com Khatri folosește iută, fibre de nucă de cocos, bumbac și un cadru de lemn pentru a asigura durabilitatea cuibului. Aceste cuiburi au oferit adăpost și protecție vitale păsărilor în timpul sezonului de cuibărit. „Nu ne putem construi casele distrugându-le pe ale lor”, le spune el copiilor cărora le transmite tehnicile. 

2. Lolita se întoarce acasă. La aproape cinci decenii după ce a fost capturată și ținută în acvariul Miami Seaquarium din statul Florida, orca Lolita va putea în sfârșit să se întoarcă în Pacific pentru a-și trăi restul zilelor.„After 50 years, a Florida aquarium plans to return Lolita the orca to her home waters”, npr.org Iar asta după ani de presiune din partea activiștilor pentru drepturile animalelor, care cer eliberarea balenei ucigașe. În prezent, Lolita este cea mai bătrână orcă ținută în captivitate. 

3. De la râsul iberic până la diavolului chilian și gorila de munte, câțiva dintre cei mai buni fotografi de natură din lume au surprins imagini uimitoare ale unor specii pe cale de dispariție și le-au publicat în volumul The New Big 5: A Global Photography Project for Endangered Wildlife. The Guardian„Soaring, leaping, swooping … a world of wildlife by the world’s top photographers”, theguardian.com a spus povestea footografiilor. 

4. O bicicletă construită din bambus poate fi o bună investiție pentru sănătatea ta și a planetei, spun cei de la HowStuffWorks.„A Bicycle Built of Bamboo Is the Ultimate Eco-friendly Ride”, howstuffworks.com Bambusul este planta cu cea mai rapidă creștere, dar și cea mai regenerabilă de pe Pământ. Cu peste 1.600 de specii în lume, utilizările sale sunt nenumărate. Practic, poți să creezi aproape orice cu ajutorul bambusului: de la instrumente muzicale până la elementele de infrastructură. Astăzi, bambusul oferă materie primă pentru o mulțime de lucruri, inclusiv textile, podele, mobilier, hârtie igienică și, iată, chiar biciclete.