Voiculescu Alin/500px/Getty Images

Eco-impact: România – ambițiile verzi pot accelera creșterea economică 23 min read

De Adriana Moscu 01.11.2023

România și-ar putea tripla venitul național în următoarele trei decenii, dacă adoptă măsuri de combatere a schimbărilor climatice și de reducere a emisiilor de carbon. Sunt concluziile celui mai recent raport de țară privind clima și dezvoltarea, realizat de Banca Mondială. 

Banca Mondială a publicat un raport de țară// Îl poți citi în întregime, aici: openknowledge.worldbank.org // care a venit cu vești amestecate pentru România. 

Astfel, conform documentului, România este deosebit de vulnerabilă în fața efectele schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale generate de acestea. Riscurile de inundații și secetă sunt ridicate. Peste 660.000 de români sunt expuși la riscul de furtuni și 150.000 la cel de inundații. 

În același timp, emisiile de carbon ale României sunt de 2,5 ori mai mari decât media Uniunii Europene.

Deși România deține porțiuni semnificative de păduri „virgine”, defrișările ilegale au avut un impact semnificativ asupra acestor zone, contribuind la creșterea vulnerabilității la dezastre naturale.

Există și riscuri pentru producția de energie și agricultură. Deficitul de apă poate avea un impact direct asupra acestora și poate afecta atât economia, cât și securitatea alimentară. Potrivit raportului, disponibilitatea resursei de apă în România este aproximativ la jumătate din media UE și este foarte aproape de pragul de stres hidric. Pentru a combate aceste provocări, sunt necesare măsuri de adaptare și investițiile în dezvoltare durabilă și protecția mediului.

În ciuda provocărilor, România a realizat și progrese și a înregistrat o scădere a emisiilor cu 53% între 1990 și 2018. 

Totuși, atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050 necesită eforturi, strategii și finanțări substanțiale. Una dintre soluții este tranziția către energia regenerabilă, în contextul în care, acum, peste 70% din consumul total de energie provine din combustibili fosili. Chiar și în aceste condiții, produsul intern brut al țării s-ar putea tripla până în 2050, susține raportul. 

Milioane de copii au fugit în ultimii ani din calea fenomenelor meteo extreme

În ultimii șase ani, peste 43 de milioane de copii au fost strămutați sau evacuați preventiv din calea fenomenelor meteo extreme cauzate de schimbările climatice.

Sunt concluziile primului raport UNICEF// „Children displaced in a changing climate”, unicef.org // pe acest subiect, care a evaluat situația copiilor nevoiți să-și părăsească locuințele din cauza efectelor schimbărilor climatice între 2016-2021. Potrivit raportului, în medie, în fiecare zi au fost strămutați sau evacuați 20.000 de copii, 95% dintre ei din cauza inundațiilor și furtunilor, iar restul din cauza secetei sau incendiilor de vegetație.

Statele cele mai afectate de inundații au fost Sudanul de Sud și Somalia, unde 10% din copii au fost forțați să-și părăsească casele. Ambele țări implementează puține planuri de prevenție, ceea ce îi face pe copii să fie și mai vulnerabili. Copiii din Somalia au fost nevoiți să plece și din cauza secetei.

Indiferent dacă este de scurtă durată sau pe termen lung, strămutarea poate amplifica riscurile la care copiii sunt supuși, precum exploatarea, traficarea sau abuzul. De asemenea, aceștia sunt mai expuși la malnutriție, boli și imunizare inadecvată, arată raportul.

Tinerii, mai dispuși să-și schimbe stilul de viață pentru a încetini schimbările climatice

Potrivit unui sondaj YouGov// „Young Europeans more likely to quit driving and have fewer children to save planet”, theguardian.com // efectuat pentru The Guardian în șapte țări europene, tinerii se arată mai deschiși la schimbări semnificative pentru protejarea planetei, comparativ cu generațiile mai în vârstă. Însă tot ei par să ezite atunci când vine vorba de schimbări de zi cu zi, precum renunțarea la plasticul de unică folosință.

Sondajul a cuprins două categorii de vârstă, 18-24 și 25-34 de ani, din Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Spania și Suedia. 

Într-o notă pozitivă, peste jumătate dintre tineri ar renunța la mașini în favoarea mijloacelor de transport ecologice, o abordare mult mai populară decât în rândul celor peste 65 de ani. La fel, 46% dintre tineri susțin interzicerea mașinilor pe benzină și diesel, comparativ cu doar 22% dintre seniori. Despre alimentație, 21% dintre cei mai tineri se gândesc serios să renunțe la carne și lactate, un procent mai mare comparativ cu vârstele superioare. 

Amendă record pentru proprietarii unei bucăți din Parcul IOR

Primăria Capitalei a stabilit o amendă record de 35 milioane de euro pentru proprietarii celor 12 hectare din Parcul IOR, retrocedate în 2005. Sancțiunea vine după ce o suprafață de 9.000 metri pătrați de spațiu verde a dispărut, practic, prin tăierea arborilor și nivelarea terenului. Acțiunea s-a bazat pe Legea 24/2007, care protejează spațiile verzi, // Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane,// lege5.ro // a anunțat Nicușor Dan, Primarul general al Bucureștiului, pe pagina sa de Facebook.// Link: facebook.com //

În ultimii ani, zona retrocedată din Parcul IOR a fost subiect de dispute și controverse. De la începutul anului 2022 până în august 2023, pe teren au avut loc 15 incendii, iar multe zone verzi au fost distruse sau alterate. Cetățenii din zonă au raportat defrișări masive, iar autoritățile au răspuns doar cu amenzi simbolice pentru cei responsabili.

CITEȘTE ȘI: „Auzi, nu te duci tu să omori un copac?” Cum dispare o parte din Parcul IOR

Recent, Rareș Hopincă, Prefectul municipiului București, a contestat și el retrocedarea terenului din IOR// „VIDEO Prefectul Capitalei a atacat în instanță dispoziția de retrocedare a celor circa 12 hectare din Parcul IOR: Retrocedarea din 2005 a fost abuzivă”, hotnews.ro // și a susținut că aceasta a fost abuzivă și bazată pe informații eronate. Hopincă a argumentat că terenul ar fi trebuit să rămână în domeniul public, având în vedere istoricul său și faptul că a fost întotdeauna considerat spațiu verde. 

Există o presiune publică crescută pentru protejarea și restaurarea acestui parc, dat fiind că, în trecut, era văzut ca o „pădure” în inima Bucureștiului.

5 studii care ne-au atras atenția


MindcraftStories_1 Algele toxice se adaptează ușor la schimbările climatice

Cercetătorii clujeni au demonstrat// „Long-term exposure to elevated temperature leads to altered gene expression in a common bloom-forming cyanobacterium”, aslopubs.onlinelibrary.wiley.com // că Microcystis aeruginosa, una dintre cele mai răspândite cianobacterii toxice, are o capacitate remarcabilă de adaptare la încălzirea globală. Studiul, primul de acest fel, a arătat că, expuse la temperaturi ridicate, aceste bacterii activează gene speciale care le ajută să reziste la căldură. În plus, ratele de mutație genetică cresc, ceea ce le permite să se adapteze și mai rapid la noile condiții. Situația ar putea pune în pericol ecosistemele și sănătatea publică, pentru că înfloririle toxice produse de aceste alge pot contamina sursele de apă.

Cu prognoze care indică o creștere medie a temperaturilor apei dulci cu până la 4°C până în 2100, este important pentru cercetători să înțeleagă cât mai precis modul în care aceste alge se vor adapta schimbărilor din mediul înconjurător și vor domina ecosistemele acvatice.

Cifre Articol MindcraftStories_2 Minarea de Bitcoin consumă anual mai multă energie electrică decât majoritatea țărilor lumii

Un studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite// „UN Study Reveals the Hidden Environmental Impacts of Bitcoin: Carbon is Not the Only Harmful By-product”, unu.edu // arată că, între 2020 și 2021, industria minării de criptomonede Bitcoin a consumat 173 terawați-oră de energie electrică. Astfel, a depășit state precum Pakistan, cu o populație de 230 de milioane de locuitori. 

Studiul, publicat în revista Earth’s Future,// „The Environmental Footprint of Bitcoin Mining Across the Globe: Call for Urgent Action”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com // arată că mineritul de Bitcoin s-a bazat, în mare parte, pe folosirea combustibililor fosili. Cantitatea de energie consumată este echivalentă cu arderea a 84 de miliarde de kilograme de cărbune. Pentru a echilibra impactul asupra mediului, ar trebui plantați copaci pe o suprafață similară cu aceea a Olandei. 

Deși mare parte din această energie provine din combustibili fosili, Consiliul Minerilor de Bitcoin// „Bitcoin mining consumes more electricity than most countries, study suggests”, news.sky.com // susține că 60% din consumul recent este din surse regenerabile. În trecut, China domina în minarea Bitcoin, dar a fost înlocuită de SUA, după ce țara asiatică a interzis această practică. Procesul de minare presupune folosirea echipamentelor puternice pentru a valida tranzacții în blockchain, ceea ce explică consumul mare de energie.

Cifre Articol MindcraftStories_3 Substanțele ignifuge afectează fauna la nivel global

Conform unui alt studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite, // „Map: Wildlife Polluted by Flame Retardants on Massive Scale”, greensciencepolicy.org // peste 100 de specii de animale de pe toate continentele sunt contaminate cu substanțe chimice ignifuge toxice. Analiza, care a acoperit două decenii de cercetare, indică faptul că aceste chimicale pot contribui la declinul anumitor specii. Niveluri alarmante de contaminare au fost găsite în diferite animale de la arici de mare la orci. 

Lydia Jahl, autoarea principală a studiului, a subliniat impactul negativ masiv al acestor chimicale asupra sănătății umane și animale. Deși aceste substanțe sunt menite să prevină incendiile, ele provoacă daune semnificative ecosistemelor. Cele mai afectate specii sunt cele mari, în special mamiferele marine, din cauza acumulării chimicalelor în lanțul alimentar. Se sugerează o revizuire urgentă a standardelor și regulamentelor privind utilizarea substanțelor ignifuge.

Cifre Articol MindcraftStories_4 Mai puțini nutrienți din fructe de mare din cauza schimbărilor climatice

Până la sfârșitul secolului, din cauza schimbărilor climatice, țările cu venituri mici ar putea înregistra o scădere de 30% a nutrienților – cum ar fi proteinele și acizii grași omega-3 – din fructele de mare. Acest declin ar putea fi redus la aproximativ 10% dacă obiectivele Acordului de la Paris ar fi atinse. Studiul a arătat că țările cu venituri mici, unde fructele de mare sunt esențiale pentru dietă, sunt cele mai afectate. 

Cercetarea condusă de Universitatea din British Columbia// „Climate change exacerbates nutrient disparities from seafood”, nature.com // s-a bazat pe analiza datelor istorice privind pescuitul și acvacultura și s-a concentrat pe patru nutrienți esențiali pentru sănătatea umană. A fost constatată o stagnare a disponibilității acestor nutrienți începând cu anii 1990, iar proiecțiile pentru viitor indică o scădere semnificativă, mai ales în apele tropicale ale țărilor cu venituri mici. 

Cifre Articol MindcraftStories_5 E nevoie de eforturi sporite pentru a păstra obiectivul climatic de 1,5°C

Conform unui studiu recent// „Assessing the size and uncertainty of remaining carbon budgets”, nature.com // publicat de cercetătorii de la Universitatea New York în revista Nature Climate Change, dacă se dorește ca încălzirea globală să nu depășească 1,5°C, lumea mai are la dispoziție doar 250 de gigatone de dioxid de carbon pentru a fi emise. La nivelul actual de emisii, asta înseamnă aproximativ șase ani pentru a atinge zero emisii nete.

Nivelul global al emisiilor este în prezent de 40 de gigatone de dioxid de carbon pe an. Și, întrucât această cifră a fost calculată de la începutul anului 2023, termenul limită ar putea fi de fapt mai apropiat de cinci ani. Rezultatele sunt în concordanță cu evaluările anterioare publicate de specialiști în climă și actualizează datele raportate anterior de către IPCC în 2021.

Cercetătorii subliniază că nu toate speranțele sunt pierdute. Cu toate că pare din ce în ce mai puțin probabil ca încălzirea globală să fie limitată la 1,5°C, există totuși șanse ca aceasta să rămână sub 2°C. Asta ar presupune implementarea tuturor politicilor climatice naționale actuale.

Recomandările Mindcraft Stories

  1. În Transilvania, urși bruni, lupi și lincși umblă liberi prin păduri, iar zimbrii au fost reintroduși recent, după 200 de ani de absență. Într-o inițiativă ambițioasă, România intenționează să creeze cel mai mare parc național împădurit din Europa. Proiectul vizează protejarea a 200.000 de hectare de teren sălbatic și promovarea ecoturismului pentru a sprijini comunitățile locale. Toate acestea sunt parte din eforturile Fundației Conservation Carpathia de a crea „Yellowstone-ul Europei”. Întreaga poveste, pe The Guardian.// „‘A Yellowstone for Europe’: Romania’s ambition for a vast new wilderness reserve”, theguardian.com //
  2. Tinerii renunță la locurile de muncă din industria combustibililor fosili pe fondul preocupărilor legate de schimbările climatice și al lipsei angajamentului companiilor față de sustenabilitate. Studiile arată că jumătate din angajații Gen Z din Marea Britanie au demisionat din acest motiv și mulți se orientează către sectorul energiei regenerabile. Companiile petroliere și de gaze se confruntă cu o criză de talente, întrucât nu își pot alinia valorile cu cele ale angajaților conștienți de impactul schimbărilor climatice. Citește pe The Conversation// „Why young workers are leaving fossil fuel jobs – and what to do if you feel like ‘climate quitting’”, theconversation.com // ce soluții se întrevăd. 
  3. În secolul al XIX-lea, vânătorii de balene, coloniștii și pirații au deranjat echilibrul ecologic al insulelor Galápagos. Astfel, populația de țestoase gigant a scăzut galopant și specii invazive precum caprele și șobolanii au preluat supremația. Curând, insula Española s-a transformat dintr-o savană într-un teren sterp. În ultimele decenii, un program de conservare a reintrodus aproape 2.000 de țestoase gigant în sălbăticie. Asemănătoare cu elefanții sau castorii în rolul lor ecologic, acestea modelează peisajul prin pășunat și răspândirea semințelor. Interacțiunea e benefică nu numai vegetației, ci și altor specii, scrie Hakai Magazine.// „Galapagos Giant Tortoises Prove Their Worth as Ecosystem Engineers”, hakaimagazine.com //


Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|SOLUȚII

Din canalizare la valorificare: comorile ascunse din apele uzate

De
Industriile din Uniunea Europeană, de la cea a alimentelor și băuturilor până la industria chimică și biotehnologie, caută să valorifice materiile din apele uzate.
AI&ROBOȚI|FYI

Slow Forward: Videoclipurile AI generate de Sora au pus în umbră Gemini 1.5 

De
Două noi modele AI s-au lansat în aceeași zi, dar cel de la OpenAI s-a dovedit mut mai bun la marketing.
MEDIU|SOLUȚII

Dincolo de acoperiș: misiunea de a exploata energia generată de fațade

De
Cercetătorii merg mai departe de panourile solare convenționale în încercarea de a genera căldură și energie electrică de la alte suprafețe exterioare ale clădirilor.
MONEY|FYI

Coin Toss: Companiile de tech continuă valul de concedieri, iar AI-ul ar putea fi parte din problemă

De
Disponibilizările în sectorul tech continuă, Sam Altman are nevoie de 7 triliarde de dolari pentru a revoluționa industria semiconductorilor, iar un preot catolic îl învață pe Papa care-i treaba cu AI-ul.