Getty Images

Eco-impact: Șase din nouă limite planetare au fost depășite21 min read

De Adriana Moscu 20.09.2023

Activitățile umane cu impact negativ asupra mediului au atins sau depășit limitele pe care Pământul le poate suporta în mod sustenabil.

Pământul se apropie periculos de mult de punctele critice în ceea ce privește limitele exploatării resurselor naturale. Lucrul acesta pune în pericol echilibrul ecologic al planetei. 

Aceasta este concluzia unui studiu realizat de o echipă internațională de savanți și publicat în Science Advances.„Earth beyond six of nine planetary boundaries”, science.org Cercetătorii spun că trebuie luate măsuri serioase pentru a reduce impactul omului asupra mediului și a proteja resursele naturale pentru generațiile viitoare.

Studiul reprezintă a doua actualizare majoră a conceptului de „limite planetare”, aspecte-cheie ale mediului, care, atunci când sunt depășite, destabilizează echilibrul ecologic al Pământului. În 2009, la prima actualizare, doar încălzirea globală, ratele de extincție a speciilor și azotul depășiseră limitele.

Cercetarea identifică nouă limite planetare, iar șase dintre acestea  se află deja în „zona roșie” periculoasă, adică au fost depășite sau sunt în pragul depășirii. Este vorba de schimbările climatice, defrișările, pierderea biodiversității, substanțele chimice sintetice, inclusiv plasticul, epuizarea resurselor de apă dulce și utilizarea azotului.

Două dintre celelalte trei rămase – acidificarea oceanelor și concentrația de particule poluante și praf din atmosferă – sunt la limită. Singura limită care este încă într-o stare sigură se referă la epuizarea ozonului.

Depășirea acestor limite ar putea duce la schimbarea rapidă a mediului în care civilizația umană s-a dezvoltat în ultimii 10.000 de ani. Chiar și dacă omenirea reduce rapid emisiile de gaze cu efect de seră, există riscul ca, dacă nu se oprește în paralel și distrugerea pădurilor care absorb carbon, temperaturile globale în creștere să ducă la o încălzire suplimentară a planetei. 

Cercetătorii afirmă că toate aceste granițe pot fi readuse în limitele sigure de funcționare dacă se acționează rapid, la nivel politic, pentru a reglementa deșeurile și exploatarea resurselor.

Cererea de combustibili fosili va scădea până la finalul deceniului

Consumul de petrol, gaze naturale și cărbune va atinge vârful în următorii ani, înainte de 2030, urmând ca apoi să scadă, a anunțat de curând Agenția Internațională a Energiei (IEA).„‘Beginning of the end’ of fossil fuel era approaching, says IEA”, theguardian.com Acest lucru se datorează creșterii rapide a energiei din surse regenerabile și a numărului tot mai mare de vehicule electrice.

În așteptarea proiecțiilor care urmează să fie publicate în luna octombrie, Fatih Birol, șeful IEA, atrage atenția asupra faptului că această tranziție trebuie să fie rapidă și decisivă, pentru a atinge obiectivele climatice globale și pentru a limita încălzirea globală. 

Tot el subliniază importanța luării unor măsuri urgente pentru a opri finanțarea și dezvoltarea proiectelor noi legate de combustibilii fosili și pentru a accelera adoptarea surselor de energie regenerabilă și a tehnologiilor de stocare a energiei. 

De asemenea, este nevoie de o abordare globală pentru a asigura o tranziție echitabilă și justă de la combustibilii fosili către sursele de energie mai curate.

Guvernele din întreaga lume au sporit investițiile în surse de energie regenerabile, ca răspuns la schimbările climatice și la criza energetică provocate de războiul din Ucraina, dar multe persoane s-au confruntat cu o creștere a costului de trai, cauzată tot de aceste crize.

Vara 2023 a fost cea mai fierbinte din istoria măsurătorilor

Vara care tocmai s-a încheiat a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, potrivit datelor furnizate de Copernicus, Serviciul pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.„Summer 2023: the hottest on record”, climate.copernicus.eu  

Perioada de trei luni cuprinsă din iunie până în august a depășit recordurile anterioare cu o marjă semnificativă. Temperatură medie a fost de de 16,8 grade Celsius, adică cu 0,66 grade Celsius peste media perioadei. Luna august din vara aceasta a fost de departe cea mai călduroasă înregistrată din 1940 și până acum. Însă ea a fost depășită de luna iulie, tot de anul acesta, care a fost cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor climatice.

Temperatură medie a mării, în august, a fost tot una record, de 20,9 grade Celsius. 

În acest context, temperatura medie globală a depășit cu 1,5 grade Celsius nivelul preindustrial, ceea ce înseamnă că a fost atins pragul stabilit în Acordul Climatic de la Paris din 2015.

Geoingineria climatică rămâne o abordare controversată

Un grup de experți în climă din întreaga lume a emis un apelLink: overshootcommission.org pentru instituirea unui moratoriu cu privire la implementarea prematură a tehnologiilor de geoinginerie climatică. 

Moratoriul se referă în special la tehnologii folosite pentru reflectarea radiațiilor solare la nivelul norilor. Aceste tehnologii, cunoscute ca soluții de management al radiației solare, sunt în centrul unei dezbateri mondiale din cauza incertitudinilor legate de consecințele lor posibile. Ele sunt promovate de obicei de companiile petroliere, care vor să evite reducerea consumului de combustibili fosili.

Experții susțin că, într-un moment în care emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească și criza climatică se agravează, guvernele ar trebui să se concentreze pe reducerea cauzelor principale ale schimbărilor climatice, precum consumul de combustibili fosili, în loc să caute soluții care ar permite industriei poluante să continue să emane cantități semnificative de carbon în atmosferă.

Totuși, geoingineria include și soluții considerate sigure și benefice, precum reîmpădurirea pentru absorbția carbonului, utilizarea de vopsele reflectorizante pe acoperișuri sau îmbogățirea oceanelor cu fier, pentru a stimula creșterea planctonului care absoarbe carbonul.

Cercetătorii subliniază necesitatea guvernelor de a se concentra pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a impune limite companiilor producătoare de combustibili fosili. În absența unor măsuri eficiente în acest sens, eforturile de cercetare în domeniul geoingineriei sunt considerate insuficiente și inutile.

5 studii care ne-au atras atenția


MindcraftStories_1Primul strat de permafrost ar putea dispărea până în 2100

Majoritatea permafrostuluiPermafrostul este un tip de sol sau sediment care este caracterizat prin faptul că rămâne înghețat continuu timp de cel puțin doi ani consecutivi, inclusiv în timpul verii. Este un fenomen larg răspândit în regiunile reci ale Pământului, precum cele arctice și subarctice, și se întâlnește și în anumite regiuni alpine sau montane. din apropierea solului ar putea dispărea până în 2100, a concluzionat un grup internațional de cercetători după ce a comparat tendințele climatice actuale cu cele de acum trei milioane de ani. Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.„Highly restricted near‐surface permafrost extent during the mid-Pliocene warm period”, pnas.org 

Cantitatea de permafrost de la suprafața apropiată de sol ar putea scădea cu 93% față de perioada preindustrială. Până în 2100, permafrostul situat la o adâncime de 3-4 metri în sol ar putea exista doar în zonele din estul Siberiei, arhipelagul arctic canadian și cea mai nordică parte a Groenlandei. 

Cifre Articol MindcraftStories_2Munca remote poate reduce amprenta personală de carbon

Un nou studiu realizat de Universitatea Cornell și Microsoft arată că angajații care lucrează de la distanță pot avea o amprentă de carbon cu 54% mai mică în comparație cu cei care vin la birou. Acest lucru depinde în mare măsură de alegerile legate de stilul de viață și poate varia în funcție de cât de des lucrează de acasă.

Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences,„Climate mitigation potentials of teleworking are sensitive to changes in lifestyle and workplace rather than ICT usage”, pnas.org arată că salariații care lucrează remote două până la patru zile pe săptămână își pot reduce amprenta de carbon cu 11% până la 29%, în timp ce lucrul de la distanță o zi pe săptămână are un impact mai mic, reducând amprenta de carbon doar cu 2%.

Potrivit studiului, principalele contribuții la amprenta de carbon a angajaților care lucrează la birou și a celor care muncesc în sistem hibrid sunt călătoriile de acasă către job și retur și consumul de energie de la birou. 

Cifre Articol MindcraftStories_3Animalele pot oferi indicii-cheie despre schimbările climatice

Animalele pot deveni „stații meteo ambulante” prin echiparea lor cu senzori avansați, susțin cercetători de la Yale și Institutul Max Planck.„Animal-borne sensors as a biologically informed lens on a changing climate”, nature.com Astel, peștii, păsările sau focile pot oferi date precise și locale cu privire la condițiile de mediu, pe care tehnologia actuală nu le poate furniza.

Cercetătorii pot afla mai multe lucruri despre temperatură, salinitatea oceanelor și nivelurile de poluare ale aerului. De exemplu, sateliții pot înregistra temperaturile deasupra pădurilor tropicale acoperite de nori, dar nu pot măsura condițiile de la nivelul solului. Aici, maimuțele echipate cu senzori GPS pot furniza date precise despre temperatura la nivelul solului și pot monitoriza schimbările nivelului lor de stres ca urmare a creșterii temperaturilor. În plus, animalele pot ajuta la completarea datelor din zonele izolate ale planetei, unde informațiile sunt limitate.

Japonia a început deja să echipeze cu senzori păsările care zboară la mari înălțimi, pentru a evalua viteza vântului la diverse altitudini, și să utilizeze datele oceanice colectate de la țestoase echipate cu tehnologie în modele oceanografice, pentru a realiza prognoze meteo mai precise.

Cifre Articol MindcraftStories_4A fost calculată amprenta de carbon a unui pat de spital

Cercetătorii de la Universitatea din Waterloo din Canada au realizat prima evaluare a amprentei ecologice a unui spital. Pentru studiu, realizat în 2019, au ales spitalul British Columbia și au concluzionat că principalele activități poluante sunt consumul de energie și apă și achiziționarea de produse medicale. Acestea au însumat între 3.500 și 5.000 de tone de echivalent de dioxid de carbon și au reprezentat peste jumătate din amprenta anuală. 

Oamenii de știință au aflat și că un pat de spital este aproximativ echivalent cu amprenta de carbon a cinci gospodării canadiene. Abordarea este distinctă față de evaluările ecologice folosite în mod obișnuit, care oferă o estimare globală aproximativă, deoarece utilizează o abordare de jos în sus. Scopul studiului, publicat în Journal of Industrial Ecology,„What is the carbon footprint of a hospital bed?”, uwaterloo.ca este de a face amprentele ecologice ascunse mai vizibile, astfel încât să poată fi mai ușor de gestionat. 

Cifre Articol MindcraftStories_5Artă vs schimbări climatice

În 2022, unii activiști de mediu au început să vandalizeze arta și muzeele într-o nouă formă de protest. Cine sunt acești activiști? Când și unde au acționat? Dincolo de asta, ce se află în spatele acestei noi tactici? În încercarea de a face lumină asupra acestui subiect, un trio de cercetători de la Universitatea din Washington (UW) din SUA a întreprins o analiză cuprinzătoare a articolelor, cărților și postărilor pe rețelele sociale. Descoperirile lor apar în npj Climate Action.„When, where, and which climate activists have vandalized museums”, nature.com 

Recomandările Mindcraft Stories

  1. Sunt la modă „vacanțele climatice”, scrie The Conversation.„Climate change is set to make our holidays look very different – here’s how”, theconversation.com Acestea implică alegerea destinațiilor și modalităților de călătorie cu un impact mai mic asupra mediului înconjurător. Mai conștienți de amprenta de carbon, oamenii încearcă să evite zborurile cu emisii mari și aleg, în schimb, mijloace de transport mai sustenabile, cum ar fi trenurile sau bicicletele, către locuri mai apropiate geografic. 
  2. Dacă locuiești în România, insula Cape Grim situată în Tasmania nu este tocmai o destinație de vacanță climatică pentru tine, dar la capitolul aer curat stă foarte bine. Mai exact, cel mai bine. Insula este locuită de o comunitate restrânsă de aproximativ 250 de oameni și este înconjurată de peisaje naturale, munți vulcanici, plaje sălbatice și viață sălbatică, scrie BBC Travel.„A picturesque island with the cleanest air on Earth”, bbc.com
  3. Vulturii de mare cu coadă albă revin în forță în peisajul natural al insulei Mull. Aceste păsări, care au fost aproape exterminate în Marea Britanie în secolul al XIX-lea din cauza vânătorii excesive, își recâștigă teritoriile de cuibărit după o absență de peste un secol. Hakai Magazine le spune povestea, cu bune și rele, într-un amplu reportaj.„The Sea Eagles That Returned to Mull”, hakaimagazine.com


Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Premieră juridică: Elveția, găsită vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul schimbărilor climatice

De
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o decizie istorică în favoarea a 2.000 de femei elvețiene în vârstă, care au dat în judecată guvernul pentru lipsa acțiunilor împotriva schimbărilor climatice. 
ȘTIINȚĂ|FYI

A murit Peter Higgs, fizicianul care a prezis în 1964 existenţa particulei fără masă, „bosonul Higgs”

De
Pentru cercetările sale, Higgs a primit premiul Nobel pentru fizică în 2013.
TEHNOLOGIE|FYI

Fairbuds, primele căști de tip buds cărora le poți schimba bateria

De
Producătorii Fairphone au anunțat o nouă pereche de căști care încearcă să fie la fel de prietenoase cu mediul ca telefonul care i-a consacrat.
MEDIU|FYI

Doar 57 de companii sunt responsabile pentru 80% din emisiile globale de CO₂

De
Un raport recent arată că 57 de companii producătoare de petrol, gaze, cărbune și ciment sunt direct implicate în 80% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, de la semnarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice din 2016 încoace. China și Rusia poluează cel mai mult.