Schimbările climatice induse de activitatea umană ar putea fi responsabile pentru moartea prematură a aproximativ un miliard de oameni în următorul secol, dacă încălzirea globală va atinge două grade Celsius, sugerează un studiu.
Industria petrolului și gazului, care include multe dintre cele mai profitabile și puternice afaceri din lume, este direct și indirect responsabilă pentru peste 40% din emisiile de carbon. Aceste emisii afectează viețile a miliarde de oameni, dintre care mulți trăiesc în comunități aflate în unele dintre cele mai izolate și mai slab dezvoltate regiuni ale lumii.
Dacă încălzirea globală va atinge sau depăși 2˚C până în 2100, aproximativ un miliard de persoane, preponderent mai sărace, ar putea muri în următorii 100 de ani din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă.
Această analiză amănunțită care are la bază peste 180 de articole din literatura științifică, a fost realizată în colaborare de către universitățile Western (Canada) și Graz (Austria) și publicată în revista Energies.„Quantifying Global Greenhouse Gas Emissions in Human Deaths to Guide Energy Policy”, mdpi.com
Savanții și-au bazat concluziile pe „regula celor 1.000 de tone”, potrivit căreia o persoană este ucisă de fiecare dată când umanitatea arde 1.000 de tone de combustibil fosil. Regula este derivată dintr-un calcul simplu: arderea unui trilion de tone de combustibil fosil va cauza creșterea antropică a temperaturilor globale cu 2°C. La rândul său, această încălzire va provoca, în viitor, circa un miliard de decese premature, răspândite pe o perioadă mare de timp, de aproximativ un secol.
Studiul propune politici energetice mai agresive, care ar permite scăderi imediate și semnificative ale emisiilor de carbon, și recomandă o intensificare a acțiunilor guvernamentale, corporatiste și cetățenești pentru a accelera decarbonizarea economiei globale, cu scopul de a minimiza numărul estimat de decese umane premature.
Nu doar oamenii mor din cauza încălzirii globale, ci și pinguinii
Noi imagini satelitare arată că aproximativ zece mii de pui de pinguini imperiali au murit în decembrie 2022 în Antarctica din cauză că, în urma schimbărilor climatice, gheața s-a topit mai repede și s-a rupt înainte ca aceștia să-și dezvolte penele impermeabile, necesare pentru a putea înota.
Cel mai probabil, puii s-au înecat sau au murit înghețați într-o regiune a Antarcticii unde a existat o pierdere totală a gheții anul trecut, arată cercetătorii de la British Antarctic Survey, într-un studiu publicat în Nature.„Record low 2022 Antarctic sea ice led to catastrophic breeding failure of emperor penguins”, nature.com Este foarte probabil ca patru din cele cinci colonii din centrul și estul Mării Bellingshausen să fi rămas complet fără pui vii, cred cercetătorii.
La începutul lunii decembrie 2022, întinderea gheții marine a Antarcticii a egalat nivelul minim istoric anterior stabilit în 2021. Cea mai amplă pierdere a fost observată în regiunea centrală și de est a Mării Bellingshausen, unde a existat un procent de 100% pierderea gheții marine în noiembrie 2022.
Între 2018 și 2022, 30% din cele 62 de colonii cunoscute de pinguini imperiali din Antarctica au fost afectate de pierderea parțială sau totală a gheții marine. Această specie tinde să se mute în locuri mai stabile în anul următor, după ce observă reducerea gheții, dar, cu toate acestea, oamenii de știință consideră că strategia nu va funcționa dacă habitatul de gheață din întreaga regiune este afectat.
Savanții estimează că peste 90% dintre coloniile de pinguini imperiali vor fi aproape dispărute până la sfârșitul secolului, pe baza actualelor tendințe de încălzire ale planetei.
Emisiile cu efect de seră, încetinite de bacteriile care se hrănesc cu metan
Bacteriile care consumă rapid metanul, în zonele cu concentrații mai mari, ar putea avea o contribuție uriașă la reducerea emisiilor acestui gaz, în special cel provenit din agricultura din zone tropicale, a declarat un grup internațional de cercetători, care și-au publicat studiul în „Proceedings of the National Academy of Sciences.A methanotrophic bacterium to enable methane removal for climate mitigation”, pnas.org
Oamenii de știință au propus folosirea unui grup de bacterii metanotrofeCare se hrănesc cu metan pentru a transforma metanul în mod natural în dioxid de carbon și biomasă.
Conform specialiştilor, toate bacteriile din acest grup consumă metan, pe care îl elimină din aer, folosind o parte a acestuia în celule, pentru a produce proteine. Tulpina methylotuvimicrobium buryatense 5GB1C, în mod special, poate elimina eficient metanul chiar și când acesta este prezent în cantități mici. Specialiștii spun că, la scară largă, această tehnologie are potențialul de a încetini încălzirea globală.
De obicei, bacteriile metanotrofe se dezvoltă în medii cu niveluri ridicate de metan, între 5.000 și 10 mii de părți pe milion, iar concentrațiile normale din atmosferă au niveluri mult mai scăzute, de aproximativ 1,9 ppm. Totuşi, anumite zone, cum ar fi depozitele de deșeuri, câmpurile cultivate cu orez și sondele de petrol emit concentrații mai mari, de aproximativ 500 ppm.
Energia nucleară, subiect de dispută între activiștii de mediu și Greenpeace
O tânără activistă pentru mediu din Suedia, Ia Aanstoot, în vârstă de 18 ani, a îndemnat Greenpeace să renunțe la poziția sa „demodată și lipsită de fundament științific” împotriva energiei nucleare în Uniunea Europeană, scrie The Guardian.„Young climate activist tells Greenpeace to drop ‘old-fashioned’ anti-nuclear stance”, theguardian.com
Aanstoot, care s-a implicat în mișcarea grevelor școlare condusă de Greta Thunberg, consideră că opoziția Greenpeace față de energia nucleară servește în realitate intereselor combustibililor fosili și ignoră acțiunile climatice urgente. Ea și alți tineri activiști din țări precum Polonia, Franța și Suedia au lansat campania „Dear Greenpeace”, cerând organizației să-și revizuiască poziția și să sprijine folosirea energiei nucleare ca parte a soluției împotriva schimbărilor climatice.
În replică, Greenpeace argumentează că energia nucleară nu este o soluție sustenabilă pentru combaterea crizei climatice și că aceasta ar putea devia finanțările de la tehnologii regenerabile precum energiile solare și eoliene, care sunt mai rapide și mai ieftine în reducerea emisiilor de carbon. Organizația subliniază importanța reducerii emisiilor cât mai rapid și mai eficient posibil, iar energiile regenerabile sunt considerate calea corectă spre atingerea acestui obiectiv.
Dezbaterea evidențiază tensiunile dintre generațiile mai în vârstă și cele mai tinere cu privire la soluțiile energetice și strategiile de combatere a crizei climatice.
5 studii care ne-au atras atenția
Poluarea din atmosferă crește rezistența bacteriilor la antibiotice
Nivelul ridicat de poluare atmosferică influențează eficiența antibioticelor și favorizează apariția unor bacterii rezistente la medicamente și la anticorpii naturali ai omului, se arată într-un studiu global întins pe două decenii, publicat în The Lancet.„Association between particulate matter (PM)2·5 air pollution and clinical antibiotic resistance: a global analysis”, thelancet.com Potrivit cercetării, pentru fiecare creștere de 10% a particulelor poluante în aer, bacteriile rezistente la antibiotice cresc cu 1,1%.
În 2018, aproape 480 de mii de oameni au decedat prematur din cauza infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice. Savanții avertizează că până în 2050, dacă poluarea nu scade, numărul bacteriilor rezistente ar putea crește cu 17%. Acest lucru ar putea duce la 840.000 de decese anuale, la nivel global.
Cercetătorii au utilizat modele matematice pe simulări de jocuri video preluate din Age of Empires II pentru a ilustra modul în care dinamica câmpului de luptă schimbă rezultatele războiului în cazul furnicilor. Foto: CSIRO
Speciile native pot câștiga bătălia împotriva dăunătorilor invazivi
O lucrare publicată în publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences,„Complex battlefields favor strong soldiers over large armies in social animal warfare”, pnas.org inspirată din jocurile virtuale și din luptele furnicilor din lumea reală, a scos la iveală informații despre modul în care insectele native pot fi avantajate în fața speciilor alogene.
Oamenii de știință de la Universitatea Western Australia și CSIRO, agenția națională de știință a Australiei, au folosit modele matematice bazate pe simulări din jocul Age of Empires II pentru a arăta cum dinamica unui câmp de luptă influențează rezultatele războaielor între furnici. Aceste concepte au fost ulterior confirmate în lumea reală prin observarea bătăliilor dintre furnicile australiene și cele argentiniene, mai mici, dar invazive. Rezultatele au indicat că în medii complexe, mortalitatea furnicilor native a fost mai mică în fața furnicilor invazive, comparativ cu medii mai simple, fapt ce evidențiază importanța terenului de luptă. Cercetarea clarifică dinamica războaielor între insectele sociale și oferă posibile strategii pentru gestionarea populațiilor de furnici invazive.
Microplasticele, precum în mediu, la fel și în corp
Un studiu al Universității Rhode Island din Statele Unite, apărut în International Journal of Molecular Sciences,„Acute Exposure to Microplastics Induced Changes in Behavior and Inflammation in Young and Old Mice”, mdpi.com relevă că microplasticele intră în organism și schimbă comportamentul șoarecilor.
Microplasticele, ca parte a poluării globale, ajung în aer, sistemele de apă și lanțurile alimentare. Deși impactul negativ al acestora asupra organismelor marine este cunoscut, puține studii s-au axat pe efectele asupra mamiferelor. Echipa de cercetare a analizat modul în care microplasticele afectează comportamentul și răspunsul inflamator al șoarecilor, inclusiv acumularea lor în țesuturi, printre care și creierul. Microplasticul a fost găsit răspândit în corp, generând schimbări comportamentale, mai ales la șoarecii mai în vârstă, cu manifestări asemănătoare demenței la oameni.
Produsele pentru aprinderea focului în locuințe, surse neașteptate de poluare
O echipă internațională de cercetători din Irlanda, China și India a descoperit o sursă neașteptată care contribuie la poluarea aerului și a schimbărilor climatice: produsele pentru aprinderea focului din gospodării, precum brichetele, chibriturile sau aprinzătoarele. Studiul, publicat în Nature,„Air quality – climate forcing double whammy from domestic firelighters”, nature.com a a constatat că aceste produse, chiar și atunci când sunt utilizate în cantități mici și pentru perioade scurte de timp, emit mai mult carbon decât toți combustibilii din biomasă combinați.
Sezonul de înflorire a fitoplanctonului din Oceanul Antarctic, redus de încălzirea globală
Potrivit imaginilor satelitare, un grup de climatologi din Africa de Sud raportează în Nature Climate Change„Widespread changes in Southern Ocean phytoplankton blooms linked to climate drivers”, nature.com că, în ultimii 25 de ani, fitoplanctonul din Oceanul Antarctic și-a început înflorirea mai târziu și a terminat-o mai devreme. Echipa de cercetare a observat că sezonul de înflorire a scăzut cu aproximativ 50 de zile în fiecare deceniu.
Studiile anterioare au indicat că, datorită clorofilei din fitoplancton, Oceanul Antarctic absoarbe aproximativ jumătate din carbonul din oceane și aproximativ 75% din căldura excesivă generată de creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă. Noile date schimbă situația. Savanții concluzionează că, pe lângă absorbția redusă de carbon, perioadele mai scurte de înflorire a fitoplanctonului au un impact semnificativ asupra lanțului alimentar, deoarece fitoplanctonul reprezintă o sursă importantă de hrană pentru zooplancton și unele crustacee, pești mici și melci.
Recomandările Mindcraft Stories
Impactul tehnologiei AI asupra mediului este în curs de evaluare, conform specialiștilor citați în The Guardian.„TechScape: Turns out there’s another problem with AI – its environmental toll”, theguardian.com Aceștia sugerează că efectele inteligenței artificiale asupra mediului s-ar putea asemăna cu cele ale criptomonedelor, care au un consum energetic ridicat din cauza calculelor complexe folosite în minare.
Experience Mag„Where wildfires once blazed, mushroom hunters thrive”, expmag.com discută despre cum, în anumite păduri din Statele Unite, unde au avut loc incendii de vegetație, ciupercile s-au înmulțit, iar culegătorii au prosperat. În astfel de locuri, după incendiile naturale, condițiile se îmbunătățesc pentru ciuperci, datorită solului îmbogățit cu substanțe nutritive și totodată a distrugerii competiției.
Resturi istorice precum coarnele, cochiliile, dinții și polenul sunt studiate în cadrul științei numite paleobiologia conservării, pentru a înțelege modul în care comunitățile naturale funcționau în trecut. În plus, acestea servesc ca ghid pentru restaurarea ecosistemelor amenințate de schimbările climatice. Întreaga poveste pe Smithsonian Mag.„How Conservation Paleobiology Serves as a Guide for Restoring Ecosystems”, smithsonianmag.com
Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
Deși legislația majorității țărilor UE s-a aliniat cu recomandările Consiliului Europei, accesul efectiv la arhive rămâne problematic, inclusiv în România, arată un studiu recent.
În timp ce „Big AI” îți cere 20 de dolari pe lună, apar modele alternative pe care le-ai putea folosi gratuit. Dacă știi programare. Sau dacă-ți cumperi ochelari.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
