Dan Mirica/Getty Images
Eco-impact: UE a propus o nouă lege pentru restaurarea naturii. Clima, biodiversitatea și securitatea alimentară în prim-plan25 min read
Țările europene speră că regenerarea pădurilor, a zonelor umede și a mărilor va contribui la atingerea obiectivelor privind clima, biodiversitatea și securitatea alimentară.
Pe 12 iulie, Uniunea Europeană și-a consolidat politica de mediu prin „Nature restoration law”, environment.ec.europa.eu privind restaurarea naturii. Țările membre speră că aceste noi prevederi le vor ajuta să își atingă obiectivele privind clima și biodiversitatea stabilite în cadrul Acordului de la Paris din 2015 și a unui acord global privind biodiversitatea încheiat la „Nearly 200 Countries Approve a Biodiversity Accord Enshrining Human Rights and the ‘Rights of Nature’”, insideclimatenews.org
Noile măsuri se extind dincolo de simpla măsură de conservarea a speciilor și a ecosistemelor existente. Legea solicită celor 27 de membri ai UE să găsească modalități de a restaura mari suprafețe de păduri, zone umede și câmpii afectate, precum și râuri, lacuri și mări, având ca obiectiv general, în următoarele decenii, refacerea a 30% din ecosistemele deteriorate în regiunea Uniunii Europene. Această regiune cuprinde aproximativ 4 milioane de kilometri pătrați, de la Cercul Arctic până la Oceanul Atlantic și Marea Mediterană.
Ecosistemele se degradează și dispar la nivel global cu un ritm fără precedent în istoria omenirii, influențate de schimbările climatice, poluare și modul în care oamenii exploatează terenurile și apele, arată un studiu interguvernamental de „Nature’s Dangerous Decline ‘Unprecedented’; Species Extinction Rates ‘Accelerating’”, ipbes.net
Situația naturii în Europa este și ea alarmantă. Peste 60% din solurile sale sunt într-o stare neadecvată, iar 81% dintre habitatele naturale au o condiție precară. „Caring for soil is caring for life”, op.europa.eu Un studiu recent a constatat că numărul păsărilor din zonele agricole s-a redus la jumătate „Farmland practices are driving bird population decline across Europe”, pnas.org
Sursa foto: Facebook/captură de ecran
Caniculă! În Europa se așteaptă temperaturi de până la 46°C
Noi recorduri istorice de temperatură au fost stabilite recent în Statele Unite, Marea Britanie, nordul Africii, Orientul Mijlociu și Asia. Un val de căldură continuă în sudul Europei, temperaturile din centrul Mediteranei fiind așteptate să atingă vârful zilele acestea.
Pe 17 iulie, în România, temperaturile resimțite erau de 46 de grade Celsius la Băile Herculane și 42 de grade Celsius la București, potrivit Harta cu temepraturile, aici: facebook.com
Zilele trecute, în SUA, temperaturile au atins recorduri istorice. În El Paso, Texas, s-au înregistrat 27 de zile consecutive cu temperaturi de peste 37 de grade Celsius, depășind astfel un record din 1994.
În Marea Britanie, temperatura medie în luna iunie a depășit cu 0,9 grade Celsius nivelurile maxime înregistrate în iunie 1940. Situații similare au fost înregistrate în nordul Africii, Orientul Mijlociu și Asia.
Serviciul Copernicus al Uniunii Europene a raportat cele mai călduroase trei zile din istorie în urmă cu două săptămâni. Astfel, luna iunie a fost declarată cea mai călduroasă din punct de vedere meteorologic „Excessive heat: Why this summer has been so hot”, bbc.com
Un factor important care influențează valul de căldura îl reprezintă oceanele. Temperatura apelor de suprafață din Atlanticul de Nord a atins valori record. În același timp, în Pacific se manifestă fenomenul meteorologic El Niño, care determină încălzirea apei.
John Nairn, consilier pe probleme legate de căldură extremă al organizației pentru meteorologie a ONU, a declarat pe 18 iulie că „aceste fenomene vor continua să crească în intensitate, iar lumea trebuie să se pregătească pentru valuri de căldură din ce în ce mai intense. Ceea ce vedem acum nu sunt sistemele meteorologice obișnuite „World must prepare for ‘more intense heat waves,’ UN says”, dw.com
Prezentul val de căldură se va intensifica, provocând creșterea temperaturilor inclusiv pe timpul nopții. Organizația Meteorologică Mondială atrage atenția că temperaturile extrem de ridicate pot crește riscul de atac de cord și de deces. În timp ce mare parte a atenției se concentrează pe maximele din timpul zilei, temperaturile din timpul nopții sunt cele care prezintă cele mai mari riscuri pentru sănătate, mai ales pentru categoriile de persoane vulnerabile.
Lumea depinde excesiv de tehnologia de captare a carbonului
Într-o declarație comună „Countries warn against over-reliance on carbon capture tech”, reuters.com Uniunea Europeană și 17 națiuni, inclusiv Germania, Franța, Chile, Noua Zeelandă, precum și Insulele Marshall și Micronezia – state insulare vulnerabile climatic – au spus că omenirea ar trebui să se concentreze pe eliminarea treptată a combustibililor fosili.
Țările semnatare avertizează cu privire la pericolele unei dependențe excesive de tehnologiile de captare a carbonului. Aceste tehnologii, care vizează captarea și stocarea emisiilor de carbon pentru a reduce impactul asupra schimbărilor climatice, nu trebuie să fie percepute ca o soluție magică pentru combaterea crizei climatice.
Raportul subliniază că, deși tehnologiile de captare a carbonului pot juca un rol important în reducerea emisiilor, ele nu ar trebui să fie considerate ca înlocuitoare ale reducerii emisiilor la sursă și a altor măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Există riscul ca o dependență excesivă de aceste tehnologii să conducă la întârzierea sau diminuarea eforturilor de reducere a emisiilor în sectoarele-cheie, cum ar fi producția de energie, industrie și transport.
Raportul a apărut pe fondul discuțiilor tensionate legate cu rolul tehnologiilor climatice dinaintea Site oficial: unfccc.int care va avea loc anul acesta între 30 noiembrie și 12 decembrie 2023, la Dubai, în Emiratele Arabe Unite.
Banchiza din Antarctica nu se mai poate reface după o topire istorică
Banchiza din Antarctica se confruntă cu dificultăți în regenerare după o topire istorică, chiar și în ciuda sosirii iernii în emisfera sudică. Acest fenomen neobișnuit ar putea accelera încălzirea globală și pune în pericol numeroase specii din „Après une fonte record, la banquise antarctique peine à se reformer”, boursorama.com
Suprafața banchizei a atins cel mai mic nivel înregistrat vreodată „What it means when Antarctica’s under-ice rivers burst their banks”, weforum.org marcând un deficit de gheață de aproximativ 2,5 milioane de kilometri pătrați față de media din perioada 1991-2020. De atunci, procesul de refacere a gheții a fost extrem de lent, în ciuda sezonului de iarnă. Experții au calificat această situație drept un eveniment fără precedent și îngrijorător, iar ritmul redus de refacere a banchizei ridică întrebări cu privire la un posibil nou regim climatic în această regiune.
Până în urmă cu câțiva ani, banchiza Antarctica a fost considerată relativ stabilă, dar în ultimii ani a suferit pierderi semnificative de gheață într-un ritm alarmant. Unii cercetători sugerează că acest fenomen ar putea fi cauzat de un cerc vicios în care încălzirea oceanului în timpul verii, datorată lipsei banchizei, duce la formarea mai lentă a gheții în timpul iernii, care se topește mai rapid în sezonul cald.
6 studii care ne-au atras atenția
Forajul marin are impact semnificativ asupra vieții subacvatice
Un studiu realizat în Japonia și publicat în „Seamount mining test provides evidence of ecological impacts beyond deposition”, cell.com a constatat că forajul marin și zonele adiacente acestuia au avut un impact negativ asupra vieții marine. Populațiile de pești, crustacee, anemone, corali și bureți de mare din aceste zone au scăzut cu 43% într-un an, iar o scădere de 56% a fost observată și în zonele mai îndepărtate. Cercetătorii avertizează că determinarea efectelor exacte ale forajului marin asupra speciilor marine poate dura decenii.
Poluarea cu plastic în lacuri poate fi chiar mai gravă decât în oceane
O echipă internațională de cercetători a descoperit concentrații mai ridicate de plastic în unele lacuri în comparație cu cele mai contaminate zone ale oceanului. Studiul, publicat „Plastic debris in lakes and reservoirs”, nature.com a examinat 38 de lacuri și rezervoare din întreaga lume, inclusiv în Australia, Statele Unite, Regatul Unit al Marii Britanii și Europa, și a descoperit particule de plastic și microplastice în fiecare loc, inclusiv în zonele izolate.
Lacurile, care sunt influențate mai puternic de activitatea umane, se confruntă deja cu probleme precum înmulțirea algelor, scăderea nivelului de oxigen, supraexploatarea și secarea. Contaminarea cu plastic agravează amenințările asupra acestor ecosisteme deja vulnerabile. Deșeurile de plastic, inclusiv microplasticele, persistă în mediu timp de decenii și reprezintă riscuri pentru viața acvatică, dar și pentru sursele de apă folosite de oameni. Studiul subliniază necesitatea unor politici urgente pentru reducerea poluării cu plastic în lacurile dulci, prevenirea intrării plasticului în cursurile de apă și protejarea sistemelor marine.
Culoarea oceanelor se schimbă ca urmare a modificărilor climatice
Potrivit unui studiu condus de oamenii de știință de la Institutul de Tehnologie Massachusetts, „Global climate-change trends detected in indicators of ocean ecology”, nature.com încălzirea globală și creșterea concentrațiilor de dioxid de carbon din atmosferă au un impact asupra proprietăților optice ale oceanului, determinând schimbări în culoarea apei. Nuanțele oceanelor au început să se schimbe în ultimele două decenii, iar fenomenul nu pot fi explicat doar prin variabilitatea naturală de la an la an.
Cercetătorii au descoperit că, în timp, mai ales regiunile oceanice tropicale din apropierea ecuatorului au devenit din ce în ce mai verzi. Schimbarea culorii oceanului, care reflectă organismele și materialele din apele sale, indică faptul că și ecosistemele din oceanul de suprafață se schimbă. Aceste schimbări pot avea consecințe semnificative asupra ecosistemelor marine, inclusiv asupra algelor și a vieții subacvatice. Studiul subliniază importanța înțelegerii acestor efecte și necesitatea unor eforturi concertate pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea mediului marin.
Prima analiză globală care arată cum se scurg pesticidele în mediu
Un studiu global „Agricultural pesticide land budget and river discharge to oceans”, nature.com a analizat distribuția geografică a 92 dintre cele mai folosite pesticide agricole și a descoperit că aproximativ 70.000 de tone metrice de substanțe chimice potențial nocive se infiltrează anual în acvifere, afectând ecosistemele și resursele de apă dulce. Cercetarea a evidențiat că aproximativ 80% dintre pesticidele utilizate se degradează în molecule „fiice” sau subproduse în solul din jurul culturilor. Aceste subproduse pot persista în mediu și pot fi la fel de nocive ca substanțele chimice inițiale. Deși doar o fracțiune din pesticide pătrunde în sistemele râurilor după aplicarea pe câmp, majoritatea ingredientelor active ajung în ocean, având potențiale efecte negative asupra vieții marine și recifelor de corali. Rezultatele sugerează că substanțele chimice utilizate în agricultură se răspândesc într-o gamă largă de medii, afectând sisteme critice de pe uscat, râuri și oceane, chiar dacă reziduurile de pesticide nu sunt vizibile în sol și apă.
Schimbările din mediu afectează formarea straturilor sedimentare, conducând la estimări incorecte ale timpului
Un nou studiu „Sedimentary Processes and the Temporal Resolution of Sedimentary Strata”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com dezvăluie că schimbările în mediul înconjurător pot afecta viteza de formare a straturilor în roci sedimentare, conducând la estimări incorecte ale vârstei acestor straturi. Cercetătorii au analizat modul în care variabilitatea climatică și schimbările de mediu pot influența procesul de sedimentare și depunere a materialelor în cadrul roci sedimentare. Ei au descoperit că modificări în climă și mediul înconjurător pot perturba ritmul obișnuit de sedimentare, ducând la formarea de straturi mai subțiri sau mai groase decât cele așteptate, ceea ce poate conduce la estimări incorecte ale timpului și a evoluției istorice a acestor roci sedimentare.
Situația are implicații semnificative în studiile geologice și în înțelegerea istoriei Pământului, deoarece estimările corecte ale vârstei straturilor sedimentare sunt cruciale pentru reconstruirea evenimentelor geologice și a schimbărilor climatice din trecut.
Polenul oferă informații despre declinul Imperiului Roman pe fondul schimbărilor climatice
Într-un studiu recent din „A high-resolution record of landscape changes and land use over the last 5000 years in western Calabria (S. Eufemia Gulf, southern Tyrrhenian Sea, Italy)”, journals.sagepub.com savanții de la Universitatea din Napoli, Italia, dezvăluie că informațiile obținute din analiza polenului indică faptul că declinul Imperiului Roman poate fi corelat cu schimbările climatice și deteriorarea mediului înconjurător. Cercetătorii au examinat mostre de polen din sedimente lacustre din Italia și au descoperit că fluctuațiile semnificative în tipurile și cantitățile de polen reflectă schimbările în agricultură, defrișări și practicile de gestionare a pământului care au avut loc în perioada declinului Imperiului Roman.
Aceste schimbări antropice, însoțite de schimbări climatice precum răcirea și uscarea, au avut un impact negativ asupra resurselor alimentare și a stabilității sociale, contribuind la slăbirea și prăbușirea Imperiului Roman. Cercetarea aduce o nouă perspectivă asupra cauzelor declinului Imperiului Roman și subliniază importanța schimbărilor climatice și a impactului uman asupra mediului în evoluția și destinul marilor civilizații. Descoperirile sugerează că înțelegerea interacțiunii complexe dintre factorii climatici, umani și socio-economici este esențială pentru înțelegerea și gestionarea durabilă a societăților în fața schimbărilor climatice contemporane.
Recomandările Mindcraft Stories
- „Here’s to reviving the ancient practice of silvopasture”, aeon.co explorează importanța revitalizării unei practici antice, ca o soluție durabilă și benefică pentru agricultură și mediu. Silvo-pășunatul presupune creșterea copacilor și a pășunilor în același ecosistem și oferă atât resurse pentru creșterea animalelor, cât și beneficii ecologice, cum ar fi conservarea solului, îmbunătățirea biodiversității și captarea carbonului.
- După ce pandemia a dus la apariția sistemelor de lucru remote sau hibrid, numeroase clădiri de birouri au fost abandonate. Unele dintre ele, însă, au fost transformate în ferme verticale, în contextul creșterii interesului pentru agricultura urbană și dezvoltarea soluțiilor sustenabile în orașe, scrie „Empty Office Buildings Are Being Turned Into Vertical Farms”, smithsonianmag.com
- În timpul perioadelor cu temperaturi extreme, castorii joacă un rol crucial în sănătatea ecosistemelor, prin capacitatea lor de a crea habitate umede și de a menține nivelul apei în râuri și iazuri. Cu toate acestea, schimbările climatice amenință supraviețuirea și activitatea castorilor, deoarece temperaturile ridicate și seceta afectează disponibilitatea resurselor de apă. Acest lucru are consecințe directe asupra diversității ecosistemelor și a altor specii, „Beavers are heat wave heroes”, vox.com
