Eco-impact: Vântul depășește gazul natural la producția de energie19 min read

O scădere record a emisiilor de cărbune, gaz și dioxid de carbon în 2023 a produs în Uniunea Europeană un mix de energie electrică mai curat ca niciodată. Tranziția la energie regenerabilă a UE este în plină desfășurare.

Un raport al grupului Ember,// „European Electricity Review 2024”, ember-climate.org // publicat pe 7 februarie, arată că ponderea energiei electrice produse din combustibili fosili în Uniune Europeană a scăzut cu aproape o cincime anul trecut, față de 2022. De asemenea, pentru prima dată, vântul a generat mai multă energie decât gazele naturale.

Astfel, în 2023, UE a înregistrat o scădere semnificativă a energiei electrice produse din combustibili fosili, cu aproape o cincime față de 2022, marcând o tranziție către surse regenerabile. Pentru prima dată, energia generată de vânt a depășit producția bazată pe gaze naturale. Sursele regenerabile au crescut la o pondere record de 44% din totalul energiei de la nivelul spațiului comunitar și, astfel, vântul a produs mai multă electricitate (18%) decât gazul (17%).

Aceste valori arată că tranziția Europei către energie curată a fost accelerată de criza energetică urmată invaziei Rusiei în Ucraina și de creșterea prețurilor la gaze. 

UE relaxează țintele climatice pentru agricultură

Comisia Europeană a decis// „EU recommends ambitious 2040 climate target, goes light on farming”, reuters.com // să elimine obiectivele specifice de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură din recomandările sale pentru obiectivele climatice ale anului 2040. Schimbarea vine în contextul în care fermierii din statele membre contestă vehement reglementările de mediu actuale, considerându-le prea restrictive. Cu toate acestea, Comisia propune o reducere generală de 90% a emisiilor la nivelul blocului comunitar.

Modificările survin după ce agricultorii au exprimat îngrijorări că nu pot concura cu producătorii din țări unde legislația în materie de mediu este mai permisivă. În plus, aceste ajustări vin după ce Comisia a abandonat un proiect legislativ care viza limitarea utilizării pesticidelor, tot din cauza presiunilor.

Astfel, Comisia a retras mențiunea unei reduceri de 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul agricol până în 2040, comparativ cu 2015. De asemenea, nu mai sunt incluse recomandări pentru reducerea consumului de carne sau pentru eliminarea subvențiilor la combustibilii fosili.

Viitorul executiv european, care va fi ales după scrutinul electoral din această vară, va avea sarcina de a transforma aceste recomandări în propuneri legislative, în așteptarea aprobării Parlamentului și Consiliului European.

Pe fondul unei mișcări spre dreapta a electoratului european, adoptarea unor politici climatice mai stricte ar putea întâmpina dificultăți. Eșecul în implementarea unui plan eficient de reducere a poluării ar putea costa Uniunea Europeană aproximativ 2,4 trilioane de euro până în 2050. Până în 2022, UE a reușit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 33% față de nivelurile din 1990, dar mai sunt multe de făcut pentru a se putea menține încălzirea globală sub pragul de 1,5 grade Celsius față de nivelul preindustrial.

5 studii care ne-au atras atenția

E nevoie de o nouă categorie pentru uragane?

Încălzirea globală duce la furtuni cu mult mai intense decât uraganele de categoria 5, scriu oamenii de știință într-o nouă lucrare.// „The growing inadequacy of an open-ended Saffir–Simpson hurricane wind scale in a warming world”, pnas.org // 

Scara Saffir-Simpson, utilizată de meteorologi pentru clasificarea uraganelor, cu cinci trepte, a fost adoptată în anii 1970. Însă studiile recente arată că furtunile depășesc frecvent limita superioară de 250 km/h, atribuită categoriei 5, cel mai înalt grad de pericol actual. Ca răspuns la intensificarea acestor fenomene, exacerbată de schimbările climatice, se propune introducerea categoriei 6, pentru vânturi ce depășesc 300 km/h. Modificarea ar urmări să sporească gradul de conștientizare asupra impactului schimbărilor climatice. În ultimii ani, au fost înregistrate cinci furtuni care ar îndeplini criteriile pentru a fi încadrate în noua categorie. 

Nașterile premature, legate de substanțele chimice din plastic

Un studiu amplu realizat în Statele Unite și publicat în The Lancet Planetary Health// „Prenatal phthalate exposure and adverse birth outcomes in the USA: a prospective analysis of births and estimates of attributable burden and costs”, thelancet.com // arată că una din zece nașteri premature este legată de expunerea femeilor însărcinate la substanțe chimice din produsele de plastic comune. Aceste chimicale, numite ftalați, sunt utilizate pentru a atenua duritatea plasticului și se găsesc în mii de articole de consum, inclusiv în recipiente și ambalaje, produse de îngrijire personală și jucării. Ftalații, cunoscuți ca „perturbatori endocrini”, afectează sistemul endocrin al unei persoane și au fost anterior asociați cu obezitatea, bolile de inimă, anumite tipuri de cancer și probleme de fertilitate.

Deși studiul s-a desfășurat în SUA, prevalența ftalaților implică faptul că 5-10% din nașterile premature din majoritatea celorlalte țări ar putea fi de asemenea legate de aceste chimicale. Pentru a reduce expunerea la ftalați, se recomandă consumul moderat de alimente ambalate în plastic și evitarea produselor de îngrijire personală care conțin ftalați. De asemenea, savanții atrag atenția că încălzirea recipientelor de plastic în cuptoare cu microunde sau clătirea lor în mașini de spălat vase poate elibera ftalați, care apoi pot fi absorbiți în alimente.

Praful din atmosferă hrănește (excesiv) algele din lacurile de munte

Sistemele de apă dulce ale lumii se confruntă cu o serie de provocări generate de schimbările climatice, inclusiv temperaturi în creștere, niveluri fluctuante de aciditate ambientală și schimbări în concentrațiile de nutrienți dizolvați în apă. Aceste schimbări modifică fundamental funcționarea complexă a lacurilor, iazurilor și zonelor umede. 

Totuși, cercetări recente de la Universitatea de Stat din Utah, publicate în revista Global Change Biology,// „Dust storms increase the tolerance of phytoplankton to thermal and pH changes”, onlinelibrary.wiley.com // arată că depunerile de praf din atmosferă acționează ca un îngrășământ pentru alge și le extinde toleranța la creștere în fața altor factori de stres. Praful care provine din surse industriale, urbane, de ardere și agricole conține fosfor în cantități ridicate, pe care îl adaugă în sistem, fenomen care crește toleranța algelor la schimbările de temperatură și aciditate. Însă creșterea excesivă poate deveni o problemă majoră, inclusiv prin proliferarea cianobacteriilor care produc toxine, atenționează savanții.

Modelele climatice ratează modul în care plantele răspund la secetă

Studiile recente arată că modelele care prevăd schimbările climatice nu înțeleg prea bine cum reacționează plantele când e secetă. Plantele au niște pori mici pe frunze, numiți stomate, prin care respiră și pierd apă. Când e secetă, plantele închid acești pori ca să păstreze apa, ceea ce face ca ele să absoarbă mai puțin dioxid de carbon. 

Cercetarea publicată în revista AGU Advances// „Systematic Underestimation of Canopy Conductance Sensitivity to Drought by Earth System Models”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com // spune că modelele climatice actuale nu iau în calcul cum afectează lipsa apei această funcție a plantelor. Folosind date de temperatură de la sol și din apropierea solului obținute din sateliți și alte observații, cercetătorii au descoperit că modelele climatice subestimează cu 33% până la 50% capacitatea plantelor de a reacționa la lipsa apei, mai ales în zonele uscate sau semi-umede, cum ar fi savanele sau pajiștile. Această greșeală în calcul poate duce la previziuni inexacte despre clima viitoare, mai ales în timpul secetelor, pentru că modul în care plantele gestionează apa și dioxidul de carbon afectează întregul mediu înconjurător.

Jocurile Olimpice de la Paris ar putea fi compromise de valurile de căldură

Valurile de căldură puternică reprezintă o reală îngrijorare pentru buna desfășurare a Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, cu temeri că temperaturile ar putea bate toate recordurile. Un studiu recent publicat în Nature// „Ensembles of climate simulations to anticipate worst case heatwaves during the Paris 2024 Olympics”, nature.com // arată că există o șansă destul de mare ca Parisul să experimenteze temperaturi extrem de ridicate, mai mari decât oricând în trecut. În plus, un alt studiu publicat în The Lancet în 2023// „Excess mortality attributed to heat and cold: a health impact assessment study in 854 cities in Europe”, thelancet.com // a descoperit că Parisul avea cea mai mare rată a deceselor legate de căldură dintre 854 de orașe europene analizate, din cauza spațiilor verzi insuficiente și a densității populației. În ultimii cinci ani, Parisul a înregistrat o serie de veri toride, cu un nou record de temperatură de 42,6 grade Celsius stabilit în iulie 2019.

Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris, care se vor desfășura între 26 iulie și 11 august 2024, sunt conștienți de riscuri și susțin că au soluții pentru a face față unei valurilor de căldură. Acestea includ simulări pentru schimbarea orelor de începere a unor evenimente în aer liber, pentru a evita căldura de la amiază, și măsuri de protecție împotriva căldurii extreme pentru atleți și spectatori. În ciuda acestor măsuri, problema lipsei aerului condiționat din satul olimpic, care a fost construit fără această facilitate, ca parte a eforturilor de a stabili noi standarde de mediu pentru Jocurile de la Paris, rămâne un subiect de îngrijorare. Ca soluție de compromis, organizatorii se oferă să asigure aer condiționat portabil delegațiilor.

Recomandările Mindcraft Stories

1. Mișcarea Corală pentru Climă din Marea Britanie, fondată în Bristol în 2022, a crescut rapid, ajungând la 600 de membri în 11 coruri, scrie The Guardian.// „‘A powerful message through song’: the UK’s Climate Choir Movement is growing”, theguardian.com // Aceste coruri aduc un mesaj puternic despre schimbările climatice prin cântece – o formă de protest pașnică, prin care se atrage atenția asupra climatului, în speranța că muzica poate influența emoțional și poate ajunge la inimile decidenților, fără a se ajunge la tactici agresive. 
2. Ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar înceta brusc să consume carne? Impactul ar fi vast și ar afecta economiile, securitatea alimentară și nutriția. Studiile arată că eliminarea cărnii ar ar duce la pierderi ale unor locurilor de muncă, în special în țările cu venituri mici, și ar provoca deficiențe nutriționale, deoarece carnea este o sursă importantă de proteine și vitamine în multe diete. În același timp, reducerea consumului de carne, mai ales în țările dezvoltate, ar putea avea beneficii semnificative pentru mediu, inclusiv diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea bunăstării animalelor, fără a necesita eliminarea totală a consumului de carne, scrie Gizmodo.// „What Would Happen If Everyone Suddenly Stopped Eating Meat?”, gizmodo.com // 
3. Oamenii schimbă literalmente culoarea planetei, determinând o creștere a vegetației verzi pe Pământ, un fenomen care stârnește îngrijorare printre savanți. Deși înverzirea globală ar putea părea un lucru benefic, deoarece ajută la absorbția dioxidului de carbon, aceasta reflectă, de asemenea, impactul uman masiv asupra mediului, de la creșterea nivelurilor de dioxid de carbon, care fertilizează plantele, la expansiunea agriculturii și plantarea arborilor în monocultură. Această schimbare nu numai că maschează distrugerea ecosistemelor native, dar aduce și probleme legate de biodiversitate, utilizarea resurselor și calitatea nutrițională a culturilor, scrie Vox.// „The Earth is getting greener. Hurray?”, vox.com //