danm/Getty Images

Prima zi cu o temperatură globală de +2°C peste nivelul preindustrial?24 min read

De Adriana Moscu 22.11.2023

Este foarte probabil ca ziua de 17 noiembrie să fi fost prima în care temperatura medie globală a depășit pragul de 2 grade Celsius față de epoca preindustrială, anunță Serviciul European Copernicus.

Pe 17 noiembrie 2023, pentru prima dată în istorie, se pare că temperatura medie globală a fost mai mare cu peste două grade Celsius față de nivelurile preindustriale, a anunțat Observatorul climatic european Copernicus. // Link: twitter.com // Cel mai probabil, potrivit măsurătorilor, această  încălzire neîntâlnită până acum a continuat și în următoarea zi, pe 18 noiembrie. 

Așadar, temperatura medie globală din pe 17 noiembrie 2023 a fost de 14,5 grade Celsius, un record pentru această zi. A fost cu 1,17 grade mai mare decât media anilor 1991-2020 și cu 2,06 grade peste valorile din epoca preindustrială (1850-1900), adică înainte ca oamenii să înceapă să folosească combustibili fosili la scară largă.

Samantha Burgess, director adjunct la Serviciul European Copernicus pentru Schimbări Climatice, a explicat pe X/Twitter că „după cele mai bune estimări ale noastre, aceasta a fost prima zi când temperatura globală a fost cu mai mult de 2°C peste nivelurile din perioada 1850-1900, ajungând la 2,06°C”. 

Pragul de 2 grade Celsius este văzut ca un punct critic, de la care efecte de lungă durată și grave asupra Pământului și ecosistemelor sale nu vor mai putea fi mitigate. Totuși,  problema este una majoră doar dacă media anuală a temperaturilor trece de acest prag. O singură zi cu temperaturi peste acest nivel nu înseamnă că Acordul de la Paris a fost încălcat, dar arată cât de aproape este omenirea de acele limite stabilite la nivel mondial, a explicat Samantha Burgess pentru CNN.// „Scientists sound the alarm as the world briefly smashes through 2-degree warming limit for the first time”, edition.cnn.com // Ea a adăugat că oamenii ar trebui să se aștepte, în următorii ani, la mai multe zile cu temperaturi de peste 1,5 și 2 grade Celsius peste limitele preindustriale. 

În prezent, cercetătorii prevăd că media anuală a temperaturilor globale va depăși 1,5 grade Celsius înainte de 2027.// „Breaching 1.5°C of global warming by 2027 is increasingly likely”, newscientist.com // De reținut că datele Copernicus sunt preliminare şi vor mai trece câteva săptămâni pentru a fi confirmate cu observaţii directe.

Anul 2023 este pe punctul de a deveni cel mai călduros înregistrat vreodată

De altfel, prima zi în care s-ar fi depășit ținta de 2 grade Celsius e doar unul din recordurile nedorite înregistrate în acest an. Octombrie 2023 a fost cel mai cald înregistrat vreodată la nivel global, la fel ca fiecare lună începând cu iunie, potrivit Copernicus.„Copernicus: October 2023 – Exceptional temperature anomalies; 2023 virtually certain to be warmest year on record”, climate.copernicus.eu Cercetătorii europeni au spus că 2023 va depăși „aproape cu certitudine” cel mai cald an înregistrat vreodată, care a fost 2016.

În afară de înregistrările oficiale, cercetătorii se bazează pe indicii din natură, oferite de datele proxy,// Informații sau măsurători folosite pentru a deduce sau estima condiții sau valori din trecut, în cazul în care măsurători directe sau date istorice nu sunt disponibile. Aceste date sunt adesea utilizate în domenii precum climatologia, arheologia și paleontologia. // precum inelele copacilor sau straturile de gheață, pentru a estima cum era vremea acum mult timp în urmă.

Savanții care și-au bazat cercetările pe aceste metode au observat că temperaturile din 2023 au fost neobișnuite și ar putea să fi fost chiar cele mai ridicate din ultimii peste 100.000 de ani. Adică, în toată perioada în care oamenii au existat pe Pământ, e posibil să nu fi fost niciodată atât de cald ca acum.

Raportul anual// „Emissions Gap Report 2023”, unep.org // al Programului de Mediu al ONU privind deficitul de emisii, publicat la mijlocul lunii noiembrie 2023, arată că, până la începutul lunii octombrie, s-au înregistrat 86 de zile în care temperaturile medii globale au depășit cu peste 1,5 grade Celsius nivelurile preindustriale. 

Liderii care se vor reuni între 30 noiembrie și 12 decembrie în Emiratele Arabe Unite pentru conferința COP28// Link oficial: cop28.com // vor trebui să explice lipsa de măsuri care să prevină o catastrofă climatică, după ce studii științifice importante au arătat clar că lumea este departe de a fi pe drumul cel bun. Deocamdată însă, angajamentele luate la Paris, în 2015, par să fie o utopie. 

Pământul s-ar putea încălzi cu până la 2,9 grade Celsius secolul ăsta, chiar și cu angajamentele actuale privind clima

Raportul anual ONU cu privire la starea mediului// „Emissions Gap Report 2023”, unep.org // tocmai a ieșit și nu aduce vești prea bune, cum, de altfel, era de așteptat. Pe scurt, chiar dacă toată lumea s-ar ține de promisiunile făcute pentru climă – și e clar că nu se întâmplă asta –, se pare că omenirea tot se îndreaptă spre o încălzire globală rapidă, undeva între 2,5 și 2,9 grade Celsius, temperaturi care ar putea fi atinse până la finalul secolului. Dacă lucrurile rămân cum sunt acum, s-ar putea ajunge chiar și la o creștere de 3 grade Celsius, tot în acest secol. 

Ce e și mai îngrijorător e că emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu 1,2% din 2022 până în prezent. Pentru ca lucrurile să nu scape de sub control și Acordul de la Paris să poată fi respectat, emisiile globale trebuie reduse cu 28% până în 2030 pentru menținerea temperaturii sub 2 grade Celsius, și cu 42% pentru o temperatură medie anuală sub 1,5 grade Celsius față de epoca preindustrială. Din nefericire, însă, marile puteri economice, responsabile pentru majoritatea emisiilor, nu dau semne că-și vor respecta promisiunile. 

Și mai e o problemă: chiar dacă țările își fac treaba cu planurile lor de reducere a emisiilor, șansele să nu se depășească  2,9 grade Celsius față de secolul trecut sunt doar de două treimi. 

„Lumea nu reușește să gestioneze criza climatică, iar angajamentele naționale sunt izbitor de nepotrivite în fața datelor științifice. Progresul foarte lent nu va fi suficient. Prăpastia dintre nevoi și acțiuni este mai amenințătoare ca niciodată”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Țările dezvoltate ar trebui să urmărească să atingă un nivel de emisii egal cu zero până în 2040, iar țările în curs de dezvoltare până în 2050, a mai spus el.

5 studii care ne-au atras atenția


MindcraftStories_1 Sănătatea mintală, amenințată de criza climatică

Experții sunt îngrijorați că persoanele cu probleme de sănătate mintală ar putea avea de suferit mai mult odată ce planeta se încălzește. Conform unui studiu recent, publicat în Advancing Earth and Space Sciences,// „Chronic Diseases Associated With Mortality in British Columbia, Canada During the 2021 Western North America Extreme Heat Event”, agupubs.onlinelibrary.wiley.com // probleme precum schizofrenia pot deveni mai riscante decât bolile de inimă sau renale. Asta din cauză că încălzirea globală și poluarea aerului pot afecta negativ sănătatea mintală și pot crește riscul de sinucidere și urgențe medicale.

Mai mult, anumite medicamente pentru schizofrenie sau tulburări bipolare pot avea efecte secundare mai puternice în condiții de caniculă, cum ar fi să afecteze capacitatea de a transpira sau temperatura corpului. Chiar și somnul, esențial pentru gestionarea sănătății mintale, poate fi perturbat de căldura extremă. Un exemplu concret: în timpul unui val de căldură în Columbia Britanică în 2021, 8% din decesele cauzate de căldura extremă au fost la persoane diagnosticate cu schizofrenie. Asta înseamnă că schizofrenia a fost un factor de risc mai mare decât alte boli studiate. Pe măsură ce criza climatică se adâncește, aceste probleme se vor accentua și vor duce la anxietăți și stres tot mai mari. 

Cifre Articol MindcraftStories_2 Mările, afectate de detonarea munițiilor din Al Doilea Război Mondial 

Un studiu publicat în revista Environmental Science & Technology// „Ecotoxicological Risk of World War Relic Munitions in the Sea after Low- and High-Order Blast-in-Place Operations”, pubs.acs.org // arată că detonările controlate folosite pentru eliminarea munițiilor subacvatice din Al Doilea Război Mondial pot contamina mediul marin, și o fac cu atât mai tare cu cât intensitatea exploziei este mai mare. După război, se estimează că până la 385.000 de tone de muniții neexplodate, inclusiv 40.000 de tone de muniții chimice, au fost aruncate doar în Marea Baltică. Acestea pot elibera compuși toxici precum TNT în apă și sedimente.

Cercetătorii sugerează metode mai puțin invazive pentru înlăturarea munițiilor subacvatice, cum ar fi tehnici robotizate care să deschidă și să îndepărteze conținutul exploziv al minelor abandonate, pentru a preveni exploziile nedorite și contaminarea.

Cifre Articol MindcraftStories_3 Un sol bogat în calciu poate reține mai mult carbon

Cercetători de la Universitățile Cornell și Purdue au folosit un accelerator de particule pentru a studia ce efecte se produc atunci când se adaugă calciu în sol. Potrivit descoperirilor, calciul modifică tipurile de microorganisme care trăiesc în sol. Acestea încep să descompună materia organică (resturi de plante și alte substanțe naturale) într-un mod mai eficient. Astfel, solul devine mai bogat în substanțe nutritive benefice pentru plante. Acest proces reține mai mult carbon în sol și reduce emisiile din atmosferă. Rezultatele confirmă că folosirea unor aditivi pentru sol, cum ar fi varul sau gipsul, care conțin calciu, poate ajuta fermierii să obțină o calitate a solului mult îmbunătățită. Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.// „Calcium promotes persistent soil organic matter by altering microbial transformation of plant litter”, nature.com // 

Cifre Articol MindcraftStories_4 Deltele lumii, afectate de schimbările climatice și de activitatea umană

Un studiu publicat în Global Environmental Change,// „Global change scenarios in coastal river deltas and their sustainable development implications”, sciencedirect.com // realizat de cercetători de la Universitățile Lund și Utrecht, evidențiază multiple riscuri care amenință deltele fluviale de pe coastele lumii în următorii 80 de ani. În zonele de deltă – ecosisteme deosebit de fertile – locuiesc peste jumătate de miliard de oameni. Aceste zone se confruntă nu doar cu schimbările climatice, ci și cu alunecări de teren, creșterea densității populației și o administrare ineficientă​​.

Studiul a analizat 49 de delte, inclusiv Delta Dunării​​. Colapsul acestor delte ar avea consecințe majore asupra dezvoltării globale durabile, inclusiv înghițirea terenurilor de către mare, inundații, salinizarea apei și distrugerea ecosistemelor​​. Una dintre soluții este construirea de diguri mai rezistente, care pot opri apa să inunde zonele locuite. O altă abordare este să se utilizeze soluții inspirate din natură, așa cum au făcut olandezii cu râul Rin. Ei au creat mai mult spațiu pentru râu să se extindă în mod natural, coborând nivelul câmpiilor inundabile și mutând digurile mai departe de râu. Aceasta permite râului să aibă mai mult spațiu în timpul inundațiilor, reducând astfel riscul de inundații în alte zone.

Cifre Articol MindcraftStories_5 Cei mai bogați 1% oameni emit la fel de mult carbon precum cele mai sărace două treimi

Un grup mic și extrem de bogat de oameni are un impact semnificativ și disproporționat asupra mediului, comparativ cu majoritatea populației lumii, care trăiește cu venituri mult mai mici. Asta înseamnă că 1% din populația mondială, considerată a fi cea mai înstărită, generează o cantitate de emisii de carbon egală cu a celor mai sărace două treimi (aproximativ 66%). 

Raportul Oxfam International// „Climate Equality: A planet for the 99%”, policy-practice.oxfam.org // arată că aproximativ 77 de milioane de oameni sunt responsabili pentru 16% din emisiile globale de carbon. Aceeași cotă este generată de cele mai sărace două treimi ale populației globale, care numără aproximativ 5,11 miliarde de oameni. În termeni de venituri, pragul pentru a te situa în topul global de 1% variază de la țară la țară. De exemplu, în SUA, acest prag este de 140.000 de dolari, în timp ce în Kenya este de aproximativ 40.000 de dolari. În România, la nivelul lui 2021, pragul era de 36.000 de euro anual.// „1% of Romanian employees earn above EUR 3,000 net”, romania-insider.com // Raportul subliniază, de asemenea, diferențele semnificative între emisiile de carbon ale bogaților și săracilor chiar și în cadrul unei singure țări, precum Franța.

Recomandările Mindcraft Stories

  1. Sarea pe care toată lumea o aruncă pe drumuri pentru siguranța șoferilor iarna are consecințe negative importante asupra ecosistemelor acvatice și calității apei potabile. Această sare persistă în mediu ca un „contaminant etern”. Din cauza stabilității chimice și ciclicității dispersării sale, sarea ajunge din drumuri în apele de suprafață și subterane​​, scrie The Conversation.// „‘Forever contaminant’ road salts pose an icy dilemma: Do we protect drivers or our fresh water?”, theconversation.com //
  2. Scientific American// „The State of the Planet in 10 Numbers”, scientificamerican.com  // a folosit statistica pentru a te pune la curent cu starea actuală a planetei, de la creșterea nivelului mării la subvenții pentru combustibili fosili și la folosirea tot mai frecventă a energiei regenerabile. Ești gata pentru câteva exemple? Pierderile economice globale cauzate de dezastrele climatice din 1970 încoace însumează 4,3 trilioane de dolari. În mai puțin de șase ani, lumea ar putea depăși pragul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. La nivel mondial, 66.000 de kilometri pătrați au fost defrișați numai în 2022. 
  3. Miturile legate de poluarea cu plastic confuzează publicul. De exemplu, afirmațiile că „vom avea mai mult plastic decât pește în ocean până în 2050” sau că „ingerăm plastic care echivalează cu o carte de credit pe săptămână”, ambele cu o bază științifică îndoielnică. Cercetările au arătat că oamenii ingerează mai puțin plastic decât se credea, iar unele afirmații media au fost infirmate de știință​​, scrie The Conversation.// „Myths about plastic pollution are leading to public confusion: here’s why”, theconversation.com // 


Text de

Adriana Moscu

Este jurnalist și, de aproximativ 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|SOLUȚII

Bucureștiul, constant printre orașele cu șosele aglomerate. Cum funcționează indicii de trafic?

De
Conform unui clasament recent, Bucureștiul ocupă locul 8 într-un top al celor mai aglomerate orașe din lume. Și alte clasamente pun capitala României în Top 10, dar uneori aceasta nu apare deloc. Ce se întâmplă?
MEDIU|SOLUȚII

Din canalizare la valorificare: comorile ascunse din apele uzate

De
Industriile din Uniunea Europeană, de la cea a alimentelor și băuturilor până la industria chimică și biotehnologie, caută să valorifice materiile din apele uzate.
AI&ROBOȚI|FYI

Slow Forward: Videoclipurile AI generate de Sora au pus în umbră Gemini 1.5 

De
Două noi modele AI s-au lansat în aceeași zi, dar cel de la OpenAI s-a dovedit mut mai bun la marketing.
MEDIU|SOLUȚII

Dincolo de acoperiș: misiunea de a exploata energia generată de fațade

De
Cercetătorii merg mai departe de panourile solare convenționale în încercarea de a genera căldură și energie electrică de la alte suprafețe exterioare ale clădirilor.