Foto: Holger Leue / Getty Images

România ar putea produce curent în largul Mării Negre. Mai e nevoie de o lege pentru asta20 min read

De Andrada Fiscutean 11.12.2023

Marea Neagră e singura din Europa fără eoliene. Instalarea lor ar ajuta România să fie mai puțin dependentă de cărbune, petrol și gaze.

În câțiva ani, în largul Mării Negre ar putea apărea primele parcuri eoliene. Palele turbinelor ar urma să producă până la 3 GW, de două ori mai mult decât reactoarele Centralei de la Cernavodă. Un singur lucru lipsește: o lege care să permită amplasarea de eoliene offshore.

„De îndată ce vom avea această lege și de îndată ce toți pașii procedurali vor fi făcuți… se vor realiza investiții”, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Proiectul de lege ar putea fi discutat în Guvern până la finalul anului 2023, iar primele eoliene ar urma să apară în larg în mai puțin de un deceniu. Ulterior, puterea va fi extinsă spre 10-15 GW sau chiar mai mult. 

Un raport al Băncii Mondiale// „Offshore Wind Technical Potential in Romania”, worldbank.org (PDF) // estimează că România ar putea produce 22 GW de energie folosind instalații eoliene fixate în stânca de pe fundul mării – mai mult decât toată energia care se generează în acest moment la nivel național. În plus, și mai departe în larg, acolo unde apa este mai adâncă, pot fi amplasate eoliene plutitoare, care ar putea genera încă 54 GW. 

Toate aceste proiecte ar putea fi realizate cu sprijin european.// „EU funding for offshore renewables”, ec.europa.eu // România și Bulgaria ar putea accesa, împreună, până la 23 de miliarde de euro prin mai multe mecanisme, inclusiv prin Fondul de Modernizare, pentru a pune bazele parcurilor eoliene din Marea Neagră. 

Un proiect comun cu Bulgaria?

Numărul parcurilor eoliene din Dobrogea dar și în alte regiuni ale țării a tot crescut în ultimii ani. Momentan, există o capacitate instalată de 3GW// „Puteri Instalate”, anre.ro // de energie eoliană, iar în zilele cu vânt puternic palele turbinelor ajung să producă până la 30% din energia țării.// „30% din producția de energie vine azi de la eoliene. Exporturi mari de electricitate”, economedia.ro //

Turbinele din Marea Neagră ar putea extinde și mai mult această capacitate iar, pentru a eficientiza proiectul, România ar putea lucra împreună cu Bulgaria, propune think tankul EPG.// „Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonisation”, enpg.ro (PDF) //

Concret, fiecare dintre cele două țări ar urma să amplaseze eoliene în apele ei teritoriale, iar energia generată de acestea ar fi adunată într-un singur hub energetic, situat pe graniță. Din hub, prin cabluri submarine, curentul ar urma să ajungă fie în România, fie în Bulgaria, în funcție de necesitățile fiecărei țări, de prețuri și de încărcarea rețelei.

„Până la urmă, suntem țări mici”, spune Mihnea Cătuți, director de cercetare la EPG și consilier al Ministrului Burduja. „Și pentru proiecte așa de mari ca acesta, are sens să lucrăm împreună.”

În Bulgaria însă, discuțiile sunt abia în fază incipientă. Ministrul Mediului și Apei, Julian Popov,// „Parcurile eoliene offshore din Marea Neagră – misiunea nu este imposibilă”,  dnevnik.bg // spune că cele două țări ar trebui să aibă întâi de toate o strategie comună, și abia apoi să lucreze la o legislație pentru un hub energetic sau pentru parcuri eoliene offshore. Bulgarii nu au, în prezent, un proiect de lege aflat în procedură de avizare, deși au existat mai multe tentative în ultimii ani. 

Totuși dacă un astfel de proiect s-ar concretiza, el ar putea deschide drumul spre parteneriate mai mari, care să includă Ucraina, Turcia și chiar Azerbaidjan. 

„Sunt câteva oportunități interesante pentru Marea Neagră, o regiune care de altfel este plină de tensiuni”, spune Cătuți. „E păcat că eolienele offshore nu primesc nici jumătate din atenția care se acordă gazului din Marea Neagră, pentru că ele sunt un pariu mai inteligent pe termen lung decât gazul.”

O industrie care poate genera mii de joburi

Proiectele eoliene offshore ar putea genera 20.000 de locuri de muncă în Dobrogea doar pentru fazele de construcție și instalare, estimează EPG.// „Offshore wind – the enabler of Romania’s decarbonisation”, enpg.ro (PDF) // Alte 2.000 de persoane ar putea lucra în operațiuni și mentenanță.

În zonă există deja personal cu experiență în fabricarea de componente pentru industria eoliană, la Șantierul Damen Mangalia, care a construit, în vară, o platformă de colectare a energiei electrice destinată parcului eolian Sunrise Wind,// Site oficial:sunrisewindny.com // aflat în apropiere de New York.

„Dacă va exista un proiect eolian în Marea Neagră, Mangalia ar trebui să fie unul dintre mari contributori”, spune Sofien Lamiri, director general la Șantierul Damen Mangalia. „Noi nu vorbim teorie, nu vorbim despre slide-uri în PowerPoint. Noi construim platforme și le livrăm.”

Într-un astfel de context, experiența echipei sale ar trebui să conteze, adaugă Lamiri: „Dacă ești capabil să livrezi pentru New York și Marea Nordului, atunci ar trebui să fii capabil să livrezi și pentru Marea Neagră.”

Momentan, relația dintre grupul Damen și statul Român este tensionată. Compania este nemulțumită că statul român a schimbat cadrul legislativ în vară, când a adoptat Legea 187/2023 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Noua lege face ca unele condiții agreate în 2018 de către Damen cu statul român să nu mai fie valabile, iar neerlandezii susțin că din cauza asta ar fi pierdut investiții și contracte. Acordul din 2018 prevedea că statul român deține 51% din acțiunile Șantierului Naval Mangalia, în timp ce controlul operațional revenea companiei. 

Numărul persoanelor certificate pentru a lucra în industria eoliană s-ar putea mări și mai mult, prin intermediul Centrului Renewable Energy School of Skills (RESS) din Constanța, care poate pregăti până la 150 de tehnicieni pe lună. 

„Pregătim standardele ocupaționale pentru locurile de muncă offshore și sperăm ca până la sfârșitul anului legislația privind resursele umane pentru proiectele eoliene offshore să intre în vigoare”, spune Sebastian Enache, Senior Managing Director la RESS.

Potrivit acestuia, instruirea tehnicienilor pentru eoliene de pe mare e complexă deoarece condițiile de lucru sunt solicitante, iar turbinele sunt mai mari decât cele amplasate pe uscat.

De altfel, parcurile eoliene offshore vin cu provocări unice, iar România încă mai are nevoie de răspunsuri la întrebări de bază, printre care cât de prielnic este vântul din Marea Neagră.

Vântul din larg depinde de anotimp

Potențialul eolian al Mării Negre este destul de puțin studiat. Cele mai multe analize se bazează pe date colectate de sateliții europeni, nu pe măsurători la fața locului. Cel mai mare potențial eolian ar fi în vestul Mării Negre, au calculat cercetătorii Florin Onea, Alexandra Ionelia Manolache și Daniel Ganea de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.// „Assessment of the Black Sea High-Altitude Wind Energy”, mdpi.com //

Studiul lor, care estimează viteza vântului la altitudinea de 100 de metri, acolo unde operează eolienele, arată că există diferențe mari între vară și iarnă. În perioada decembrie-februarie, vântul suflă cu peste 8 m/s, însă vara viteza lui tinde să scadă spre 6 m/s.

Diferențele dintre vară și iarnă nu sunt atât de problematice precum par, spune Cătuți. Nevoia cea mai mare de energie e iarna, atunci când și vântul e mai prielnic. „Pe măsură ce oamenii își vor instala pompe de căldură și se vor încălzi folosind energie electrică, cererea de electricitate va crește pe perioada iernii”, spune Cătuți.

În Marea Nordului, unde s-au dezvoltate proiecte eoliene ample, vântul bate și cu 10-11 m/s,// „Climatology of North Sea wind energy derived from a model hindcast for 1958–2012”, sciencedirect.com // o viteză de mult mai mare decât cea din Marea Neagră.

Cătuți spune însă că în larg vântul suflă mai tare decât pe uscat și că potențialul din largul Mării Negre merită fructificat. „Vântul e suficient de bun cât să aibă sens să dezvoltăm parcuri eoliene”, spune el. Și la fel crede și cercetătorul Daniel Ganea, care afirmă că „parcurile eoliene din Marea Neagră sunt o soluție viabilă și sustenabilă pentru un viitor mai curat.”

Totuși, pentru ca tehnologia să fie cu adevărat verde, trebuie ca impactul ei asupra biodiversității să fie minim. Valentina Todorova, profesor asociat la Institutul de Oceanologie din cadrul Academiei Bulgare de Științe, spune că Marea Neagră e deja o „mare aglomerată”, și că eolienele din larg ar trebui să fie amplasate astfel încă impactul asupra vieții peștilor și altor specii marine să fie redus.

Conflictul// dintre oameni și natură // ar trebui rezolvat în prealabil”, spune ea. 

Eolienele offshore pot afecta ecosistemul în multe feluri. Zgomotul lor poate perturba viața cetaceelor, iar palele pot lovi păsările și liliecii, pentru că vestul Mării Negre este parte dintr-un important coridor de migrație.

După părerea lui Todorova, în loc să sprijine dezvoltarea parcurilor eoliene offshore, deținute de companii, guvernele României și Bulgariei ar trebui să încurajeze mai mult proiectele de energie solară făcute de oameni.

Energie eoliană vs solară

Mai mulți activiștii de mediu din România și Bulgaria militează, la fel ca Todorova, pentru proiecte de energie descentralizate, care să aibă în centru consumatorii individuali, nu firmele. 

„Să le dăm întâi lor șansa de a începe să-și producă electricitate”, spune Iliyan Iliev, fondatorul Centrul Public de Mediu pentru Dezvoltare Durabilă, un ONG din Varna.

Și în România, interesul populației pentru energia solară este ridicat. De fiecare dată când sunt disponibile fonduri prin programul Casa Verde Fotovoltaice, ele se epuizează în câteva minute. 

În ultimii ani, din ce în ce mai mulți români și-au instalat panouri fotovoltaice pe case folosind fonduri proprii sau bani de la stat. De altfel, numărul prosumatorilor ar putea ajunge la 236.000 de persoane până la finalul anului 2025, urmând să treacă de 350.000 în 2030, estimează ministrul Energiei.

„La Ministerul Energiei ne dorim să încurajăm prosumatorii”, a spus Burduja în cadrul Climate Change Summit 2023. „Este un lucru bun, care înseamnă decarbonizare, descentralizare a sistemului, o rezilienţă mai mare.”

Chiar și așa însă, potențialul solar al României este mai scăzut decât cel al energiei eoliene, potrivit EPG.// „Code of Good Practice for Renewable Energy in Romania”, enpg.ro // Cătuți credeînsă că nu ar trebui să existe o competiție între energia solară și cea eoliană, pentru că nevoia de energie verde e mare.

„În România, ne trebuie cel puțin 50 GW de energie suplimentară din regenerabile până în 2050”, spune Cătuți. Asta înseamnă de zece ori mai multă energie verde// „Puteri Instalate”, anre.ro // decât avem instalată acum. „Nu putem fi prea pretențioși în privința tipurilor de energie [verde] pe care încercam să le exploatăm.”


Acest articol a fost realizat cu ajutorul unui grant oferit de Journalism Fund Europe, journalismfund.eu, The European Excellence Exchange in Journalism (E³J)// e3j.org // și Free Press Unlimited// freepressunlimited.org //. Materialul a fost produs cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Informațiile și opiniile prezentate aici nu reflectă în mod necesar ideile Uniunii Europene sau Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură// culture.ec.europa.eu/ro/taxonomy/term/287 //. Nici Uniunea Europeană, și nici organizațiile care au oferit grantul nu sunt responsabile pentru informațiile publicate.



Text de

Andrada Fiscutean

Jurnalist de știință și tehnologie. A publicat în Ars Technica, Nature, Wired, Motherboard și ZDNet. Colecționează calculatoare est-europene fabricate în anii ‘80 și ‘90.


Ashira Morris

Ashira Morris este jurnalist freelancer care își împarte timpul între Tallahassee, Florida, și Sofia, Bulgaria.

MEDIU|SOLUȚII

Dincolo de acoperiș: misiunea de a exploata energia generată de fațade

De
Cercetătorii merg mai departe de panourile solare convenționale în încercarea de a genera căldură și energie electrică de la alte suprafețe exterioare ale clădirilor.
SĂNĂTATE|MAIN STORY

Goana după Ozempic. Cum a ajuns un medicament pentru diabet vedetă în curele de slăbire?

De
Un medicament modern prescris pentru diabetul de tip 2, care reglează insulina și apetitul, este popularizat de celebrități și vânat pe internet de cei dornici de slăbire rapidă, făcându-l greu de găsit în farmacii de către pacienții cronici.
MEDIU|FYI

Eco-impact: Vântul depășește gazul natural la producția de energie

De
O scădere record a emisiilor de cărbune, gaz și dioxid de carbon în 2023 a produs în Uniunea Europeană un mix de energie electrică mai curat ca niciodată. Tranziția la energie regenerabilă a UE este în plină desfășurare.
TEHNOLOGIE|MAIN STORY

Cum și-a distrus Boeing reputația în căutarea profitului

De
A ajuns una dintre cele mai mari companii aeronautice din istorie să ignore siguranța aeronavelor în goana după profit?