De la pesimismul climatic și al sclaviei AI la optimismul eradicării bolilor și cuceririi universului. Pentru cei care își organizează viața după calendarul gregorian, adică 95% din populația globală, primul sfert al noului mileniu tocmai s-a încheiat. La finalul lui 2025, probabil că omenirea nu arată deloc ca în romanele SF, deși ar putea părea …
De la algoritmii care ghidează roiurile de drone și tutorii AI care fragmentează educația la luxul deconectării voluntare, etica supraviețuirii planetare și coloniile spațiale modelate de miliardari, conștiința (post)modernă navighează între promisiunea eficienței absolute și nevoia de a rămâne umani.
De la privatizarea aproape ireversibilă a sectorului spațial, militarizarea orbitei și spectrul războaielor cu sateliți la cursa pentru resursele strategice de pe Lună și asteroizi; plus riscul real ca deșeurile spațiale să blocheze accesul omenirii la stele.
De la fragmentarea Internetului la controlul total prin monede digitale centralizate și de la izolarea noilor generații în „grădini închise” la transformarea AI-ului în companion sau chiar divinitate, provocările lumii viitorului sunt deja aici.
De la revigorarea unei mișcări proștiință, rafinarea tehnologiilor ARNm și a editării genetice și accelerarea descoperirilor prin inteligență artificială la dezvoltarea interfețelor creier-calculator care promit să redefinească limitele biologiei umane (hello cyborgs).
De la criza apei ca sursă de conflict, revenirea energiei nucleare (inclusiv în spațiu) și revoluția hranei sintetice și a agriculturii de precizie la intersectarea migrației climatice și declinul demografic, care va accentua populismul (nu doar) anticlimatic.
De la transformarea pieței muncii prin inteligență artificială la criza sănătății mentale și de la polarizarea socială algoritmică la provocările existențiale ale Europei în fața concurenței globale, în timp ce ascensiunea algocrației pune presiune pe toți.
De la incertitudinea despre o posibilă bulă speculativă a inteligenței artificiale la promisiunea unei inteligențe generale, de la integrarea roboților umanoizi în fluxurile de lucru la bătălia globală pentru pământuri rare, de la visul mobilității urbane verticale la tranziția spre o sustenabilitate high-tech, economia și industria se reconfigurează sub presiunea inovației și a necesității climatice.
În acest an, gama de telefoane mobile Samsung s-a îmbogățit cu noi modele care acoperă nevoi din ce în ce mai specifice. Există unul și pentru tine. Dacă nu știi care e, acest text îți vine în ajutor.
Campania europeană Safe2Eat clarifică dilemele consumatorilor, de la controversatele „insecte” din farfurie până la etichetele nutriționale. Alexandru Bociu, președintele ANSVSA explică de ce zvonurile trebuie ignorate și de ce „natural” nu înseamnă întotdeauna „lipsit de riscuri”.
Cel mai recent Eurobarometru arată că, spre deosebire de media europeană, consumatorii români pun siguranța produselor pe primul loc în decizia de cumpărare, înaintea costului. Principala îngrijorare locală o reprezintă intoxicațiile alimentare.
„Bucureștiul care n-a mai fost” deschide o platformă de reflecție și dialog interdisciplinar asupra modului în care proiectele neconcretizate pot contribui la înțelegerea identității arhitecturale a capitalei.
Interzise după epoca “flower power” de la sfârșitul anilor 1960, substanțele psihedelice au început să fie reevaluate, în ultimele decenii, pentru efectele lor pozitive referitoare în cazul unor afecțiuni psihice.
E cazul să-ți numeri caloriile consumate dacă ești bărbat și ai între 18 și 39 de ani? Nu strică deloc. Iată cele mai clare motive și recomandări de la EFSA.
De la rezumate zilnice necesare la editarea mai simplă a unor fotografii sau clipuri video și de la integrare fluidă între aplicații la generare de imagini, inteligența artificială generativ face din cel mai recent flagship Samsung un adevărat telefon inteligent.
