CasarsaGuru/Getty Images

România își îndeplinește parțial angajamentele climatice luate în 20094 min read

De Adriana Moscu 16.04.2024

Un studiu publicat în revista Nature Climate Change a evaluat emisiile reale de carbon din 34 de țări și le-a comparat cu obiectivele de reducere promise în 2009, la Summitul Climatic de la Copenhaga. 

O cercetare// „Revisiting Copenhagen climate mitigation targets”, nature.com // realizată de specialiști de la University College London, Marea Britanie și Universitatea Tsinghua din China și publicată recent este prima încercare detaliată de a verifica cât de bine au reușit țările să respecte angajamentele luate pentru reducerea emisiilor asumate la COP 15. 

În analiza lor, cercetătorii au folosit o metodă de calcul a emisiilor bazată pe consum, care oferă un sistem mai cuprinzător pentru calculul emisiilor totale de carbon ale unei țări. Aceasta nu include doar emisiile generate de activitățile economice din interiorul granițelor naționale, ci și amprenta de carbon a bunurilor importate, fabricate în străinătate.

Rezultatele sunt mixte: în timp ce 15 țări au îndeplinit integral obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, 12 au eșuat complet, iar alte șapte, inclusiv România, au reușit doar parțial, prin utilizarea unor strategii de transfer de carbon.

Aceste angajamente luate la COP 15, cunoscute sub numele de Contribuții Determinate la Nivel Național, au fost un prim pas esențial în lupta globală împotriva schimbărilor climatice. Însă, în ciuda eforturilor, multe țări s-au lovit de dificultăți serioase în a ține pasul cu promisiunile făcute. 

Cercetarea evidențiază, de asemenea, disparitățile dintre punctele de la care au pornit țările evaluate. Deși patru națiuni est-europene – Estonia, Lituania, Letonia și România – au reușit să își atingă obiectivele, cercetătorii subliniază că acest lucru s-a datorat mai ales faptului că o mare parte din industria din regiune folosea tehnologii învechite și foarte ineficiente, pe care au renunțat să le mai folosească.

Studiul atrage atenția că țările care au întâmpinat cele mai mari dificultăți în îndeplinirea obiectivelor de la Copenhaga, cel mai probabil se vor confrunta cu provocări și mai mari în viitor, din cauza creșterii cererii de energie pe măsură ce economiile lor se dezvoltă și populațiile cresc numeric. 

Așadar, în timp ce Acordul de la Paris din 2015 a stabilit un cadru global mai ambițios pentru reducerea emisiilor, multe dintre țările studiate încă se luptă să respecte vechile lor angajamente. 

Reducerea emisiilor este esențială pentru combaterea crizei climatice tot mai acute. Pentru asta, e necesară o contabilizare precisă și de încredere a emisiilor, în vederea unei creșteri economice sustenabile.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|FYI

Furtuni, secetă, valuri de căldură. Fenomenele extreme domină Planeta și în 2025

De
Trei noi analize științifice fac portretul unei lumi tot mai afectate de schimbările climatice severe. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Oase cu urme de tăieturi vechi de 1,95 milioane de ani, descoperite în România

De
Urme fine lăsate de unelte de piatră pe oase de animale descoperite în Oltenia arată că strămoșii omului erau în România acum aproape 2 milioane de ani. E cea mai veche dovadă clară din Eurasia. 
MEDIU|FYI

În timp ce Parisul închide străzile pentru mașini, Bucureștiul rămâne printre cele mai poluate capitale din UE

De
În ultimii 20 de ani, Parisul a trecut printr-un proces amplu de transformare urbană. Administrația locală a eliminat aproximativ 50.000 de locuri de parcare, a restricționat traficul auto și a investit în extinderea pistelor pentru biciclete și a spațiilor verzi. 
MEDIU|FYI

Peste 10.000 de urși în România. Recensământul urșilor deschide ușa intervenției directe

De
După trei ani și peste 24.000 de probe ADN, recensământul oficial al urșilor a fost finalizat. Studiul e deja controversat – de la numărul estimat de urși până la metodologia folosită și comisia de validare. Cu toate acestea, ministrul Mediului anunță o schimbare de direcție: urmează măsuri rapide, fără etape graduale.