ewg3D/Getty Images
Eco-impact: România poluează Europa cu metan23 min read
Experții avertizează că emisiile de gaz metan din România sunt la cote alarmante. Țara ocupă locul al doilea în UE între poluatori.
„Major loopholes for coal mines in EU methane regulation”, ember-climate.org un think-tank din domeniul energiei curate, arată că, dacă s-ar capta și utiliza cel puțin jumătate din gazul emis de minele de cărbune abandonate, România ar genera energie electrică de 75 de milioane de euro. Totodată, ar exista suficientă căldură reziduală pentru a încălzi aproape 19.000 de paturi de spital pe an.
Din nefericire, România e pe locul al doilea în ceea ce privește emisiile de gaz metan din Uniunea Europeană și e responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate. Primul loc e ocupat de Polonia și al treilea de Cehia (la mare distanță de primele două).
Minele de cărbune – în principal cele active – sunt cea mai mare sursă de metan a Uniunii Europene în sectorul energetic. Deși minele de cărbune subterane emit cel mai mult, impactul lor este și cel mai ușor de atenuat, cu ajutorul unor tehnologii disponibile (și care aula costuri foarte scăzute), capabile să reducă emisiile cu până la 70%. Potrivit Ember, unii ar putea chiar să facă profit din revânzarea metanului capturat companiilor de gaze.
Noe de poluare deasupra Brașovului. Foto: Patrick Robert Sygma via Getty Images
99% din populația globului respiră aer poluat
Aproape toți oamenii din lume sunt expuși la niveluri nocive de microparticule atmosferice poluante, cunoscute sub numele de PM 2,5. O descoperire publicată recent în revista „Global estimates of daily ambient fine particulate matter concentrations and unequal spatiotemporal distribution of population exposure: a machine learning modelling study”, thelancet.com care arată că nivelurile de PM 2,5 sunt crescute în majoritatea zonelor locuibile de pe glob, subliniază urgența ca factorii de decizie, oficialii din domeniul sănătății publice și cercetătorii să se concentreze pe reducerea surselor majore de poluare a aerului, cum ar fi emisiile centralelor electrice, instalațiilor industriale și vehiculelor.
PM 2,5 sunt acele particule mici din aer care măsoară în lățime 2,5 microni sau mai puțin (adică o treizecime din lățimea unui fir de păr uman) și sunt considerare drept unii dintre cei mai toxici poluanți care afectează sănătatea. Particulele minuscule pot călători în plămânii și fluxul sanguin și pot provoca diferite afecțiuni grave, inclusiv boli de inimă sau cancer pulmonar.
Noul studiu a evaluat concentrațiile zilnice și anuale de PM 2,5 pe tot globul din 2000 până în 2019, folosind un model computerizat, care a inclus observații tradiționale privind calitatea aerului de la stațiile terestre, informații despre transporturile de substanțe chimice și date meteorologice.
Potrivit studiului, în 2019, doar 0,001% din populația globală era expusă la niveluri de poluare cu PM 2,5 pe care Organizația Mondială a Sănătății le consideră sigure. În plus, studiul a constatat că, pe tot globul, 70% din zilele dintr-un an au fost peste nivelurile recomandate de PM 2,5.
Studiul a mai constatat că nivelurile de PM 2,5 au scăzut în America de Nord și Europa în ultimii ani – cel mai probabil datorită schimbărilor legislative care au înăsprit normele de mediu –, dar nici aici nu s-a ajuns încă un nivel sigur de poluare a aerului, iar sănătatea oamenilor este în continuare afectată.
Aproape șapte milioane de oameni din întreaga lume au murit din cauza poluării aerului în 2019, „Pollution and health: a progress update”, thelancet.com
30% din suprafața marină va fi declarată zonă protejată până în 2030
Tratatul pentru conservarea și asigurarea biodiversității oceanelor, aflat în discuție timp de mai bine de un deceniu, a fost în cele din urmă finalizat, după cinci runde de negocieri prelungite conduse de ONU, care s-au încheiat recent New York.
Acest tratat stabilește noi arii protejate în care vor fi limitate pescuitul, navigația și activitățile de explorare, inclusiv în minele de adâncime – atunci când mineralele sunt preluate din adâncurile mării, de la 200 metri sau mai mult sub suprafață.
Convenția ONU privind dreptul mării – acordul internațional precedent privind protecția oceanelor, a fost semnat cu 40 de ani în urmă, în 1982. Atunci s-a stabilit o zonă numită marea liberă, adică acele ape internaționale în care toate țările au dreptul de a pescui, de a naviga și de a face cercetare, și doar 1,2% din aceste ape erau protejate. Viața marină din afara zonelor protejate a fost expusă riscului, din cauza schimbărilor climatice, a pescuitului excesiv și a traficului maritim. În cea mai recentă evaluare a speciilor marine din toată lumea, aproape 10% dintre ele s-au dovedit a fi în pericol de dispariție, „Historic treaty could open the way to protecting 30% of the oceans”, science.org Noul tratat va extinde aceste zone protejate la 30% din suprafața oceanului planetar.
5 studii care ne-au atras atenția
Cantitatea de plastic care ajunge în oceane s-ar putea tripla până în 2040
Aproximativ 171 de mii de miliarde de particule de plastic pluteau în mările și oceanele lumii, la nivelul anului 2019, se arată într-un „A growing plastic smog, now estimated to be over 170 trillion plastic particles afloat in the world’s oceans – Urgent solutions required”, journals.plos.org o organizație americană care militează pentru reducerea poluării cu plastic.
Cercetătorii au analizat date privind poluarea cu plastic culese de la 11 mii de stații de monitorizare, din șase regiuni marine majore. Datele acoperă intervalul 1979-2019. Pe baza concluziilor și a ritmului de creștere a particulelor de plastic, s-a prognozat că volumul acesta ar putea crește de 2,6 ori din prezent și până în 2040, dacă nu vor fi introduse politici globale obligatorii privind protecția apelor.
În 2022, peste o mie de situri au aruncat în atmosferă cantități uriașe de metan
Datele din satelit analizate de compania Kayrros au identificat 1.005 evenimente super emițătoare în 2022, dintre care 559 generate de instalaţii de petrol și gaze, 105 de mine de cărbune și 340 de gropi de gunoi. Acestea au emis emite metan pe o durată de câteva ore sau chiar câteva luni. Alte date au dezvăluit, de asemenea, existența a 55 de „bombe cu metan” în întreaga lume, provenite din situri de extracție a combustibililor fosili, unde doar scurgerile de gaz din producția viitoare ar elibera niveluri de metan echivalente cu toate emisiile de gaze cu efect de seră din SUA din ultimele trei decenii, se arată într-o amplă analiză a jurnaliștilor de la „Revealed: 1,000 super-emitting methane leaks risk triggering climate tipping points”, theguardian.com
Emisiile de metan cauzează astăzi 25% din încălzirea globală şi, potrivit oamenilor de ştiinţă, începând cu 2007 s-a înregistrat o creştere semnificativă a volumului acestora. Această accelerare ar putea reprezenta cea mai mare amenințare pentru menținerea încălzirii globale sub 1,5°C și reprezintă un risc serios de declanșare a unor catastrofe climatice.
Cel mai detaliat model geologic dezvăluie ultimii 100 de milioane de ani ai Pământului
O echipă de savanți din Franța și Australia „Hundred million years of landscape dynamics from catchment to global scale”, science.org un model detaliat și dinamic al suprafeței Pământului în ultimii 100 de milioane de ani. Este pentru prima dată când un astfel de model oferă o rezoluție înaltă a modului în care au fost create peisajele geofizice și a felului în care milioane de tone de sedimente s-au scurs în oceane.
Modelul va permite oamenilor de știință să testeze diferite teorii cu privire la modul în care suprafața Pământului va răspunde la schimbările climatice și la forțele tectonice. În plus, cercetarea oferă un model îmbunătățit pentru a înțelege felul în care transportul sedimentelor Pământului reglează ciclul carbonului planetei de-a lungul a milioane de ani.
Plasticul îmbolnăvește păsările care trăiesc în jurul mărilor
Păsările care trăiesc în jurul mărilor suferă de o boală digestivă cauzată de plasticul pe care îl înghit. Oamenii de știință de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra susţin că păsările afectate de această boală, denumită sugestiv „plasticoză”, au cicatrici în tractul digestiv din cauza ingerării deșeurilor plastice. Savanți au observat, pentru prima dată, un caz de fibroză indusă în mod specific de plastic la animale sălbatice.
Potrivit studiului, publicat în revista ştiinţifică „‘Plasticosis’: Characterising macro- and microplastic-associated fibrosis in seabird tissues”, sciencedirect.com au fost descoperite cicatrici în tractul digestiv al păsărilor de toate vârstele, dar cu precădere la cele tinere și la pui. Din cauza cicatricilor, capacitatea păsărilor de a digera hrana este afectată, prin urmare și șansele lor de a se dezvolta sănătos și a de a supraviețui. Studiul a fost desfășurat numai pe populația de pufan din Australia, însă specialiștii consideră că specii din toată lumea sunt afectate de boală, întrucât poluarea cu plastic devine predominantă în toate mediile.
Numărul de albine și fluturi este în scădere chiar și în pădurile nederanjate de oameni
Nu e tocmai o noutate faptul că populațiile de albine au de suferit, în special cele care trăiesc în zonele populate de oameni sau din apropierea acestora. Dar, potrivit unui nou studiu publicat în revista „Declines of bees and butterflies over 15 years in a forested landscape”, cell.com chiar și polenizatorii care trăiesc în păduri situate departe de așezări și populații de oameni și nu sunt expuși direct la activitățile lor dăunătoare, cum ar fi utilizarea pesticidelor chimice și distrugerea habitatului, dispar într-un ritm alarmant. Studiul desfășurat pe 15 ani a urmărit îndeaproape populațiile de albine și fluturi din trei zone diferite din Pădurea Națională Oconee din nordul Georgiei.
Deși nu există o explicație clară a motivului pentru care se întâmplă acest lucru, cercetătorii au prezentat câteva ipoteze. De exemplu, prezența speciilor invazive, în special a unei furnici care cuibărește în lemnul copacilor, poate fi dăunătoare populației de albine-dulgher din zonă.
Recomandările Mindcraft Stories
Franța, Țările de Jos sau Belgia sunt printre cele mai prietenoase cu bicicliștii. Aceste state au creat nu doar rețele care acoperă întreg teritoriul și comunică între ele, dar oferă și stimulente care să te facă să-ți dorești să pedalezi cât mai mult. De exemplu, poți fi plătit pentru a pedala în drum spre serviciu. În toată Europa, un număr tot mai mare de oameni renunță la transportul cu mașinile personale sau cu cel în comun și merg pe biciclete. Ciclismul este excelent pentru sănătate și o alternativă foarte bună la transportul clasic, cu combustie, care emite gaze poluante. „France, Netherlands, Belgium: Which European countries have the best cycle to work schemes?”, euronews.com
Orașele sunt „în război” cu lumea naturală. Pentru a le construi, pădurile sunt distruse, pâraiele sunt îngropate sub pământ, zonele umede sunt umplute, iar fauna sălbatică este exilată în suburbii și nu numai. Locuitorii orașelor sunt consumatori neîntrecuți ai resurselor Pământului, responsabili pentru trei sferturi din emisiile globale de carbon. Din cauza lor, o suprafață din ce în ce mai vastă de terenuri agricole este defrișată pentru a le satisface apetitul pentru carne, fructe și legume extrasezon. Spre binele tuturor, trendul se poate inversa. „Book Review: How Nature Can Help Cities Survive”, undark.org
Sympterichthys unipennis: pește dispărut cu patru înotătoarele lor pectorale și pelvine. Foto: Angelo Renna
Cum ar fi arătat astăzi specii extraordinare, dispărute în ultimele secole, dacă ar fi supraviețuit? Arhitectul italian Angelo Renna a analizat cercetări științifice și descrieri caracteristice ale acestor animale și plante și a generat imagini spectaculoase (și pe alocuri haioase) cu ajutorul Midjourney. Proiectul, notează el, nu urmărește de-extincția acestor specii dispărute, ci se dorește a fi un proces educativ care te ajută să afli mai multe despre alte forme de viață care au existat, cândva, de-a lungul istoriei Pământului. „Midjourney envisions how centuries-long extinct creatures would look today”, designboom.com
Da, (și) primatelor le place să-și altereze starea cognitivă, pe scurt, să se amețească. Și reușesc asta fie consumând o cantitate suficient de mare de alimente fermentate, fie, pur și simplu, învârtindu-se în jurul lianelor până nu se mai pot ține pe picioare. Starea de vertij și disocierea minte-corp vine la pachet cu o senzație de euforie care pare să fie pe placul maimuțelor. Studii viitoare ar putea indica faptul că activitățile de modificare a minții au fost la modă mult înainte ca Homo sapiens să evolueze, iar asta ridică întrebări despre modul în care utilizarea lor ar fi influențat evoluția minții umane. „Apes Getting Dizzy On Purpose May Explain Humans’ Love Of Mind-Altering Substances”, iflscience.com
