Asociația pentru Relații Comunitare, Casa Share

Ce fac ONG-urile în vreme de pandemie10 min read

De George Gurescu 01.05.2020

De aproape 20 de ani, Asociația pentru Relații Comunitare ajută organizațiile non-guvernamentale să fie mai puternice. Iar acum, în vreme, intervenția ONG-urilor a fost esențială pentru sistemul românesc de sănătate.

Din mesajele primite în ultima vreme: „Nu mai au măști mai deloc. Au început să le sterilizeze”. „Arad ar putea fi Suceava, în câteva zile”. „Avem o lampă cu ultraviolete pe toată secția pe care o mutăm pe rând”. Așa sunt toate mesajele pe care le-am primit noi, la Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), și colegii noștri din alte ONG-uri încă de acum două luni, când ne-am dat seama că efectele negative vor fi profunde pentru spitalele din țară, dacă nu ne vom implica și noi.

De aproape 20 de ani, la Asociația pentru Relații Comunitare susținem și dezvoltăm comportamentul filantropic din România.  Ajutăm organizațiile să devină mai puternice, consultăm companiile să facă CSR de calitate și oferim instrumente care să dezvolte societatea civilă. De la începutul lunii martie, am lansat un Fond de Urgență, cu care venim în ajutorul spitalelor, iar până acum am reușit să ajungem la unitățile medicale din 31 de orașe, cu achiziții de peste 5,5 milioane lei. 

Am pus pe pauză programele curente și ne-am concentrat pe noua criză. Mulți din noi am învățat din mers cât de volatilă e piața echipamentelor medicale, am învățat ghiduri de achiziții, specificații tehnice și am aranjat transporturi aeriene de combinezoane și alte aparate vitale.

Sunt o mulțime de alte ONG-uri în România care s-au implicat direct să ajute spitalele. Multe din ele au fost primele care au livrat măști sau dezinfectant spitalelor. Cu ajutorul societății civile, a crescut capacitatea de testare în puncte vulnerabile ca Iași, Nădlac, Deva sau Timișoara; cu ajutorul organizațiilor, peste 30.000 teste PCR au ajuns în spitale (numărul este egal cu testele făcute de stat în toată luna martie). De asemenea, crește capacitatea de tratare a pacienților cu COVID-19 prin ridicarea de spitale modulare.  

În această perioadă, organizațiile și-au unit forțele și au lucrat împreună. Validăm furnizori, ne întrebăm ce nevoi sunt în alte spitale din țară, comandăm împreună pentru a avea costuri mai mici și încercăm să ajungem  cât mai repede, în cât mai multe zone vulnerabile. Primul aparat de testare cumpărat de un ONG a ajuns din Coreea de Sud la Iași, datorită Asociației Casa Share. Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, unde ajung probe de recoltare din șase județe ale Moldovei, avea o capacitate de testare de 50 de teste pe zi. Aparatul nou poate procesa până la 500 de teste în 16 ore.

Casa Share a pus ARC în contact cu furnizorii, astfel că alte două aparate de testare au putut fi comandate, care au ajuns în alte județe vulnerabile (Arad și Timiș). La Timișoara, zece bebeluși de la Spitalul Municipal au fost testați pozitiv cu COVID-19. Și a fost un moment în care am simțit cu toții un gol în stomac, părinți sau nu. Situația era cu atât mai dramatică din cauză că toate testele s-au epuizat, iar bebelușii și personalul medical trebuiau testați din nou. Dar un transport de 3000 de teste achiziționate a ajuns la Timișoara, iar personalul medical a făcut un efort eroic: în câteva ore, s-au recoltat și testat probele bebelușilor și medicilor.

Sunt sute de alte exemple care ne arată ce impact puternic au organizațiile în comunitățile în care activează. Așa că de o săptămână am vrut să vedem ce înseamnă când punem laolaltă toate eforturile ONG-urilor. 

La ARC, am strâns datele a peste 80 de organizații și am văzut că, în această perioadă, acestea au cumpărat aparatură și echipamente în valoare de aproape 14 milioane de euro

Sînzi Wolff/Asociația pentru Relații Comunitare

Organizațiile non-guvernamentaleLista completă o găsiți aici: arcromania.ro au cumpărat peste 115 ventilatoare, 21 de aparate de testare, peste 20.500 teste PCR, peste 70 de monitoare și alte 60.000 de aparate medicale (de la injectomate, la pulsoximetre). Peste 1,5 milioane măști chirurgicale și aproape jumătate de milion de măști cu filtru au ajuns în unitățile medicale din țară. 

Însă impactul este mai mare decât atât. Sunt alte zeci de organizații care nu apar în această numărătoare și care au muncit pentru a proteja medicii. Sunt alte sute de organizații care luptă pentru a-i sprijini pe cei vulnerabili și care fac tot ce e posibil pentru a-și îndeplini misiunea și pentru a-i sprijini în continuare pe beneficiarii lor. 

Sînzi Wolff/Asociația pentru Relații Comunitare

Societatea civilă, în baza relațiilor de încredere și a bunei cunoașteri a comunității, a reușit să se implice rapid, semnificativ și să ofere răgaz statului să intervină la nivel național. Obiectivul major este echiparea spitalelor și protejarea personalului medical, iar acest lucru nu poate fi făcut doar de ONG-uri. Cerem autorităților publice: 

  • Să coopereze cât mai transparent cu sectorul nonguvernamental;
  • Să comunice nevoile spitalelor-suport și nevoile unităților medicale care au un risc ridicat de infectare (centrele psihiatrice, puncte de dializă, oncologice etc.), astfel încât ONG-urile și autoritățile statului să-și coordoneze eforturile, fără să le dubleze;
  • Sprijin în procesul de achiziții (logistică, sprijin diplomatic). Împreună, putem comanda mai multe echipamente, la preț mai mic, de la un singur producător;
  • Să ușureze traversarea granițelor pentru comenzile medicale făcute de ONG-uri din spațiul UE și extra-comunitar;
  • Să recunoască impactul pe care societatea civilă l-a avut în această perioadă; 
  • Să adopte un pachet de măsuri care să sprijine organizațiile nonguvernamentale afectate de pandemie, pe modelul suportului oferit IMM-urilor.


Text de

George Gurescu

Specialist în comunicare. De patru ani lucrez în sectorul ONG, unde am descoperit un izvor incredibil de povești. Povești despre binele făcut necondiționat, cu cap, pentru că așa este în ADN-ul organizațiilor.

SOCIETATE|STUDIU

Minți extremiste: trăsăturile psihologice ce ajută la identificarea persoanelor care s-ar putea radicaliza

De Leor Zmigrod 25/02/2021
Un studiu recent de la Universitatea Cambridge arată că persoanele cu tendințe extremiste nu se descurcă cu sarcinile concrete. O cercetătoare implicată în studiu explică cum a ajuns la această concluzie.
SOCIETATE|SCIENCE OF FOOD

Zero food waste: restaurantele românești care nu vor să creeze deșeuri

De Oana Vasiliu 23/02/2021
Un concept nou, care redefinește relația dintre materie primă și afacere, este din ce în ce mai prezent în obiceiurile noului val al bucătăriei românești.
SOCIETATE|TIPPING POINT

Care e cel mai bun lucru pe care ni-l va aduce viitorul?

De Scena9 12/02/2021
Răspund 18 gânditori, artiști și cercetători.
SOCIETATE|SCIENCE OF FOOD

Barul care încearcă să evite risipa alimentară

De Oana Vasiliu 09/02/2021
Un vechi dicton spune că „suntem ceea ce mâncăm”, dar varianta contemporană ar trebui să menționeze și ce aruncăm. Risipa alimentară este un fenomen tot mai accentuat, cauzat de cumpărăturile excesive.