HOT TAKE

O mare de retrocedări făcute în anii 2000 pune în pericol acum majoritatea parcurilor unui București care ar avea nevoie de mai multe spații verzi. Parcul IOR e cel mai recent exemplu.

Chat-GPT a dat alarma în lumea tech. Efervescența generală din lumea inteligenței artificială grăbește lansările – uneori mult prea mult.

Ne aflăm în era guvernării algoritmice, căreia îi lipsește legitimitatea și asupra căreia nu poate fi exercitat controlul democratic. Viitorul trebuie și poate să fie al libertății, nu doar al confortului.

Inteligența artificială ridică din ce în ce mai multe probleme. Poate apelul la etică să le rezolve? Fenomenul de ethics washing arată cum industria instrumentalizează etica pentru a promova propriile interese.

Deși anunțate în această săptămână, motoarele de căutare cu GPT-4 (Bing) și Bart (Google) nu sunt încă publice. Amenințarea schimbării felului în care funcționează internetul e însă deja prezentă.

Cine e responsabil când algoritmii iau decizii proaste? Pentru a răspunde la această întrebare ne-am întors în trecut, mai bine de 2000 de ani, la Aristotel.

Când să ai principii etice, și de ce.

Conferința Națiunilor Unite de anul acesta despre schimbările climatice (COP27) s-a terminat, dar e greu de zis dacă deciziile reflectă cu adevărat „un progres”. 

Despre cum democratizarea cunoașterii și a discursului de astăzi poate duce la AI prost mâine.

Modelul de limbaj făcut public de OpenAI arată că munca, educația, jurnalismul sau programarea vor trebuie să se adapteze existenței acestuia. La fel și Google.

Printre concedieri, taxe pe bulină și bătălii interne cu inginerii Twitter, Musk mai duce și o luptă cu presa, încercând să-și poziționeze noua achiziție drept o platformă de jurnalism cetățenesc

Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 (COP27) are loc între 6-18 noiembrie la Sharm El-Sheikh, în Egipt. Invitații vor trebui să se confrunte cu un raport ONU recent: nu există nicio cale credibilă către 1,5°C, iar încercarea de a limita creșterea temperaturii globale a eșuat.

Văzută la un moment dat drept viitorul artei, realitatea virtuală pare a crea mai degrabă cozi pe care mulți le ocolesc, decât să captiveze publicul

După o călătorie de 45 de ani prin spațiu, sondele spațiale Voyager 1 și Voyager 2 încă funcționează. Însă Voyager 1 are acum o problemă care îi derutează pe inginerii NASA. Ce se va întâmpla când sondele vor înceta să mai înregistreze și să transmită date?

Hepatita de origini necunoscute manifestată în prezent la copii se transmite, cel mai probabil, prin contact, nu prin aer. Panica și automedicația nu ajută, regulile elementare de igienă, da. 

În aprilie este sărbătorită Ziua Pământului. Mihai Stoica, specialist în politici de mediu, explică efectele schimbărilor climatului asupra vieții și biodiversității și felul în care războiul din Ucraina poate impulsiona activismul climatic.

O pandemie globală. Un război la granițele României. În condițiile astea, cel mai inevitabil dezastru, unul care poate lovi în orice clipă, e și cel mai puțin discutat. Iată cum poți să fii (cât de cât) pregătit. 

Conflictul pornit de Rusia în Ucraina e deja o catastrofă umanitară. Dar s-ar putea transforma și într-un dezastru climatic.

La nivel global, doar 33% dintre cercetători sunt femei. Acestora li se acordă mai puține finanțări pentru cercetare decât bărbații și au șanse mai mici să fie promovate. 

Măsurile votate recent de europarlamentari vor introduce reguli stricte pentru Big Tech, dar le pot oferi politicienilor puterea de a cenzura internetul.

Pandemia a avut un cuvânt de spus privind sănătatea psihică a oamenilor, dar, din fericire, există soluții și șanse reale de vindecare.

Telescopul spațial James Webb este cel mai mare, mai puternic și mai complex observator lansat vreodată de oameni și promite să revoluționeze observarea Universului.

România ar putea deveni prima țară în care se vor construi reactoare nucleare de mici dimensiuni bazate pe tehnologia SMR. 

Planeta s-a încălzit deja cu mai bine de un grad și experții avertizează că, fără măsuri serioase și rapide, vom avea mult de suferit de pe urma încălzirii globale.

Romanii nu numărau anii invers, totuși, istoria lucrează cu ani negativi. Un savant italian a propus, acum niște decenii, să schimbăm asta. Și are sens.

Două megaproiecte navale cu influență directă asupra Dunării și Mării Negre ar putea fi construite în Turcia și Balcani.

A 32-a olimpiadă a început în Japonia, însă stadioanele sunt goale. O decizie atât de riscantă, încât pare de-a dreptul obscenă, în contextul pandemic actual. Și poate tocmai de aceea un exercițiu fascinant de rigoare și încăpățânare. Fascinant și grotesc, am vrut să zic.

Meme, glume și lume pe o poză random de pe Internet, dar mai ales implicațiile sale periculoase pentru societate

Pe cât de impresionantă e noua opțiune Google Earth, pe atât de îngrijorător e ce dezvăluie aceasta: modul în care omenirea afectează mediul înconjurător.

Cel mai recent episod special din South Park abordează pandemia și vaccinarea într-un mod mai personal decât ne-am fi așteptat.

Pentru cineva care se lasă ușor de păcălit de hype-uri tehnologice, am intrat destul de târziu în contact cu febra Clubhouse, aplicația despre care toți experții spun că va revoluționa social media din temelii. Momentan nu mi-am pierdut nici gustul, nici mirosul, doar interesul.

O explicație simplă a ce înseamnă un site și cât de complicat este, de fapt, să previzionezi influxul de oameni pe un portal precum cel pentru vaccinarea românilor ne arată că STS-ul a făcut mult mai mult decât era așteptat. 

Ce bine că Twitter l-a blocat pe Trump! Dar dacă ne făcea asta nouă, pe 10 august 2018?

Code for Romania face un apel pentru standardizarea datelor, ca un prim pas spre transparența administrativă

Lunile de pandemie petrecute în casă au însemnat și mult timp petrecut pe internet și social media, unde fenomenul de cancel culture a devenit parte din lumea în care trăim. Este el un instrument de distrugere a dialogului sau o armă a celor lipsiți de voce împotriva celor puternici?

Pe măsură ce numărul de cazuri de COVID-19 crește îngrijorător, tot mai puțini oameni poartă mască în magazine și alte locuri unde ar trebui să poarte. Reticența de a contribui la binele comun și o viziune depășită despre masculinitate sunt câteva dintre explicațiile acestui comportament

După ce a tăcut vreo zece zile, Andreea Esca a recunoscut că da, a avut COVID. Pe rețelele sociale, încruntarea față de ce se-ntâmplă la PRO TV s-a transformat în aplauze față de interviul în care prezentatoarea a povestit transparent și emoționant lucrurile prin care au trecut ea și familia ei. 

La un secol de la gripa spaniolă, pandemia de COVID-19 a scos la iveală un grup pestriț de protestatari care luptă cu măștile și măsurile de distanțare socială. Fix ca acum 100 de ani.

Cu toții am vrea să scăpăm, să obținem „pașaportul” că am trecut peste boală. Însă gripa aia pe care ai avut-o înainte de a începe pandemia a fost, cel mai probabil, doar gripă, oricât de ciudată ți s-ar părea acum.

De aproape 20 de ani, Asociația pentru Relații Comunitare ajută organizațiile non-guvernamentale să fie mai puternice. Iar acum, în vreme, intervenția ONG-urilor a fost esențială pentru sistemul românesc de sănătate.

Un specialist sud-coreean în politici publice explică felul în care statul asiatic a reușit să facă față crizei COVID-19

Icoane plimbate cu camionul. Primari care luptă cu COVID-ul prin mătănii. Străzi spălate cu detergent și păzite cu arma. Statul și societatea și-au ieșit din matcă. Definitiv? Răspund trei oameni de științe sociale.