Code for Romania face un apel pentru standardizarea datelor, ca un prim pas spre transparența administrativă

Lunile de pandemie petrecute în casă au însemnat și mult timp petrecut pe internet și social media, unde fenomenul de cancel culture a devenit parte din lumea în care trăim. Este el un instrument de distrugere a dialogului sau o armă a celor lipsiți de voce împotriva celor puternici?

Pe măsură ce numărul de cazuri de COVID-19 crește îngrijorător, tot mai puțini oameni poartă mască în magazine și alte locuri unde ar trebui să poarte. Reticența de a contribui la binele comun și o viziune depășită despre masculinitate sunt câteva dintre explicațiile acestui comportament

După ce a tăcut vreo zece zile, Andreea Esca a recunoscut că da, a avut COVID. Pe rețelele sociale, încruntarea față de ce se-ntâmplă la PRO TV s-a transformat în aplauze față de interviul în care prezentatoarea a povestit transparent și emoționant lucrurile prin care au trecut ea și familia ei. 

La un secol de la gripa spaniolă, pandemia de COVID-19 a scos la iveală un grup pestriț de protestatari care luptă cu măștile și măsurile de distanțare socială. Fix ca acum 100 de ani.

Cu toții am vrea să scăpăm, să obținem „pașaportul” că am trecut peste boală. Însă gripa aia pe care ai avut-o înainte de a începe pandemia a fost, cel mai probabil, doar gripă, oricât de ciudată ți s-ar părea acum.

De aproape 20 de ani, Asociația pentru Relații Comunitare ajută organizațiile non-guvernamentale să fie mai puternice. Iar acum, în vreme, intervenția ONG-urilor a fost esențială pentru sistemul românesc de sănătate.

Un specialist sud-coreean în politici publice explică felul în care statul asiatic a reușit să facă față crizei COVID-19

Icoane plimbate cu camionul. Primari care luptă cu COVID-ul prin mătănii. Străzi spălate cu detergent și păzite cu arma. Statul și societatea și-au ieșit din matcă. Definitiv? Răspund trei oameni de științe sociale.