ESO/L. Calçada

Cea mai mare gaură neagră stelară din Calea Lactee este la doar 2.000 de ani-lumină de Terra4 min read

De Ionuț Preda 16.04.2024

Gaia BH3 are o masă de 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui, cu mult peste prima gaură neagră identificată vreodată.

O echipă internațională de astronomi a identificat cea mai mare gaură neagră din Calea Lactee, pe baza observațiilor efectuate cu telescopul spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene (ESA). Obiectul, numit Gaia BH3// Momentan, numele se referă atât la gaura neagră, cât și la sistemul din care face parte. // are o masă de 33 de ori mai mare decât cea a Soarelui, conform unui studiu publicat în jurnalul  Astronomy & Astrophysics.//„Discovery of a dormant 33 solar-mass black hole in pre-release Gaia astrometry”, aanda.org //

Găurile negre stelare apar în urma colapsului stelelor masive. Până acum, cele descoperite în Calea Lactee au avut, în medie, mase de zece ori mai mare decât cea a Soarelui. Precedentul record era deținut de Cygnus X-1,  prima gaură neagră identificată vreodată,// Cygnus X-1 a fost identificată în 1971, pe baza razelor X pe care le emite, de cercetători de la observatoare din Statele Unite și Olanda // cu o masă de 21 de ori mai mare decât cea a Soarelui.

Gaia BH3 este, în același timp, relativ aproape de Terra – obiectul a fost identificat la doar 2.000 de ani-lumină distanță, în constelația Vulturul. Asta o face a doua cea mai apropiată gaură neagră de Pământ, după Gaia BH1, situată la 1.560 de ani-lumină distanță, în constelația Ofiucus.

Gaura neagră se află într-un sistem binar și fost descoperită prin intermediul stelei-companion, a cărei orbită este afectată de BH3. Observațiile au fost confirmate de date obținute de la observatorul terestru ESA Very Large Telescope din Chile.

Astronomii suspectează că astfel de găuri negre stelare masive apar în urma colapsului unor stele care au foarte puține elemente mai grele decât hidrogenul sau heliul. În cazul lui BH3, teoria pare să fie confirmată de faptul că analiza spectroscopică a stelei-companion indică o astfel de compoziție săracă în metale – iar stele din sisteme binare au, în general, compoziții similare.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

SPAȚIU|CE URMEAZĂ?

Spațiul (post)public

De
De la privatizarea aproape ireversibilă a sectorului spațial, militarizarea orbitei și spectrul războaielor cu sateliți la cursa pentru resursele strategice de pe Lună și asteroizi; plus riscul real ca deșeurile spațiale să blocheze accesul omenirii la stele.
SPAȚIU|OVERVIEW

Expansiunea accelerată a Universului este pusă la îndoială de un nou studiu

De
Un nou studiu sugerează că expansiunea accelerată a Universului ar putea fi o iluzie, o ipoteză ce ar putea răsturna teoriile despre energia întunecată și evoluția cosmosului.
SPAȚIU|OVERVIEW

Cursa spațială în 2025: China crește într-un an cât alții în zece, dar ascunde problemele sub preș

De
În ultimele decenii, China a ajuns de la o țară cu prezență aproape zero în spațiu la a doua cea mai mare forță spațială a lumii, și pare chitită să atace poziția de lider al Statelor Unite.
SPAȚIU|OVERVIEW

Cometa interstelară 3I/ATLAS și falsa invazie extraterestră din noiembrie

De
O nouă cometă din afara Sistemului Solar a stârnit recent fascinație printre astronomi – și panică printre adepții teoriilor conspiraționiste.