Foto: ESA/DLR/FU Berlin
„Păianjeni” marțieni, surprinși într-o nouă imagine de Agenția Spațială Europeană (ESA)6 min read
Odată cu sosirea primăverii, pe planeta roșie au apărut „păianjenii” negri. Nu, nu a fost descoperită viață pe Marte, e vorba de un fenomen natural.
Fenomenul numit „păianjenii negri” a început în formațiunea Inca City, unde straturile de gheață din dioxid de carbon se transformă în gheizere de gaz prăfos. Petele întunecate, ce aduc cu niște arahnide, apar atunci când lumina soarelui de primăvară cade pe straturile de dioxid de carbon depuse în timpul lunilor întunecate de iarnă. Lumina soarelui face ca gheața de dioxid de carbon de la baza stratului să se transforme în gaz, care ulterior se acumulează și sparge plăcile de gheață suprapuse. Gazul iese la suprafață în timpul primăverii marțiene, aduce materiale întunecate la suprafață și poate fisura straturi de gheață de până la un metru grosime. Gazul emergent, încărcat cu praf întunecat, se ridică prin crăpăturile din gheață sub formă de gheizere. Ulterior, gazul se depune suprafața planetei, ceea ce creează pete întunecate imense, cu diametrul între 45 metri și un kilometru. Procesul creează modele de tip „păianjen”, gravate sub gheață.
Foto: ESA/TGO/CaSSIS
Agenția Spațială Europeană (ESA) a surprins acest fenomen cu mai multe instrumente. Cele mai clare imagini provin de la // „ESA – Signs of spiders from Mars”, esa.int // Cu toate acestea, „păianjenii” surprinși de TGO sunt într-o altă zonă decât cei dezvăluiți de o nouă imagine, obținută de Mars Express.
ESA/DLR/FU Berlin
Acesta ultimă fotografie arată pete întunecate de pe solul lui Marte, care sunt create atunci când gaze și alte materiale ajung sub stratul de gheață de la suprafață. Însă dacă TGO poate vedea și canalele subterane sculptate în gheață de către acești „păianjeni”, pe imaginea de la Mars Express se pot observa petele întunecate răspândite pe dealuri și platouri. Majoritatea petelor sunt în partea stângă a imaginii și sunt localizate la marginea unei regiuni cunoscute sub numele de Inca City, o zonă care și-a primit numele deoarece rețeaua liniară, aproape geometrică, a culmilor aduce cu ruinele incașe. Zona este cunoscută și sub denumirea // Detalii pe wikipedia.org // și a fost descoperită în 1972 de sonda Mariner 9 a celor de la NASA
Există mai multe teorii care ar putea explica formarea Inca City. Una dintre ele ar fi că dune de nisip s-au transformat de-a lungul timpului în piatră. O altă presupunere ar fi că materiale precum magma sau nisipul pătrund prin straturi fracturate de rocă marțiană. Se mai presupune că Inca City se află într-un crater mare, cu diametrul de 86 de kilometri, care s-a format atunci când o rocă din spațiu s-a prăbușit pe suprafața planetei. Impactul ar fi provocat apariția unor falii în câmpia înconjurătoare, care au fost apoi umplute cu lavă ascendentă care s-a erodat în timp.
În ultimii 20 de ani, misiunea Mars Express a furnizat imagini de înaltă rezoluție cu Marte și a cules informații care demonstrează că Marte a avut cândva condiții de mediu care ar fi putut fi potrivite pentru viață. Numele Express vine de la viteza cu care nava spațială a fost proiectată și construită, dar descrie și călătoria interplanetară de doar șase luni a acesteia, rezultat al lansării într-o perioadă când orbitele Pământului și Marte s-au apropiat cel mai mult în ultimii 60.000 de ani.
// „ExoMars”, esa.int // cuprinde două misiuni: prima – Trace Gas Orbiter – a fost lansată în 2016, iar cea de-a doua va porni la drum în 2028.
