În Europa, renunțarea la folosirea animalelor de laborator va fi accelerată16 min read

Există destule probleme etice ridicate de testarea pe animale. Din ce în ce mai multă lume crede că ar trebui să renunțăm la aceasta, în ciuda beneficiilor de sănătate aduse oamenilor.

În ultimii ani, din ce în ce mai multe voci din Uniunea Europeană„MEPs demand EU action plan to end the use of animals in research and testing”, europarl.europa.eu au militat pentru eliminarea testelor pe animale în scopuri științifice. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să stabilească un plan de acțiune pentru o tranziție la un sistem de cercetare alternativ, în care animalele să nu mai fie folosite. Numărul de animale folosite la experimentele științifice ar urma să scadă progresiv, iar procedurile pentru testele făcute pe animale vii să fie modificate sau înlocuite de îndată ce acest lucru este posibil, fără însă ca această măsură să aibă impact asupra sănătății umane și a mediului înconjurător.

„Parlamentul recunoaște că testele pe animale făcute până acum au contribuit la avansul cercetării și al medicinei, inclusiv la crearea unor vaccinuri mai sigure, printre care și cele împotriva COVID-19”, se spune în comunicatul dat publicității de Parlamentul European în toamna lui 2021. „Membrii Parlamentului European înțeleg că există cazuri în care experimentele pe animale încă sunt necesare pentru a afla informații științifice despre anumite boli, din cauză că încă nu avem metode non-animale. Ei subliniază însă că aceste regimuri de testare trebuie să fie puse în practică doar atunci când condițiile sunt optimizate pentru a minimiza durerea, stresul și suferința și a proteja bunăstarea animalelor în cauză.”

În urmă cu șapte ani, Comisia Europeană a pus în practică o legislație mai strictă privind testarea pe animale în scopuri științifice, iar de atunci și până acum numărul vietăților folosite în laboratoare din blocul comunitar a scăzut ușor. Un raport„Towards replacement of animals for scientific purposes”, europa.eu (PDF) publicat la începutul anului 2021 spune că 9,39 milioane de animale au fost folosite în teste clinice în anul 2017, ultimul pentru care există date, față de peste 9,5 milioane în 2015. Peste 60% dintre animalele folosite la teste sunt șoareci de laborator, însă s-a apelat și la pești (13%) și păsări (6%). Câinii, pisicile și primatele reprezintă doar 0,3% din total.

Uniunea Europeană are, în prezent, una dintre cele mai stricte legislații privind protejarea animalelor de laborator. Sunt setate standarde înalte pentru găzduirea animalelor și se cere folosirea unor metode de studiu care să cauzeze cât mai puțină durere. Statele Uniunii Europene, inclusiv România, trebuie să publice rapoarte detaliate legate de toate experimentele pe animale. Asta, în timp ce se fac eforturi pentru accelerarea trecerii spre metode alternative de studiu, care nu implică vietăți.

O practică învechită

Legislația națională a implementat în 2013, în fiecare stat UE, directiva cercetării pe animale. 

Susținătorii testelor pe animale spun că succesul medicinei se bazează pe aceste metode, care au reușit să salveze milioane de vieți la nivel global. Progresele în tratarea cancerului de sân, leucemiei, fibrozei chistice, a traumatismelor creierului, a malariei, a sclerozei multiple sau a tuberculozei sunt atribuite direct experimentelor pe animale. Fără testarea pe cimpanzei, de exemplu, nu ar fi existat vaccinul împotriva hepatitei B.

Folosirea animalelor pentru teste e justificată de faptul că cimpanzeii și oamenii împărtășesc 99% din ADN, în timp ce șoarecii se suprapun cu oamenii în proporție de 98%. Toate mamiferele au aceleași organe interne esențiale și sunt adesea victime ale acelorași boli, cum ar fi diversele tipuri de cancer și bolile de inimă. 

În plus, testarea pe animale e mai ieftină. Iepurii, porcușorii de guineea și șoarecii de laborator sunt ușor de întreținut. Șoarecii de laborator au fost folosiți în cercetare inclusiv în ultimii ani, pentru a afla mai multe despre virusul SARS-CoV-2. 

Totuși, tot mai multe voci din lumea cercetării, dar și din afara lumii științifice, spun că aceste practici sunt învechite și pun la îndoială însăși eficiența lor.

Cât de utilă e testarea pe animale?

Dincolo de durerea resimțită de animale, unul dintre argumentele folosite de cei care își doresc ca cercetarea să se facă fără suferință este, adesea, lipsa relevanței. De multe ori, se întâmplă ca medicamente care funcționează pe animalelor să eșueze la oameni. De asemenea, produse care ar putea ajuta oamenii sunt aruncate, deoarece dau rezultate slabe pe testele pe animale. 

Multe medicamentele care s-au dovedit a fi sigure și eficiente în testele pe animale au eșuat la oameni, iar unele au ajuns să fie reetichetate din cauza unor efecte secundare. Exemple sunt Vioxx,„Continuă investigaţiile în cazul medicamentului Vioxx”, dw.com Oraflex,„Eli Lilly Removes Arthritis Drug From Market”, washingtonpost.com Zomax,„Drug Withdrawn After Five Deaths”, nytimes.com sau Suprol,„Suprol (Suprofen) Flank Pain Adverse Reactions Total 270”, informa.com scoase de pe piață din cauza unor reacții adverse la om.

„Tot progresul științific obținut până acum a fost obținut doar în urma testării pe animale, însă acum suntem într-o continuă dezvoltare a tehnologiilor nano, bionice, care ar trebui să fie mai mult implementate și în aceste ramuri de testare, atât farmacologică, cât și cosmetologică”, spune medicul dermato-venerolog Tatiana Chiriac. „Pielea și anexele sunt foarte diferite de la animal la om, la fel și reactivitatea imună, procesele fiziologice, structurile intra și extracelulare. Ajungem la concluzia irelevanței acestor testări.”

Cercetătorii de la Yale School of Medicine și o serie de universități au publicat o lucrare în BMJ„Where is the Evidence That Animal Research Benefits Humans?”, bmj.com în care au examinat sistematic studiile care au folosit animale și au ajuns la concluzia că nu există dovezi care să susțină beneficiile utilizării acestora drept cobai. Acest raport nu este un argument contra experimentării pe animale, au declarat autorii studiului în BMJ: „Este o cerere pentru cercetători să actualizeze și să revizuiască în mod continuu și sistematic toate dovezile relevante într-un anumit domeniu al cercetării pe animale. Se așteaptă să se ajungă la concluzii sigure și eficiente și să fie evitate experimentele duplicative și inutile pe oameni și animale”.

Autorii cercetării susțin că testarea pe animale este acceptată de societate doar pe baza ipotezei că aduce beneficii condiției umane, însă acest lucru nu e mereu adevărat. Ei adaugă că, de multe ori, studiile pe animale sunt făcute pe un număr prea mic de subiecți sau sunt concepute în moduri care nu oferă prea multe informații asupra bolilor umane.

În ultimii ani, mai multe reviste medicale au publicat studii care au indicat în repetate rânduri că testarea pe animale este o știință care risipește vieți și resurse. Journal of the Royal Society of Medicine a reevaluat afirmația potrivit căreia „orice progres medical major este atribuit experimentelor pe animale” și și-a actualizat poziția față de testele pe ființe vii:„Statement of the Royal Society’s position on the use of animals in research”, royalsociety.org ,,Multe experimente nu contribuie științific și sunt realizate doar din curiozitate’’. 

Humane Society International, ONG care face activism pentru renunțarea la animalele de laborator, susține că„Animal Testing”, hsi.org animalele folosite în experimente la nivel global sunt forțate să inhaleze compuși nocivi, sunt lipsite de hrană și de apă, sunt reținute fizic pentru perioade îndelungate și, după ce mor, sunt arse. În cazul produselor cosmetice, este o practică obișnuită ca ochii animalelor să fie ținuți deschiși cu agrafe timp de ore, zile.

Continuă testarea cosmeticelor pe animale?

Medicul dermato-venerolog Tatiana Chiriac spune că, de câțiva ani, a început să folosească produse cosmetice „cruelty free”, care nu sunt testate pe animale, și le recomandă și pacienților ei să facă asta. „Este nevoie de o campanie de informare în masă pentru a dezvolta acest aspect și a combate acest tip de ignoranță”, spune ea. 

Industria cosmetică a venit cu metode de studiu care să înlocuiască testele pe animale. Una dintre ele este microdozarea, care oferă informații despre siguranța unui produs experimental prin administrarea unei doze mici, unice, care este cu mult sub pragul cantității necesare. 

Produsele create folosind această tehnologie sunt însă ceva mai scumpe. „E de luat în seamă faptul că, probabil, prețul unui produs ar putea crește dacă ajunge să fie testat pe țesut și nu pe animal și aș fi dispusă să plătesc diferența”, spune dr. Chiriac.

În martie 2013, Uniunea Europeană a interzis testarea pe animale pentru industria cosmetică. Însă unele firme care produc cosmetice găsesc metode pentru a ocoli legislația și își testează și produc cremele, de exemplu, în afara comunității, spune dr. Chiriac, care și-ar dori să existe „un control riguros și eventual o bază de date internațională de control a tuturor produselor, așa cum există deja pentru medicamente”.

Este clar că, deși testarea pe animale are o serie de avantaje, beneficiile sunt adesea exagerate. În condițiile în care s-au dezvoltat metode alternative, testarea pe animale a devenit o practică rudimentară, iar progresele făcute de Uniunea Europeană pentru interzicerea acestei practici merită apreciate.

Acest articol a fost realizat în cadrul cursului „Comunicare în știință și tehnologie”, susținut de Andrada Fiscutean la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București.