Situl de la Dispilio. Tryfon Manolis/Wikimedia Commons

O așezare preistorică a fost datată, în premieră, prin intermediul razelor cosmice6 min read

De Ionuț Preda 22.05.2024

Evenimentele spațiale de acum mii de ani deschid poarta pentru datarea exactă a așezărilor preistorice din Balcani.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Berna a reușit, în premieră, să dateze o așezare preistorică folosind urmele radioactive lăsate în atmosferă de razele cosmice, particule cu energie ridicată provenite din spațiul cosmic.

Conform unui studiu publicat în Nature Communications, //„Absolute dating of the European Neolithic using the 5259 BC rapid 14C excursion”, nature.com // arheologii elvețieni au confirmat data unei așezări agricole din nordul Greciei, numită Dispilio, ca fiind între 5328 și 5140 î.e.n. Această determinare a fost posibilă folosind o combinație de datare cu radiocarbon și compararea rezultatelor cu evenimente cosmice cunoscute, când Pământul a fost expus la raze cosmice intense.

Având în vedere faptul că de la situl din Dispilio s-au recuperat peste 700 de obiecte și bucăți de lemn, arheologii aveau la dispoziție două metode clasice pentru a data așezarea. Prima este dendrocronologia, care poate determina o dată pe baza inelelor formate anual în copaci. Cealaltă este datarea cu radiocarbon, care măsoară radioactivitatea izotopului carbon-14 (numit și radiocarbon), absorbit constant de către copaci pe timpul vieții, care începe ulterior să se dezintegreze lent, pe parcursul a 5.730 de ani, după ce aceștia sunt tăiați.

Ambele metode au, însă, lacune. Datarea prin dendrocronologie se bazează pe un șablon al inelelor de creștere care poate fi trasat până acum 12.500 de ani, însă un astfel de șablon este cunoscut doar pentru regiuni din Europa Centrală, Marea Britanie și Statele Unite; pentru lemnul din zonele Mediteraneene nu există, încă, o cronologie consistentă. Pe de altă parte, datarea cu radiocarbon este aproximativă și, în cel mai bun caz, poate oferi un interval de câteva decenii pentru un obiect.

O descoperire a fizicianului japonez Fusa Miyake din 2012 adaugă o nouă metodă, cel puțin pentru structuri care au existat în anumite perioade specifice din trecut. Miyake a descoperit că, în perioadele în care Pământul se confruntă cu un flux masiv de raze cosmice, precum în anii cu erupții solare majore, în atmosferă cresc cantitățile de radiocarbon. Asta înseamnă și depuneri mai mari ale acestor izotopi în inelele formate de copaci în anii respectivi. Și, fiindcă evenimentul afectează întreaga planetă,  această creștere bruscă de radiocarbon poate fi observată în inelele copacilor de pe tot globul.//„Traces of Oldest and Largest Solar Storm Found in Buried French Forest”, scientificamerican.com //

Doar 12 astfel de cazuri – numite acum „evenimente Miyake” – sunt cunoscute până în 12350 î.e.n. Cel folosit la datarea sitului Dispilio, care a avut loc în 5259 î.e.n, a fost descoperit abia în 2022 de cercetători de la universitatea ETH Zurich.

Arheologii de la Universitatea din Berna au observat creșterea depunerilor de radiocarbon în inelele lemnului de la Dispilio, pe care le-au putut corela cu cele din inelele altor copaci din aceeași perioadă, din diferite regiuni – semn al unui eveniment Miyake. Pornind de la acesta, ei au folosit dendrocronologia pentru a data o perioadă de 188 de ani în care lemnele respective au fost folosite la Dispilia, între 5328 și 5140 î.e.n.

Este pentru prima dată când un eveniment Miyake este folosit pentru datarea unei așezări istorice, iar cercetătorii susțin că relevanța descoperirii se va extinde cu mult peste așezarea din nordul Greciei. Arheologii se așteaptă ca alte situri din Balcanii de Sud să fie datate pe baza acestei tehnologii și a legăturilor cu Dispilio, ceea ce poate duce la dezvoltarea unei prime dendrocronologii specifice pentru perioada preistorică a regiunii.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

SĂNĂTATE|FYI

A fost descoperită regiunea din creier care provoacă paranoia

De
Cercetătorii de la Yale au legat anumite regiuni ale creierului de paranoia, printr-un nou studiu. Rezultatele ar putea conduce către tratamente mai sigure. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Cutremurele majore ar putea fi detectate cu până la 19 zile în avans, prin date de satelit

De
Un studiu de caz bazat pe date de satelit din regiunea cutremurului de 7,8 care a avut loc în Turcia și Siria în 2023 ar putea deschide calea pentru avertizări foarte timpurii ale seismelor majore.
ȘTIINȚĂ|PORTRET DE CERCETĂTOR

Laura Bouriaud, cercetătoarea în silvicultură care a așezat Suceava pe harta cercetării internaționale

De
Cercetarea silvică de la Suceava este cunoscută internațional datorită Laurei Bouriaud, care a atras, în ultimii 15 ani, 1,8 milioane de euro pentru proiecte în care i-a implicat pe studenții ei doctoranzi. Își propune să-i formeze cu o atitudine morală față de cercetare, pentru că aceasta va duce la o gestionare durabilă a pădurilor. 
MEDIU|FYI

Războiul Rusiei în Ucraina accelerează criza climatică

De
Numai în primii doi ani, costul climatic al războiului provocat de ruși în Ucraina depășește emisiile anuale cumulate generate de 175 de țări, se arată într-un nou raport.