Situl de la Dispilio. Tryfon Manolis/Wikimedia Commons

O așezare preistorică a fost datată, în premieră, prin intermediul razelor cosmice6 min read

De Ionuț Preda 22.05.2024

Evenimentele spațiale de acum mii de ani deschid poarta pentru datarea exactă a așezărilor preistorice din Balcani.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Berna a reușit, în premieră, să dateze o așezare preistorică folosind urmele radioactive lăsate în atmosferă de razele cosmice, particule cu energie ridicată provenite din spațiul cosmic.

Conform unui studiu publicat în Nature Communications, //„Absolute dating of the European Neolithic using the 5259 BC rapid 14C excursion”, nature.com // arheologii elvețieni au confirmat data unei așezări agricole din nordul Greciei, numită Dispilio, ca fiind între 5328 și 5140 î.e.n. Această determinare a fost posibilă folosind o combinație de datare cu radiocarbon și compararea rezultatelor cu evenimente cosmice cunoscute, când Pământul a fost expus la raze cosmice intense.

Având în vedere faptul că de la situl din Dispilio s-au recuperat peste 700 de obiecte și bucăți de lemn, arheologii aveau la dispoziție două metode clasice pentru a data așezarea. Prima este dendrocronologia, care poate determina o dată pe baza inelelor formate anual în copaci. Cealaltă este datarea cu radiocarbon, care măsoară radioactivitatea izotopului carbon-14 (numit și radiocarbon), absorbit constant de către copaci pe timpul vieții, care începe ulterior să se dezintegreze lent, pe parcursul a 5.730 de ani, după ce aceștia sunt tăiați.

Ambele metode au, însă, lacune. Datarea prin dendrocronologie se bazează pe un șablon al inelelor de creștere care poate fi trasat până acum 12.500 de ani, însă un astfel de șablon este cunoscut doar pentru regiuni din Europa Centrală, Marea Britanie și Statele Unite; pentru lemnul din zonele Mediteraneene nu există, încă, o cronologie consistentă. Pe de altă parte, datarea cu radiocarbon este aproximativă și, în cel mai bun caz, poate oferi un interval de câteva decenii pentru un obiect.

O descoperire a fizicianului japonez Fusa Miyake din 2012 adaugă o nouă metodă, cel puțin pentru structuri care au existat în anumite perioade specifice din trecut. Miyake a descoperit că, în perioadele în care Pământul se confruntă cu un flux masiv de raze cosmice, precum în anii cu erupții solare majore, în atmosferă cresc cantitățile de radiocarbon. Asta înseamnă și depuneri mai mari ale acestor izotopi în inelele formate de copaci în anii respectivi. Și, fiindcă evenimentul afectează întreaga planetă,  această creștere bruscă de radiocarbon poate fi observată în inelele copacilor de pe tot globul.//„Traces of Oldest and Largest Solar Storm Found in Buried French Forest”, scientificamerican.com //

Doar 12 astfel de cazuri – numite acum „evenimente Miyake” – sunt cunoscute până în 12350 î.e.n. Cel folosit la datarea sitului Dispilio, care a avut loc în 5259 î.e.n, a fost descoperit abia în 2022 de cercetători de la universitatea ETH Zurich.

Arheologii de la Universitatea din Berna au observat creșterea depunerilor de radiocarbon în inelele lemnului de la Dispilio, pe care le-au putut corela cu cele din inelele altor copaci din aceeași perioadă, din diferite regiuni – semn al unui eveniment Miyake. Pornind de la acesta, ei au folosit dendrocronologia pentru a data o perioadă de 188 de ani în care lemnele respective au fost folosite la Dispilia, între 5328 și 5140 î.e.n.

Este pentru prima dată când un eveniment Miyake este folosit pentru datarea unei așezări istorice, iar cercetătorii susțin că relevanța descoperirii se va extinde cu mult peste așezarea din nordul Greciei. Arheologii se așteaptă ca alte situri din Balcanii de Sud să fie datate pe baza acestei tehnologii și a legăturilor cu Dispilio, ceea ce poate duce la dezvoltarea unei prime dendrocronologii specifice pentru perioada preistorică a regiunii.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

MEDIU|FYI

Jumătate din decesele provocate de căldură în Europa în 2022 au fost cauzate de criza climatică

De
Schimbările climatice au provocat peste 68.000 de decese în Europa, în vara lui 2022. Cercetătorii estimează că 38.000 de persoane ar fi supraviețuit dacă atmosfera nu ar fi fost poluată cu gaze cu efect de seră. Acest număr este de zece ori mai mare decât cel al crimelor comise în Europa în același an.
ȘTIINȚĂ|FYI

Universul timpuriu surprins de telescopul James Webb: quasari solitari și găuri negre supermasive

De
Un studiu recent arată că, la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang, universul era mult mai complex decât se credea, cu quasari solitari alimentați de găuri negre supermasive.
MEDIU|FYI

Raport: Gazele cu efect de seră au atins niveluri record în 2023

De
Poluanții din atmosferă care încălzesc planeta au atins un record în 2023, spune Organizația Meteorologică Mondială. Dioxidul de carbon se acumulează mai rapid ca niciodată, cu o creștere de peste 10% în două decenii.
SĂNĂTATE|FYI

Studiu: Pacienții tratați cu Ozempic ar putea avea un risc mai scăzut de Alzheimer

De
Medicamentul popular pentru diabet și obezitate pare să aibă efecte benefice și pentru bolile neurodegenerative.