Reactorul, o colaborare între Uniunea Europeană și Japonia, reprezintă unul dintre cele mai mari experimente de fuziune nucleară de până acum.
Cel mai mare reactor experimental bazat pe fuziune nucleară a fost inaugurat pe 1 decembrie, în apropiere de Tokyo. Construcția reactorului este parte a unui proiect comun derulat de Uniunea Europeană și Japonia.// „EU and Japan celebrate start of operations of the JT-60SA fusion reactor and reaffirm close cooperation on fusion energy”, europa.eu //
Reactorul JT-60SA va fi folosit pentru a investiga fezabilitatea fuziunii nucleare ca sursă de energie.// Spre deosebire de fisiunea nucleară folosită în centralele atomice, în care energia este create de divizarea nucleelor atomice, fuziunea nucleară reprezintă sursa principală de energie din miezul stelelor active, precum Soarele. Aceasta are loc atunci când două nuclee atomice fuzionează pentru a crea unul nou, mai greu decât nucleele originale. // Folosind o structură de tip tokamak,// Un vas care menține plasma cu ajutorul unui câmp magnetic foarte puternic. // capabilă să țină plasmă încălzită până la 200 de milioane de grade Celsius, cercetătorii vor folosi reactorul pentru a încerca să fuzioneze atomi de hidrogeni în heliu, imitând procesele care au loc în interiorul Soarelui.
Însă JT-60SA va fi întrecut în curând în mărime de către un alt reactor care va fi construit în cadrul proiectului, căruia îi va fi complementar. ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), aflat în construcție în sudul Franței, este programat pentru inaugurare în 2025. Acestea va putea susține un volum de plasmă de 840 de m3, spre de capacitatea de 140 de m3 a reactorului japonez.
Fuziunea nucleară ar putea fi o sursă de energie sigură și verde, dacă poate fi efectuată cu câștig net de energie. Anul trecut, un experiment de proporții limitate desfășurat la Laboratorul Național Lawrence Livermore din SUA a fost primul în care s-a obținut o reacție de fuziune are a creat mai multă energie decât cea consumată pentru declanșarea reacției.
Caz de gripă porcină la om, identificat în Marea Britanie
Autoritățile medicale din Marea Britanie au detectat un caz de gripă procină la oameni către sfârșitul lunii noiembrie.// „Why has swine flu emerged in a person in the UK — and what’s next?”, nature.com // Pacientul, din regiunea North Yorkshire, a fost diagnostic cu virusul gripal A, subtipul H1N2, identificat anterior la aproximativ 50 de pacienți umani în ultimii 18 ani.
Pacientul a avut simptome normale de gripă și s-a recuperat fără complicații. Este, însă, neclar modul în care a fost infectat. Între timp, nu au fost identificate alte cazuri de infectări la om.
Riscul ca un virus gripal să treacă de la animal la om crește în timpul unei epidemii la animale, cum a fost cazul în Marea Britanie, în special pentru cei care lucrează sau sunt în contact apropiat cu acestea. În multe cazuri, astfel de salturi rămân nedetectate, pentru că virusul nu se înmulțește suficient în noua gazdă pentru a o îmbolnăvi sau a se transmite mai departe.
Problemele apar atunci când astfel de virusuri se încrucișează cu alte tipuri de virusuri gripale în gazda nouă. A fost cazul virusului care a provocat pandemia de gripă porcină din 2009, soldată cu în jur de 284.000 de decese la nivel global, care a combinat elemente din virusuri gripale de la porci, oameni și păsări. Cercetătorii de la agenția de sănătate publică a Marii Britanii, UKHSA, vor analiza în perioada următoare mostre de la pacient pentru studia compoziția genetică a virusului.
Protostele din constelația Perseu, via James Webb
Una dintre cele mai spectaculoase imagini captate luna trecută de telescopul spațial James Webb arată un așa numit obiect Herbig-Haro – regiuni luminoase formate în jurul stelelor noi-născute (numite și protostele) atunci când vânturile stelare și pâlcurile de gaze emanate de către acestea se ciocnesc la viteze mari de praful și gazul cosmic din apropiere.
ESA/Webb, NASA & CSA, T. Ray (Dublin Institute for Advanced Studies)
În acest caz, este vorba HH 797, situat la aproximativ 1.000 de ani-lumină distanță în Constelația Perseu, vizibil în partea inferioară a imaginii. Sursa este o stea binară, vizibilă în porțiunea colorată diferit din obiect.
5 studii care ne-au atras atenția
Noi megastructuri din Epoca Bronzului, descoperite aproape de România
O echipă de arheologi din Irlanda și Serbia a descoperit,// „Resilience, innovation and collapse of settlement networks in later Bronze Age Europe: New survey data from the southern Carpathian Basin”, plos.org // în Banatul sârbesc, o serie de peste o sută de structuri masive din pământ datate în Epoca Bronzului, ridicate între 1500 și 1200 î.e.n. Toate siturile sunt apropiate unul de celălalt, pe un coridor terestru între Tisa și Dunăre, și sunt similare cu alte fortificații datate din aceeași perioadă din Europa Centrală, precum fortificația eneolitică de la Cornești (Jadani) din județul Timiș.
Implanturi în creier care ajută pacienții cu leziuni cerebrale
Un studiu clinic de fază I realizat de cercetători de la mai multe universități americane, publicat în Nature Medicine,// „Thalamic deep brain stimulation in traumatic brain injury: a phase 1, randomized feasibility study”, nature.com // susține că implanturile cerebrale ar putea ajuta la recuperarea persoanelor cu leziuni cerebrale. În cadrul testului, cinci persoane care au dizabilități de memorie și învățare în urma unor astfel de leziuni au primit un implant cu un electrod care stimulează una din regiunile creierului care este legată de astfel de abilități. În teste efectuat ulterior, la toți s-a observat o îmbunătățire cu între 15 și 52% ale funcțiilor cognitive de bază.
Lumina ajută la evaporarea apei
O cercetare publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences// „Plausible photomolecular effect leading to water evaporation exceeding the thermal limit ”, pnas.org // detaliază experimente în care lumina vizibilă, în special cea cu tentă verzuie, a contribuit la evaporarea mai rapidă a moleculelor de apă atunci când a fost folosită în combinație cu căldura, decât în cazurile în care a fost folosită doar căldura. Cercetătorii bănuiesc că acest fenomen are loc la scară largă în natură și plănuiesc studii ulterioare pentru a descoperi mecanismul exact din spatele lui.
Papagalii crescuți în orașe diferite au propriile „dialecte”
Un studiu publicat în jurnalul Behavioral Ecology// „ Multilevel Bayesian analysis of monk parakeet contact calls shows dialects between European cities”, oup.com // a observat că papagalii călugări care trăiesc în Europa au dezvoltat „dialecte” diferite, prezentând diferențe în sunetele cu care comunică de la oraș la oraș.
Șoarecii se pot recunoaște în oglindă
Un experiment detaliat într-un studiu publicat în jurnalul Neuron// „Visuotactile integration facilitates mirror-induced self-directed behavior through activation of hippocampal neuronal ensembles in mice”, cell.com // sustine că șoarecii se pot recunoaște în oglindă, un test clasic pentru a vedea dacă animalele au conștiință de sine. În cadrul acesteia, cercetătorii au însemnat zone de pe capul acestora cu cerneală albă vizibilă, așteptând să vadă dacă animalele reacționează și încearcă să le îndepărteze. Cobaii care erau deja obișnuiți cu oglinzile au trecut testul, însă cei care nu erau au avut nevoie de marcaje mai mari până să încerce curățarea lor.
Recomandările Mindcraft Stories
Termenul de reflecție temporală pare scos dintr-un SF, dar este un fenomen cât se poate de real, care pare să arate că undele luminoase pot călători înapoi în timp. Scientific American abordează pe larg cercetările și experimentele recente despre fenomen.
The New York Times scrie despre încercările ecologiștilor din Mexic de a reintroduce în sălbăticie unul dintre amfibienii-mascotă ai Americii Centrale și de Sud, axolotlul, prin promovarea agriculturii de irigație prin canale și convertirea unor segmente în sanctuare pentru animale.
Ce se întâmplă când îți analizezi științific animalul de companie pentru muncă? În cazul lui Andreas Dahl, student doctoral la Centrul Norvergian pentru Cercetarea Dizabilităților Mentale, ies concluzii interesante și un poster mișto. Dahl a monitorizat activitățile și teritoriul din Oslo al pisicii sale de curte, Mugens. Poți citi concluziile sale pe ZME Science.
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Deși legislația majorității țărilor UE s-a aliniat cu recomandările Consiliului Europei, accesul efectiv la arhive rămâne problematic, inclusiv în România, arată un studiu recent.
În timp ce „Big AI” îți cere 20 de dolari pe lună, apar modele alternative pe care le-ai putea folosi gratuit. Dacă știi programare. Sau dacă-ți cumperi ochelari.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
