Șeful echipei care a realizat unul dintre cele mai faimoase și controversate experimente științifice ale secolului XX a murit la 79 de ani.
Embriologul britanic Sir Ian Wilmut, cercetătorul care a condus echipa care, în 1996, a reușit să creeze prima clonă a unui mamifer pe baza celulelor prelevate de la un specimen adult, a decedat, duminică, la vârsta de 79 de ani, în urma unor complicații provocate de boala Parkinson.„Dolly the sheep scientist Sir Ian Wilmut dies at 79”, theguardian.com
Cu o activitate în cercetare de aproape jumătate de secol, Wilmut a devenit celebru după ce echipa de cercetători pe care o conducea în la Institutul Roslin de la Universitatea din Edinburgh a reușit să o creeze pe Dolly, într-un experiment care a creat o isterie publică legată de folosirea clonării la oameni.
Embrionul din care a crescut Dolly a fost creat prin transferarea, într-un ovul al cărui nucleu fusese îndepărtat, al unui nucleu celular de la o altă oaie adultă, creând practic o clonă a acesteia. Sarcina a fost dusă cu succes de un specimen terț, iar Dolly a trăit șase ani și jumătate, reușind să nască șase miei înainte de a fi eutanasiată din cauza unei boli pulmonare virale și a unei forme de artrită severă.
Cu toate acestea, Wilmut a evitat să-și asume meritele pentru reușită, indicând de-a lungul timpului că alți membri ai echipei de cercetare au dezvoltat tehnicile care au permis clonarea lui Dolly, și clarificând că rolul său a fost mai degrabă unul de supervizor.
În controversa declanșată după ce anunțul clonării lui Dolly a fost făcut public, embriologul s-a declarat ferm împotriva clonării umane, însă a apărat folosirea practicii pe animalele de laborator, în perspectiva cercetării celulelor stem și a medicinei regenerative.
Către sfârșitul carierei, el a abandonat însă studierea clonării,„Dolly creator Prof Ian Wilmut shuns cloning”, archive.org susținând ca alternativă crearea de celule stem pluripotente din țesuturi de piele. Această tehnică, descoperită de cercetătorul japonez Shinya Yamanaka în 2008, permite crearea de embrioni fără a necesita fecundarea în laborator a unor celulelor ovariene.
Perseverance și-a dublat ținta de oxigen creat pe Marte
Roverul marțian Perseverance și-a îndeplinit recent încă una dintre misiunile„NASA’s Oxygen-Generating Experiment MOXIE Completes Mars Mission”, nasa.gov care i-au fost trasate de NASA: prin instrumentul MOXIE,Mars Oxygen In-Situ Resource Utilization Experiment care transformă dioxidul de carbon din atmosfera marțiană în oxigen, Perseverance a reușit să creeze 122 de grame de oxigen pe parcursul a 16 sesiuni de producție, adică echivalentul oxigenului consumat de un câine de talie mică în 10 ore.
MOXIE creează oxigen printr-un proces de electroliză, care separă atomii de oxigeni din dioxidul de carbon de la suprafața marțială, creând monoxid de carbon și oxigen. Rata de producție de 12 grame de oxigen/oră a depășit chiar și așteptările inginerilor NASA, care ținteau, înainte de misiune, jumătatea acestei rate.
Experimentul este menit să testeze posibile soluții de a crea oxigen pentru întoarcerea unor misiuni cu echipaj de pe Marte, în condițiile în care greutatea acestuia îngreunează semnificativ planificarea unor misiuni care să se lanseze cu întreaga cantitate de oxigen necesară la bord.
Telescopul James Webb captează un „vârtej” cosmic
Situată la 27 de milioane de ani-lumină distanță față de Pământ, Messier 51, supranumită și „Galaxia Vârtejului”, este una dintre cele mai cunoscute cazuri de galaxii de tip „grand design”: galaxii spirale cu brațe foarte proeminente și bine definite.
ESA/Webb, NASA & CSA, A. Adamo (Universitatea din Stockholm), FEAST JWST team
NASA, ESA și Agenția Spațială Canadiană au publicat recent o imagine compozită a galaxiei obținută în infraroșu mediu și apropiate de către telescopul spațial James Webb, în care sunt delimitate foarte detaliat, în zonele de culoare portocalie și galbenă, regiunile în care clusterele de stele noi-formate din galaxie creează gaz ionizat.
5 studii care ne-au atras atenția
Modele precise de embrioni umani sintetici, create din celule stem
O echipă de cercetători israelieni a reușit să creeze modele de embrioni umani din celule stem crescute în laborator, pe care au reușit să le crească în afara unui uter timp de 14 zile.În multe state, 14 zile este limita până la care pot fi dezvoltați embrionii creați pentru cercetare în laborator. Conform studiului publicat în Nature,„Complete human day 14 post-implantation embryo models from naïve ES cells”, phys.org embrionii artificiali creați în cadrul experimentului dispuneau de toate caracteristicile importante pentru dezvoltarea unui embrion uman natural, precum placenta, sacul vitelin și țesuturile externe dinamice necesare creșterii.
Autorii susțin că aceștia ar fi primii embrioni umani artificiali care sunt preciși în comparație cu cei naturali. Studii anterioare precum unul anunțat de către o echipă internațională de cercetători la o întrunire a Societății Internaționale pentru Cercetarea Celulelor Stem din luna iunie,Synthetic human embryos created in groundbreaking advance”, theguardian.com au creat embrioni care nu aveau toate elementele și structura necesară pentru a se dezvolta ulterior.
Embrionii artificiali au potențialul de a revoluționa cercetarea fazelor incipiente de dezvoltare ale embrionilor naturali, în special în ceea ce privește problemele de sarcină – care originează, în multe cazuri, în primele săptămâni. De altfel, cercetătorii au descoperit deja o astfel de situație în cadrul experimentului, obsevând că dacă un embrion nu este „învelit” într-un mod potrivit de celulele formatoare de placentă în ziua a 10-a de dezvoltare, structurile interne ale acestuia nu vor crește în mod corespunzător.
Flexibilitatea brațului uman s-a dezvoltat pe post de frână pentru primate
O cercetare publicată în jurnalul Royal Society Open Science„Downclimbing and the evolution of ape forelimb morphologies”, royalsocietypublishing.org susține că flexibilitatea principalelor articulații care permit mișcarea brațului uman, umărul și cotul, s-ar fi dezvoltat inițial ca un mecanism de frânare natural pentru primate, folosit la coborârea din copaci. Conform acestora, umerele rotative și coatele extensibile erau necesare mai ales pentru primate de dimensiuni mari, permițând hominizilor timpurii, precum australopitecii, să se cațere în copaci noaptea, pentru a se proteja de prădători, și să revină în siguranță la sol pe timp de zi.
A fost detectat cel mai îndepărtat câmp magnetic al unei galaxii
Astronomi de la Observatorul ALMA din Deșertul Atacama, Chile, au detectat cel mai îndepărtat câmp magnetic al unei galaxii de până acum, situată la 11 miliarde de ani-lumină distanță, publicând observațiile în Nature.„Polarized thermal emission from dust in a galaxy at redshift 2.6”, nature.com
Câmpul magnetic al galaxiei în cauză, 9io9, este de aproximativ 1.000 de ori mai slab decât cel al Pământului, însă se extinde pe o distanță de peste 16.000 de ani-lumină. Observații precum aceasta ar putea oferi mai multe indicii despre cum s-au dezvoltat câmpurile magnetice în perioada timpurie a universului, având în vedere că cel al lui 9io9 a fost observat așa cum era la 2,5 miliarde de ani de la Big Bang.
Un proces chimic a fost încetinit de sute de miliarde de ori cu un computer cuantic
O echipă de cercetători de la Universitatea din Sydney a reușit,„Direct observation of geometric-phase interference in dynamics around a conical intersection”, nature.com în premieră, să folosească un computer cuantic pentru observa un proces important din reacțiile chimice, intersecția conică,Un proces în care două suprafețe încărcate electric ale unei molecule sau sistem se intersectează în anumite moduri specifice, schimbând rapid comportamentul acesteia prin încetinerea acestuia la o viteză de 100 de miliarde de ori mai mică decât cea reală. În mod natural, procesul se desfășoară în doar câteva femtosecunde,O femtosecundă este echivalentul a 10-15 dintr-o secundă însă, cu ajutorul tehnologiei cuantice, autorii au reușit să încetinească dinamicile procesului astfel încât acesta să aibă loc în câteva milisecunde.
Experimentul nu doar că a confirmat predicții vechi de zeci de ani despre modul în care are loc intersecția conică, dar arată și potențialul tehnologiei cuantice de a ajuta la studierea modurilor în care moleculele își schimbă comportamentul la scară ultrarapidă.
Epilepsia, legată într-un studiu de amploare de zeci de gene
Un studiu internațional, desfășurat de peste 150 de cercetători de pe cinci continente și publicat în Nature Genetics, „GWAS meta-analysis of over 29,000 people with epilepsy identifies 26 risk loci and subtype-specific genetic architecture”, nature.com a descoperit 29 de gene și 26 de regiuni ale genomului uman care ar putea juca un rol în dezvoltarea epilepsiei, precum și faptul că diverse subtipuri ale bolii – precum epilepsia focală și epilepsia genetică generalizată – au mecanisme diferite la nivel genetic.
Studiul a examinat genomurile a peste 29.000 de persoane cu epilepsie din toată lumea, în comparație cu cele de la peste 50.000 de voluntari dintr-un grup de control. Cercetarea ar putea avea un impact semnificativ în dezvoltarea unor noi terapii mai eficiente pentru diversele tipuri de epilepsie.
Recomandările Mindcraft Stories
Într-un articol din The New Yorker, mai mulți cercetători marini susțin că modelele predictive de limbaj, precum ChatGPT, ar putea să fie folosite, în viitorul apropiat, pentru a comunica cu cașaloți sau balene, dacă vor fi antrenate pe click-urile specifice prin care comunică aceste animale.
Scientific American prezintă un overview al studiilor recente care indică faptul că mâncarea foarte procesată creează unele procese de dependență în organism destul de similare cu cele create de alcool sau droguri.
Într-un articol din Nautilus, biologul Zhengyang Wang prezintă modul în care habitate montane vaste din Tibet sunt decimate pentru colectarea unor omizi care, atunci când sunt infectate cu un parazit special, produc o ciupercă care este folosită în medicina homeopată chinezească.
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Deși legislația majorității țărilor UE s-a aliniat cu recomandările Consiliului Europei, accesul efectiv la arhive rămâne problematic, inclusiv în România, arată un studiu recent.
În timp ce „Big AI” îți cere 20 de dolari pe lună, apar modele alternative pe care le-ai putea folosi gratuit. Dacă știi programare. Sau dacă-ți cumperi ochelari.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
