Mai multe cercetări recente de paleoantropologie evidențiază două noi recorduri: au fost găsite nu doar cele mai vechi morminte din istorie, dar și cele mai vechi urme de picior lăsate de Homo Sapiens.
O echipă condusă de paleoantropologul Lee BergerBerger a descoperit două specii noi de hominizi, Austrolaphitecus sediba și Homo Naledi, și este un colaborator al National Geographic a descoperit un sit funerar în care erau îngropate mai multe specimene de Homo Naledi, o specie de hominizi care a trăit acum 335.000-236.000 de ani. Situl a fost găsit în sistemul de peșteri „Leagănul Umanității” de lângă Johannesburg. Descoperirile urmează a fi publicate în jurnalul eLife.„Evidence for deliberate burial of the dead by Homo naledi”, biorxiv.org
Mormintele, aflate la o adâncime de 30 de metri, au fost datate ca fiind de acum 200.000 de ani – ceea ce ar întrece cu aproximativ 100.000 de ani cele mai vechi situri funerare create de Homo Sapiens.
Și mai interesantă este, însă, atribuirea lor lui Homo Naledi – o specie aflată la granița dintre antropoide și omul modern, capabilă să folosească unelte, dar cu un creier mai puțin dezvoltat, de dimensiunile unei portocale. Utilizarea practicilor funerare, până acum atribuită doar hominizilor cu creiere mai dezvoltate, ar indica faptul că emoțiile și comportamentele complexe nu sunt neapărat legate de mărimea creierului.
Tot în Africa de Sud au fost descoperite și cele mai vechi urme de picior lăsate de Homo Sapiens. Un studiu publicat în jurnalul de profil Ichnos„Dating the Pleistocene hominin ichnosites on South Africa’s Cape south coast”, tandfonline.com de către cercetători de la Universitatea Nelson Mandela din Gqeberha,Fostul oraș Port Elizabeth descrie șapte noi situri cu urme de picior de hominizi descoperite pe coasta de sud a țării. Cel mai remarcabil este unul dintre ele, cu urme identificate ca fiind de Homo Sapiens, datat acum 153.000 de ani -– cu în jur de 30.000 de ani mai vechi decât cel mai vechi sit cu urme de picior ale omului modern cunoscut până acum.
Datarea s-a făcut printr-o metodă specifică siturilor din zonă, numită „luminiscență stimulată optic”, prin care se poate stabil cât timp a trecut de când granulele de nisip îngropate împreună cu urmele de pași nu au mai fost expuse la lumina solară.
Un satelit al lui Saturn are toate elementele fundamentale vieții
Un studiu publicat în Nature,„Detection of phosphates originating from Enceladus’s ocean”, nature.com bazat pe datele captate de sonda NASA Cassini, arată că Enceladus, una dintre lunile înghețate ale lui Saturn, are în oceanul său subteran lichid și ultimul element necesar vieții microbiene care nu fusese încă detectat pe satelit: fosforul.
Oceanul lichid aflat sub învelișul de gheață al satelitului are, la fund, o cantitate importantă de apă încălzită la temperaturi ridicate de către nucleul acestuia, ceea ce înseamnă că ar putea îndeplini condițiile necesare vieții. În schimb, la suprafață, crăpături din straturile de gheață expun apa lichidă la atmosfera satelitului, creând astfel jeturi de particule de gheață care sunt aruncate în spațiul cosmic.
Astfel de particule au fost analizate de Cassini în survolurile pe care sonda le-a făcut în jurul satelitului, ajutând la determinarea compoziției chimice a oceanului interior de pe Enceladus. De-a lungul timpului, în datele trimise de Cassini s-a descoperit prezența a cinci dintre cele șase elemente esențiale vieții de pe Pământ: carbon, hidrogen, nitrogen, oxigen și sulf. Lipsea doar fosforul.
Ei bine, o echipă internațională cu cercetători din Germania, Japonia, Statele Unite și Finlanda a reușit să găsească compuși din fosfor, după ce a analizate date trimise de Cassini atunci când sonda se afla pe aceeași traiectorie cu unul dintre inelele lui Saturn. Numit inelul E, aproximativ o treime din particulele de gheață emise de pe Enceladus ajung să fie incluse în acesta.
Cantitatea de fosfor descoperită în particulele din inel a fost scăzută – doar nouă particule din peste 1.000 analizate conțineau fosfați. Însă modelele de laborator create de autori arată că, în interiorul oceanului, Enceladus ar putea avea o concentrație de fosfor chiar de sute de ori mai mare decât cea din oceanele Pământului, suficientă in teorie pentru a susține viața microbiană.
Webb privește în interiorul unei galaxii spiralate
Telescopul spațial James Webb a captat, de curând, o imagine extrem de detaliată din interiorul galaxiei spiralate NGC 5068, situată la 17 milioane de ani-lumină distanță, în constelația Fecioarei.
ESA/Webb/NASA/CSA/J.-Lee/PHANGS JWST Team
Cea mai luminoasă parte a imaginii reprezintă centrul galaxiei, în timp ce formele de pe fundal sunt modelele de stele și gaz cosmic care, într-o imagine mai de ansamblu, ar fi brațele galaxiei spiralate. Capacitatea lui James Webb de a vedea în interiorul acestor regiuni foarte luminoase oferă cercetătorilor șansa de a studia mult mai în detaliu zonele de formare ale stelelor din astfel de galaxii.
5 studii care ne-au atras atenția
Alimentele supragătite ar putea fi deteriorate genetic
Un experiment efectuat de cercetători de la Stanford pe cobai, ale cărui rezultate au fost publicate în ACS Central Science,„Possible Genetic Risks from Heat-Damaged DNA in Food”, acs.org susține că unul din motivele pentru care consumul de alimente care sunt gătite la temperaturi extrem de mari sau arse (precum carnea roșie) este asociat cu un risc mai mare de cancer ar fi crearea unor erori genetice în alimente în timpul procesului de gătire. Iar aceste erori genetice au potențialul de a fi încorporate, în timpul digestiei, în ADN-ul consumatorului – însă decomadată este imposibil de spus dacă ipoteza este aplicabilă și la oameni.
Umanitatea a modificat și axa de rotație a planetei
Un studiu publicat în Geophysical Research Letters„Drift of Earth’s Pole Confirms Groundwater Depletion as a Significant Contributor to Global Sea Level Rise 1993–2010”, wiley.com susține că pomparea de apă din pânze freatice la scară largă a rezultat în mutarea unei mase semnificative de apă în cadrul planetei, destulă cât să încline polul de rotație Linia imaginară care poate fi trasată prin interiorul planetei de la Polul Nord la Sud, reprezentând axa în jurul căruia se rotește Pământului al acesteia cu 80 de centimetri mai la est între 1993 și 2010.
Fotosinteza poate avea loc și cu un singur foton
O cercetare publicată în Nature de cercetători de la universitățile americane MIT și Berkeley„Single-photon absorption and emission from a natural photosynthetic complex”, nature.comsusține că fotosinteza poate avea loc chiar și în prezența unui singur foton, cea mai mică cantitate de lumină posibilă.
Marte ar putea avea un nucleu complet lichid
Tot într-un studiu din Nature, „Data from InSight suggests Mars has an all-liquid core and internal mass anomalies”, phys.org o echipă de cercetători planetari, analizând date adunate de sonda de aterizare NASA InSight aflată pe Marte, sugerează că Planeta Roșie ar avea un nucleu complet lichid, dar și ceea ce autorii descriu drept „anomalii ale masei” – iregularități în distribuția masei din straturile interioare ale planetei, indicând variații în compoziția sau densitatea materialelor care le alcătuiesc.
Explodează până la urmă Betelgeuse?
Teoria că steaua Betelgeuse, un super-gigant roșu care se numără printre cele mai strălucitori aștri de pe cerul nopții, este pe cale să devină supernovă prinde amploare din nou. Nu doar că steaua a devenit cu 50% mai strălucitoare decât de obicei, dar o cercetare recentă acceptată pentru publicare în Monthly Notices of the Royal Astronomy Society„The evolutionary stage of Betelgeuse inferred from its pulsation periods”, arxiv.org susține că este Betelgeuse este una dintre principalele candidate de a deveni următoarea supernovă din Calea Lactee, evenimentul putând avea loc chiar și în „următoarele decenii” – cu mențiunea că modelul dezvoltat de astronomi japonezi nu a putut oferi un moment precis.
Recomandările Mindcraft Stories
Unul dintre decesele care a ținut capul de afiș în ultima vreme este cel al lui Theodore Kaczinsky, matematicianul american devenit terorist, cunoscut sub porecla Unabomber. Timp de aproape 20 de ani, aceasta a comis atentate prin poștă împotriva unor victime – incluzând cercetători sau profesori universitari – pe care le considera vinovate de avansul tehnologic și distrugerea habitatului natural. The New York Times„Ted Kaczynski, ‘Unabomber’ Who Attacked Modern Life, Dies at 81”, nytimes.com a publicat un necrolog destul de complet al unui personaj de altfel complex, ale cărui idei se intersectează tot mai des cu cele ale mișcărilor ecologice radicale.
Problematica suprapopulării planetei apare des în discuțiile despre problemele iminente ale umanității. ZME Science„Is the world overpopulated? Not exactly”, zmescience.com abordează subiectul din punct de vedere științific și arată că acesta este acompaniat, în multe cazuri, de mituri și concepții greșite,
Papagalii se numără printre cele mai inteligente păsări care se pot adapta la alte medii decât cele cu care sunt obișnuite, iar Scientific American„Parrots Are Taking Over the World”, scientificamerican.com scrie despre acum asta le-a permis să se răspândească chiar și în orașe din toată lumea.
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Deși legislația majorității țărilor UE s-a aliniat cu recomandările Consiliului Europei, accesul efectiv la arhive rămâne problematic, inclusiv în România, arată un studiu recent.
În timp ce „Big AI” îți cere 20 de dolari pe lună, apar modele alternative pe care le-ai putea folosi gratuit. Dacă știi programare. Sau dacă-ți cumperi ochelari.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
