Science Photo Library via Getty Images
Sci-Memo: Nucleul interior al Pământului își modifică viteza de rotație față de suprafață în cicluri de 70 de ani13 min read
O cercetare recentă reaprinde discuțiile despre cum funcționează miezul absolut al planetei
Un studiu publicat în „Multidecadal variation of the Earth’s inner-core rotation”, nature.com susține că viteza rotației nucleului interior al Pământului a devenit în ultimii ani mai scăzută decât cea a suprafeței.
Nucleul interior este punctul cel mai fierbinte al miezului planetei. Este o sferă situată la 5.000 de kilometri adâncime, alcătuită în mare dintr-un aliaj de fier-nichel, cu dimensiuni similare lui Pluto. Viteza rotației nucleului interior variază și în mare parte din timp este diferită față de cea a suprafeței, însă detaliile încă nu sunt foarte clare pentru cercetători.
O problemă este faptul că singurul mod de a măsura rotația nucleului interior este prin studierea undelor seismice care trec prin acesta, provocate de cutremure sau explozii extrem de puternice.
Studiul în cauză a analizat undele seismice ale unor cutremure care au avut loc în ultimele șase decenii. Autorii sugerează că viteza rotației nucleului interior se modifică ciclic, în intervale care durează aproximativ șapte decenii. Conform cercetării, nucleul interior ar fi început să se rotească mai rapid decât suprafața planetei la începutul anilor 1970, însă ar fi încetinit până la punctul de sincronizare cu cea a suprafeței în 2009.
De atunci, viteza de rotație a nucleului ar fi continuat pe un trend negativ, fiind mai scăzută decât cea a restului planetei. Cercetătorii estimează că următoarea schimbare ar urma să aibă loc la mijlocul anilor 2040, atunci când viteza nucleului interior va depăși din nou viteza de rotație a suprafeței.
Efectul exact pe care mișcarea nucleuluu interior o are asupra restului planet este neclar, în afara unor posibile legături cu variații foarte mici ale vitezei generale a rotației planetei. Unele teorii sugerează că straturile Pământului funcționează ca un sistem dinamic integrat, cu legături fizice de la nucleul interior până la suprafață.
Studiul contrazice cercetări anterioare care sugerează intervale diferite pentru durata ciclurilor de rotație ale nucleului, precum un studiu publicat în Science Advances 2022 care susținea că acesta „Seismological observation of Earth’s oscillating inner core”, science.org
Jupiter a depășit Saturn la numărul de luni
Centrul Planetelor Minore din cadrul Uniunii Astronomice Internaționale „Astronomers Find a Dozen More Moons for Jupiter”, skyandtelescope.org orbitele a 12 noi luni care orbitează în jurul lui Jupiter, pe baza unor observații efectuate în ultimii doi ani. Descoperirile aduc numărul total al lunilor care orbitează în jurul gigantului gazos la 92. Jupiter devine, astfel, corpul cu cele mai multe luni din Sistemul Solar, titlu deținut anterior de Saturn (83 de luni confirmate).
Noile luni sunt de dimensiuni mici și se află pe orbite largi în jurul gigantului gazos, nouă dintre ele având orbite mai lungi de 550 de zile. Nouă dintre ele au orbite retrograde, în direcția opusă lunilor interioare, ceea ce înseamnă că probabil sunt fragmente provenite din impacte ale unor obiecte spațiale mai mari care au fost captate în câmpul gravitațional al lui Jupiter.
Cum orbitează planetele într-un alt sistem, timp de 12 ani
În locul unei imagini spațiale, în ediția aceasta de Sci-Memo vă propun ceva diferit: un video de tip timelapse care arată modul în care exoplanetele dintr-un sistem monitorizat anual își orbitează astrul pe parcursul a 12 ani.
În 2008, sistemul HR8799 a devenit primul sistem extrasolar în care orbitele planetelor au fost confirmate prin observații directe și De exemplu, exoplanetele sunt detectate de multe ori prin metoda tranzitului, fiind observate atunci când trec prin fața stelelor proprii și diminuează luminozitatea acestora. De atunci, sistemul situat la 133 de ani-lumină distanță de Pământ a fost observat constant de o echipă condusă de Jason Wang, un astrofizician specializat pe imagistica exoplanetelor de la Universitatea Northwestern din Illinois.
Wang a comprimat observațiile din ultimii 12 ani într-un clip de doar cinci secunde, folosind tehnici de optică adaptivă pentru a elimina efectul de blurare cauzat de atmosfera planetei și algoritmi pentru a suprima efectul de orbire al astrului principal.
5 studii care ne-au atras atenția
Un model matematic pentru modul în care corpul uman procesează potasiul
Un studiu publicat în „A mathematical model of potassium homeostasis: Effect of feedforward and feedback controls”, plos.org propune un model matematic care simulează modul în care corpul uman reglează potasiul ajuns în organism, care ar putea fi folosit pe viitor pentru a putea diagnostica problemele de reglare incorectă a substanței.
Neanderthal versus elefanți giganți
Oamenii de Neanderthal nu și-au trecut doar mamuții în contul prăzilor preferate de dimensiuni mari. Un studiu publicat în „Hunting and processing of straight-tusked elephants 125.000 years ago: Implications for Neanderthal behavior”, science.org bazat pe examinarea unor rămășițe de elefanți, vechi de peste 125.000 de ani, descoperite în Germania, arată că animalele erau de trei ori mai mari decât elefanții asiatici moderni, iar scheletele lor prezintă urme de vânătoare, precum tăieturi provocate de arme din silex.
Un nou tip de gheață
„Medium-density amorphous ice”,science.org au descoperit În care moleculele se află într-o formă dezorganizată, spre deosebire de organizarea rigidă din gheața cristalină care, susțin ei, este cel mai similar apei în formă lichidă decât oricare alt tip de gheață cunoscut. Conform autorilor, acest tip de gheață s-ar putea forma în interiorul lunilor înghețate care orbitează Jupiter sau Saturn.
Vulcanii (chiar și cei inactivi) emană mai multe gaze în atmosferă decât se bănuia
Un studiu din „Underestimated Passive Volcanic Sulfur Degassing Implies Overestimated Anthropogenic Aerosol Forcing ”, wiley.com care a analizat mostre de gheață din Groenlanda susține că vulcanii, atât activi, cât și inactivi, emană de cel puțin trei ori mai mult sulf în atmosferă față de cantitățile estimate în modelele climatice actuale.
Un scut anti-interferență pentru semnalele optice
O echipă de cercetători chinezi a demonstrat, pentru prima dată, un material transparent care ar putea proteja dispozitive electronice de interferențe electromagnetice „Broadband transparent and flexible silver mesh for efficient electromagnetic interference shielding and high-quality free-space optical communication”, optica.org
Recomandările Mindcraft Stories
- Cutremurele devastatoare din Turcia și Siria aduc din nou în atenție o tehnologie care ar putea fi vitală pentru supraviețuirea în astfel de scenarii: sistemele de avertizare timpurie a seismelor. „Why it’s so hard to predict an earthquake”, washingtonpost.com explică de ce acestea pot oferi avertismente doar cu câteva secunde (sau în cazuri extrem de optimiste minute) înainte de producerea unui seism.
- „What ChatGPT and generative AI mean for science, nature.com examinează în detaliu modul în care modelele de limbaj AI precum ChatGPT ar putea afecta lumea științifică în următorii ani.
- Într-un video recent, astrofizicianul Scott Manley explică de ce, contrar multor imagini din opere SF, nu ai putea surprinde o priveliște care cuprinde Saturn și inelele sale dacă ai fi pe una din lunile planetei inelare.
