Pentru prima dată în istorie, o supernovă a fost detectată, identificată și clasificată printr-un proces complet automatizat, de un algoritm AI dezvoltat de Universitatea Northwestern din Statele Unite.
Bright Transient Survey Bot sau BTSbot// „First supernova detected, confirmed, classified and shared by AI, phys.org” // poate căuta candidați de supernove pe cerul nopții fără ajutor uman, prin analizarea imaginilor captate de telescoape robotice. Algoritmul a devenit operațional la începutul lunii octombrie și a avut nevoie de doar patru zile pentru a cataloga prima supernovă.
SN2023tyk, o supernovă de tip 1A// În care o stea pitică albă aflată într-un sistem binar explodează complet // aflată la 760 de milioane de ani-lumină de Pământ, a fost captată pe 3 octombrie de telescopul robotic de la Zwicky Transient Facility din California, un observator autonom care efectuează imagini detaliate ale cerului nopții pentru a căuta candidați de supernove. Până în prezent, imaginile captate de astfel de observatoare sunt analizate manual de astronomi, care trebuiau să treacă printr-un volum extrem de mare de observații.
Imagine înainte (stânga) și după a galaxiei în care a avut loc SN2023tyk. Regiunea din stânga sus a galaxiei (dreapta) pare bulboasă și deformată, acolo unde steaua a explodat. Foto: Legacy Surveys / D. Lang (Perimeter Institute) pentru Legacy Surveys layers și unWISE / NASA/JPL-Caltech / D. Lang (Perimeter Institute)
BTSbot a descoperit candidatul de supernovă pe 5 octombrie. Imediat după detecție, algoritmul a transmis o cerere automată către un alt telescop robotic, aflat la Observatorul Palomar din California, pentru a face observații mai detaliate care să confirme și să identifice în detaliu spectrul luminos al supernovei. Rezultatul a fost trimis către un alt algoritm, SNIascore, care este specializat în catalogarea tipului unei supernove detectate. După ce a primit confirmarea că SNS2023tyk este o supernovă de tip 1A, BTSbot a notificat astronomii despre descoperire pe 7 octombrie.
Algoritmul a fost antrenat pe mai mult de 1,4 milioane de imagini captate din 16.000 de surse diferite. Acestea au inclus supernove confirmate, dar și alte obiecte care au perioade de strălucire intensă, precum stele variabile sau galaxii, pentru a diminua cât mai mult șansa unei detecții eronate.
Astronomii vor trebui în continuare să verifice rezultatele procesului automatizat, însă acesta are potențialul de a micșora drastic timpul necesar detectării supernovelor noi. Astfel, cercetătorii vor avea mai mult timp pentru a le analiza pe cele confirmate.
Ilustrație: NASA/JPL-Caltech/ASU
NASA a lansat o nouă sondă către un asteroid
Nici nu s-au întors bine pe Pământ mostrele de pe asteroidul Bennu, că NASA a trimis deja o nouă sondă către un asteroid. Cu o rachetă SpaceX Falcon Heavy, agenția spațială americană a lansat la Centrul Spațial Kennedy, pe 13 octombrie, sonda Psyche,// Detalii pe nasa.gov // menită să ajungă la asteroidul cu același nume în iulie 2029.
Asteroidul Psyche se află la o distanță de 2,2 miliarde de kilometri de Pământ, în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter. Astronomii suspectează că acesta este fie o rămășiță a unei planete mai mici de la începuturile Sistemului Solar, fie un obiect spațial încă nedocumentat.
Observațiile efectuate asupra lui Psyche au arătat că are o formă bizară, similară unui cartof, și că este compus între 30 și 60% din metale, cu un înveliș consistent de roci. Sonda NASA îl va analiza timp de doi ani, timp în care va încerca să stabilească dacă a făcut parte în trecut dintr-un corp care a avut un câmp magnetic. De asemenea, îi va studia compoziția chimică și minerală, precum și topografia.
Misiunea va testa și câteva tehnologii noi. Un exemplu este sistemul de comunicare Deep Space Optical Communications, o variantă optică a sistemelor radio care țin legătura cu vehiculele spațiale în momentul actual. Noul sistem este creat pentru a returna între de 10 și 100 de ori mai multe date.
În plus, sonda este dotată și cu un sistem special de propulsie, motoare cu efect Hall. Acestea folosesc energia din panouri solare pentru a crea câmpuri electrice și magnetice din care sunt expulzați atomi de xenon. Propulsia creată în acest fel ar putea accelera sonda până la viteze de zeci de mii de km/h, fără a folosi o cantitate mare de combustibil. Cu Psyche, NASA va testa pentru prima dată sistemul într-o misiune care trece de orbita Lunii.
Telescopul James Webb analizează maternitatea stelară vecină
NASA și ESA au publicat, recent, o imagine detaliată a unei zone spațiale învecinate, Norul Magellanic Mic, una dintre galaxiile-satelit ale Căii Lactee, obținută de telescopul James Webb. Este vorba de clusterul stelar NGC 346, cea mai activă zonă de creare a stelelelor noi din acea galaxie.
Foto: NASA, ESA, CSA, N. Habel (JPL), P. Kavanagh (Maynooth University)
Cu această ocazie, cercetătorii au observat că una dintre supozițiile despre Norul Magellanic Mic pare să fie eronată. Galaxia-satelit are mai puține elemente-grele, precum siliconul sau oxigenul, decât Calea Lactee, așa că se așteptau că NGC 346 să nu aibă cantități semnificative de praf cosmic, format de obicei din astfel de elemente. Însă teoria a fost contrazisă de „ramurile” albastre din imagine, captate cu instrumentul de infraroșu mediu al telescopului, care indică zone extinse cu praf pe bază de silicat.
5 studii care ne-au atras atenția
A fost propusă o nouă lege a naturii
O echipă de cercetători de la mai multe universități americane a propus o nouă lege macroscopică a naturii,// Legi care descriu și explică fenomenele întâmpinate zilnic în lumea naturală observabilă cu ochiul liber // pe care a descris-o într-un studiu din Proceedings of the Natural Academy of Sciences.// „On the roles of function and selection in evolving systems”, pnas.org //
Noua lege postulează că sistemele complexe naturale evoluează, în timp, către stadii în care dobândesc tipare mai complexe și mai diverse. Un exemplu ar fi tipurile de minerale de pe Terra, care au ajuns de la un număr de 20, la începutul planetei, până la aproximativ 6.000 în prezent, diversificându-se prin procese fizice, chimice și biologice pe parcursul a 4,5 miliarde de ani. Asta ar însemna că evoluția nu ar fi limitată doar la viața biologică, ci s-ar aplica și unor sisteme masive complexe, de la planete și stele până la atomi.
Au fost detectate cele mai distante emisii radio rapide din Univers
O echipă internațională de astronomi a descoperit cele mai distante emisii radio rapide din Univers detectate până în prezent. Folosind telescopul VLT de la Observatorul European de Sud, autorii au descoperit sursa acestora într-o galaxie aflată la opt miliarde de ani-lumină distanță. Emisiile au durat, fiecare, mai puțin de o milisecundă, însă au fost echivalentul celor emise de Soare pe o perioadă de 30 de ani, conform studiului publicat în Science.//„A luminous fast radio burst that probes the Universe at redshift 1”, science.org //
Aruncarea monedei nu este o metodă complete imparțială
Chiar dacă aruncatul unei monede este considerată una dintre cele mai echitabile metode de tragere la sorți, faptul că aceasta este prinsă în mână după aruncare favorizează, de fapt, partea care se află în sus. Un studiu pre-print publicat pe arXiv// „Fair coins tend to land on the same side they started: Evidence from 350,757 flips”, arxiv.org // a analizat peste 350.000 de astfel de aruncări și a observat că partea din sus a monedei câștigă în 50,8% din cazuri.
Cea mai mare furtună solară, detectată în inelele copacilor antici
O echipă internațională de cercetători a detectat urmele celei mai mari furtuni solare identificate până în prezent. Aceștia au analizat inelele din trunchiurile fosilizate ale unor copaci antici din Alpii francezi și au observat o creștere semnificativă a concentrației de radiocarbon, una dintre cele mai semnificative dovezi ale unui astfel de eveniment, acum 14.300 de ani.//„A radiocarbon spike at 14 300 cal yr BP in subfossil trees provides the impulse response function of the global carbon cycle during the Late Glacial”, royalsocietypublishing.org //
Luna este mai bătrână decât se credea
Un studiu publicat în Geochemical Perspectives Letters// „4.46 Ga zircons anchor chronology of lunar magma ocean”, geochemicalperspectivesletters.org // susține că vârsta Lunii ar putea fi cu aproximativ 40 de milioane de ani mai mare decât se crede în prezent, crescând la 4,46 de miliarde de ani de la 4,425 de miliarde. Afirmația se bazează pe datarea unor cristale de zirconiu aduse pe Pământ în timpul misiunilor Apollo, din care cel mai în vârstă a fost datat la 4,46 miliarde de ani – ceea ce înseamnă că Luna ar trebui să aibă cel puțin această vârstă, dacă nu cumva una mai ridicată.
Recomandările Mindcraft Stories
Sondele Voyager au fost lansate acum aproape jumătate de secol și au devenit cele mai îndepărtate obiecte create de om în galaxie. Dar cum reușește NASA să țină în continuare legătura cu ele și cum le repară la o distanță atât de mare atunci când apar probleme? Explică ZME Science.
Dacă tot am vorbit mai sus despre furtuni solare, EarthSky explică evenimentul Carrington, din 1859, care a făcut ca aurorele de obicei specifice polilor să se extindă până în Mexic sau Caraibe, cel mai semnificativ de acest fel experimentat de oamenii moderni.
3. Scientific American explică cum a pornit o dezinformare despre lipsa de eficiență a măștilor în pandemie chiar de la una dintre cele mai importante baze de date pentru informații medicale de peste ocean.
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Deși legislația majorității țărilor UE s-a aliniat cu recomandările Consiliului Europei, accesul efectiv la arhive rămâne problematic, inclusiv în România, arată un studiu recent.
În timp ce „Big AI” îți cere 20 de dolari pe lună, apar modele alternative pe care le-ai putea folosi gratuit. Dacă știi programare. Sau dacă-ți cumperi ochelari.
Un nou studiu arată că 56 de companii, în frunte cu Coca-Cola, sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic produs de branduri. Fiecare creștere de 1% în producția de plastic corespunde unei creșteri de 1% în nivelul poluării cu plastic din mediul înconjurător.
