Sci-Memo: Primul aselenizator lansat din SUA după programul Apollo nu va mai ajunge pe Lună16 min read

Misiunea lunară Peregrine Mission One, care ar fi reprezentat prima aselenizare a unui vehicul spațial american de la sfârșitul programului Apollo, a fost abandonată la mai puțin de 24 de ore de la lansare.

Compania care a dezvoltat vehiculul spațial Peregrine, Astrobotic Technology, a anunțat marți dimineață// Update-urile legate de misiune sunt postate pe contul de X al companiei, twitter.com // că nu va mai încerca aselenizarea , din cauza unei avarii critice care a provocat o scurgere de combustibil. În schimb, compania va încerca să ducă vehiculul cât mai aproape de Lună cu combustibilul rămas, înainte de a pierde legătura cu acesta.

Peregrine Mission One, primul vehicul privat care ar fi ajuns pe Lună, a fost lansat pe 8 ianuarie de la baza Cape Canaveral, la bordul unei rachete Vulcan Centaur a companiei United Launch Alliance. Aselenizatorul era programat să intre pe o traiectorie către Lună care ar fi durat 46 de zile, urmând să aselenizeze pe 23 februarie.

Însă primele probleme au apărut la doar câteva ore de la lansare, după ce Astrobotic a anunțat că vehiculul nu s-a putut orienta către Soare// „Private Peregrine moon lander suffers ‘critical’ fuel loss after launch, mission at risk”, space.com // pentru a-și încărca panourile solare care îi alimentează sistemele. Eroarea a fost rectificată de o manevră neplanificată, însă s-a descoperit ulterior că acesta fusese provocată de o scurgere de combustibil.

Misiunea a fost contractă de NASA prin programul Commercial Lunar Payload Services (CLPS),// Detalii pe nasa.gov // prin care agenția spațială americană încurajează companiile aerospațiale private să trimită aselenizatoare și rovere în zona polului sud al Lunii, ca suport pentru  programul lunar Artemis. Astrobotics a ratat astfel, șansa de a deveni prima companie privată care ar fi trimis cu succes echipamente științifice la suprafața satelitului.

Peregrine Mission One are la bord peste 28 de încărcături, de la două rovere de dimensiuni mici și instrumente științifice până la capsule ale timpului din mai multe state și chiar și rămășițe umane. Printre acestea din urmă se numără cele ale astronautului Phillip K. Chapman, ale creatorului Star Trek Gene Rodenberry și ale mai multor actori din același serial SF, dar și mostre de ADN prelevate de la fostul președinte american John F. Kennedy.

O nouă clasă de antibiotice combate una dintre cele mai periculoase bacterii rezistente la antibiotice

Noi antibiotice dezvoltate de divizia de cercetare a gigantului farmaceutic Roche au arătat rezultate extrem de bune împotriva uneia dintre cele mai periculoase bacterii rezistente la antibiotice, Carbapenem-resistent Acinetobacter Baumanii (CRAB), în teste de laborator efectuate pe cobai și mostre prelevate de la oameni.

Două studii publicate în Nature// „A novel antibiotic class targeting the lipopolysaccharide transporter”, nature.com  ; „A new antibiotic traps lipopolysaccharide in its intermembrane transporter”, nature.com // au arătat că noile antibiotice, numite zosurabalpin, au reușit să elimine bacteriile de tip CRAB din peste 100 de mostre prelevate de la pacienți care au contractat infecția. În același timp, tratamentul a redus considerabil încărcătura virală din cobaii cu pneumonie provocată de CRAB, prevenind evoluția acesteia către septicemie.

CRAB este unul din trei patogeni rezistenți la antibioticele actuale pentru care Organizația Mondială a Sănătății a declarat nivel de prioritate 1, sau critic, pentru dezvoltarea de noi tratamente.// „WHO publishes list of bacteria for which new antibiotics are urgently needed”, who.int // Într-un studiu efectuat în regiuni din Europa, Asia și Africa în 2019,// „The incidence and prevalence of hospital-acquired (carbapenem-resistant) Acinetobacter baumannii in Europe, Eastern Mediterranean and Africa: a systematic review and meta-analysis”, nih.gov // infecțiile cu CRAB au reprezentat peste 20% din totalul infecțiilor intraspitalicești, iar bacteria poate avea o rată a mortalității în persoanele infectate de până la 60%. // „Evaluating the Effectiveness of Hospital Antiseptics on Multidrug-Resistant Acinetobacter baumannii: Understanding the Relationship between Microbicide and Antibiotic Resistance”, nih.gov //

Bacteria are o rată ridicată de rezistență la tratamentele cu antibiotice pentru că are un perete celular cu două straturi – adică este o „bacterie gram-negativă” – și ține în peretele exterior o toxină numită lipopolizaharidă, care îi permită să supraviețuiască în condiții extreme pentru majoritatea bacteriilor și să reziste atacurilor sistemului imunitar. Niciun antibiotic nou pentru bacterii gram-negative nu a fost aprobat în ultimii 50 de ani.

Zosurabalpin blochează mecanismul molecular prin care toxina este transportată către peretele exterior, ceea ce duce la acumularea acesteia în interiorul bacteriei și eventuala ei distrugere. În momentul de față, noua categorie de antibiotice se află într-un studiu clinic de fază I  care vor fi evaluate eficiența și siguranța acesteia la oameni.

Două galaxii în curs de a deveni una

Telescopul Hubble a surprins, recent, o imagine al unuia dintre cele mai dramatice fenomene spațiale: două galaxii în plină coliziune, la aproximativ 570 de milioane de ani-lumină distanță față de Terra.

ESA/Hubble & NASA, J. Dalcanton, Dark Energy Survey/DOE/FNAL/DECam/CTIO/NOIRLab/NSF/AURA

Este vorba de NGC 6040 – galaxia spiralată înclinată din partea de dreapta sus a imaginii – și galaxia spiralată rotundă LEDA 59642. În urma unei astfel de coliziuni s-ar putea forma, în timp, o singură galaxie cu formă regulată sau eliptică, deoarece astfel de evenimente distrug structurile complexe care alcătuiesc galaxiile spiralate.

5 studii care ne-au atras atenția

Ce conferă culoarea urinei?

Un studiu publicat în Nature Microbiology// „BilR is a gut microbial enzyme that reduces bilirubin to urobilinogen”, nature.com // a identificat, pentru prima dată, enzima microbială care dă urinei culoarea gălbuie. Numită reductază de bilirubină, aceasta ar putea fi folosită în cercetări viitoare despre rolul microbiomului intestinal în dezvoltarea unor afecțiuni precum icterul sau boala inflamatorie intestinală.

Norul Mic al lui Magellan ar putea fi alcătuit din două galaxii

O echipă internațională de astronomi susține că a găsit dovezi că una dintre cele mai apropiate galaxii de Calea Lactee, NGC 292 sau Micul Nor al Lui Magellan, ar fi compusă de fapt din două galaxii, cea de-a doua fiind „ascunsă” de prima, conform unui studiu pre-print publicat pe platforma arXiv.// „A Galactic Eclipse: The Small Magellanic Cloud is Forming Stars in Two, Superimposed Systems”, arxiv.org // Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au observat compoziții chimice și viteze de deplasare diferite pentru două părți ale galaxiei, care s-ar afla la 199.000, respectiv 215.000 de ani-lumină distanță față de Pământ.

Peptidele vor putea fi administrate și oral

Un studiu din Nature Chemical Biology// „De novo development of small cyclic peptides that are orally bioavailable”, nature.com // anunță descoperirea unui potențial nou tip de medicamente: peptide care pot fi administrate oral. În prezent, medicamentele pe bază de peptide sunt folosite în tratarea unor condiții precum diabetul de tip 2, scleroza multiplă sau hipertensiunea arterială.

Mai puțin carbon în atmosferă, mai multe șanse de viață extraterestră

O cercetare condusă de astronomi de la MIT susține că nivelurile scăzute de dioxid de carbon atmosfera unei planete ar putea fi unul din semnele prezenței apei lichide și a habitabilității acesteia. Conform studiului publicat în Nature Astronomy, o semnătură a unor niveluri scăzute de dioxid de carbon ar putea fi căutată de instrumente precum telescopul spațial James Webb pentru a detecta planete cu potențial de viață biologică din alte sisteme solare.

Cimpanzeii și bonobo au memorie de lungă durată

Un experiment derulat o echipă internațională de cercetători a observat că cimpanzeii și cimpanzeii bonobo pot recunoaște rude sau cunoștințe chiar și la două decenii de când i-au întâlnit ultima dată fizic, în ceea ce ar fi cea mai lungă dovadă de memorie non-umană înregistrată vreodată, conform unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.// „Bonobos and chimpanzees remember familiar conspecifics for decades”, pnas.org //

În cadrul acestuia, animalelor de la grădini zoologice din Europa sau Japonia le-au fost arătate imagini cu rude sau membrii apropiați din fostele lor cercuri sociale, de care au fost separate la un moment dat. Experimentul a arătat că ambele specii au fost, de fiecare dată, mult mai atente la imaginile cu foste rude sau cunoștințe. Descoperirea ar putea fi încă o dovadă că oamenii și cimpanzeii au dobândit memoria de lungă durată de la un strămoș comun care ar fi trăit între acum șase și nouă milioane de ani.

Recomandările Mindcraft Stories

1. Dacă tot am avut o veste bună despre bacteriile rezistente la antibiotice, Nature o balansează cu una mai puțin bună, arătând cum mai multe studii din ultimii ani par să ajungă la concluzia că schimbările climatice ar putea contribui la o rată mai mare a răspândirii unor astfel de infecții.
2. Scientific American explică dezbaterea complicată din jurul modului în care s-au dezvoltat neuronii: o teorie susține că celule nervoase ar avea un singur punct de origine, într-un strămoș comun al tuturor animalelor, în timp ce alta, la fel de populară printre cercetători, susține că neuronii s-ar fi dezvoltat independent în mai multe specii.
3. Te-ai gândit vreodată ce se ascunde în spatele ritualurilor încântătoare de împerechere ale păsărilor? ZME Science explică biologia din spatele sexului la înaripate.