Sci-Memo: Sute de milioane de exoplanete din Calea Lactee ar putea susține viața18 min read

Foarte multe planete din galaxie ar putea avea condițiile pentru a susține apă lichidă la suprafață.

Un studiu realizat de astronomi de la Universitatea din Florida, publicat recent în Proceedings of the National Academy of Sciences,„The orbital eccentricity distribution of planets orbiting M dwarfs”, pnas.org sugerează că galaxia Calea Lactee ar putea avea sute de milioane de exoplanete situate în zonele locuibile a sistemelor lor solare, așa numita zonă Goldilocks. Se încadrează în acest tipar în special planetele care orbitează stelele pitice roșii.

Piticele roșii reprezintă cel mai comun tip de stele din Calea Lactee. Acestea au între 8 și 60% din masa Soarelui și sunt mult mai reci decât acesta. Din această cauză, o exoplanetă dintr-un sistem cu o pitică roșie ar putea fi locuibilă doar dacă se află semnificativ mai aproape de steaua sa decât Soarele.Distanța exactă variază, depinzând de temperatura și luminozitatea astrului, însă zonele Goldilock cele mai depărtate de o pitică roșie sunt estimate la 0,5 unități astronomice – adică jumătate din distanța dintre Pământ și Soare.

Doar că această apropiere poate amplifica efectele  mareice până la niveluri devastatoare. De exemplu, forțele de frecare cauzate de efectele gravitaționale ale astrului asupra nucleului unei planete pot crea temperaturi extrem de ridicate în interiorul acesteia și, în consecință, și la spurafață.

Conform studiului, aproximativ două treimi dintre planetele din care orbitează pitice roșii ar avea temperaturi prea ridicate pentru a susține viața din această cauză. Restul de o treime – adică sute de milioane de planete – s-ar situa în zonele locuibile ale sistemelor lor solare, adică regiunea în care planetele pot avea apă lichidă la suprafață.

Autorii au ajuns la această concluzie după ce au analizat date măsurate cu ajutorul telescopului Kepler privind excentricitatea orbitelor a 150 de planete din jurul piticelor roșii. Excentricitatea unei orbite arată cât de mult deviază aceasta de la un cerc perfect; se presupune că planetele cu orbitele cele mai alungite sunt și cele mai afectate de forțele mareice. Pe baza acestei măsuri, autorii au calculat mai departe câtă căldură ar putea crea efectul de maree pe acele planete și dacă acestea ar putea fi locuibile.

Dacă mostra aleasă este reprezentativă pentru Calea Lactee, rezultatul indică faptul că galaxia are sute de milioane de planete care sunt potențial locuibile, un număr mult mai mare decât se credea anterior. Această afirmație vine, însă, cu un asterisc: doar pentru că o planetă se află în zona locuibilă a unui sistem, nu înseamnă și că ea este capabilă de a susține viața. O planetă dintr-un sistem cu o pitică roșie ar putea fi supusă radiațiilor intense ale stelei-gazdă, din cauza distanței apropiate de aceasta, și, din același motiv, ar putea fi afectată de vânturi sau erupții solare puternice care îi pot distruge atmosfera.

Prima femeie arabă în spațiu

Stația Spațială Internațională a avut parte de o premieră în perioada 22-31 mai: la bordul acesteia s-a aflat o misiune din care a făcut parte Rayyanah Barnawi,„First Arab female astronaut reaches space station”, bbc.com o cercetătoare în domeniul celulelor stem în vârstă de 34 de ani din Arabia Saudită și prima femeie de origine arabă care a ajuns în spațiul cosmic.

Barnawi a ajuns pe stația spațială la bordul unei capsule SpaceX Crew Dragon, operată de compania aerospațială privată Axiom Space. A fost doar al doilea zbor spațial condus de compania din Texas și a treia misiune spațială privată efectuată cu o capsulă SpaceX.

Echipajul, din care a făcut parte și pilotul de vânătoare saudit Ali Alqarni, a desfășurat 20 de experimente de știință și tehnologie în perioada petrecută la bordul stației, inclusiv experimente despre efectele spațiului asupra fiziologiei și sănătății umane.

Misiunea a fost sponsorizată de guvernul Arabiei Saudite și va fi cert folosită ca propagandă, în condițiile în care regatul are în continuare, în ciuda mai multor reforme recente, multe lacune în privința drepturilor femeilor. „World Report 2023: Saudi Arabia”, hrw.com Totuși, zborul spațial al Rayyanei Barnawi ar putea inspira tot mai multe femei saudite să urmeze cariere în domenii STEM sau chiar în cercetare.

O galaxie spirală post-supernovă

Telescopul Hubble a captat, recent, o imagine a galaxiei spirale NGC 298, una relativ izolată, situată la 89 de milioane de ani-lumină distanță, în constelația Cetus. Nucleul și discul galaxiei pot observate separat, iar în disc pot fi observate multe stele mici individuale, împreună cu zone de praf stelar arămiu și nori de gaz destul de luminoși.

ESA/Hubble/NASA/C. Kilpatrick

În 1986, în această galaxie a fost înregistrat unul dintre cele mai extreme evenimente spațiale: o supernovă de tip II. Aceste supernove rezultă din explozia unor stele tinere, cu o masă de între 8 și 50 de ori mai mare decât a Soarelui. Hubble a observat galaxia NGC 298 ca parte a unui proiect de studiu al urmărilor unor astfel de supernove, prin care astronomii speră să afle mai multe despre relația dintre astfel de evenimente și galaxiile în care au loc.

5 studii care ne-au atras atenția

Un AI care poate prezice interacțiunile enzimelor

O echipă internațională de cercetători a dezvoltat un model AI care poate prezice, cu acuratețe de 91%, dacă o enzimăO moleculă care poate acționa pe post de catalizator în organisme vii, facilitând sau accelerând reacțiile chimice din acestea. este capabilă să interacționeze cu o altă moleculă specifică, conform unui studiu publicat în Nature Communications.„A general model to predict small molecule substrates of enzymes based on machine and deep learning”, nature.com. Astfel de interacțiuni au o importanță crucială pentru varii domenii medicale, de la cercetarea farmaceutică la biotehnologie.

„Secretul tinereții” la insecte

O cercetare publicată în jurnalul eLife„Antagonistic role of the BTB-zinc finger transcription factors chinmo and broad-complex in the juvenile/pupal transition and in growth control”, elifescience.org a determinat că o genă numită Chinmo este responsabilă pentru stabilirea unei etape de creștere juvenile (precum stadiul de larvă) în insecte, suprimând pe parcursul stadiului alte gene responsabile pentru formarea țesuturilor adulte. Studiul a mai determinat și alte două gene care joacă roluri regulatoare în dezvoltarea insectelor mature, iar cercetarea ar putea fi importantă atât pentru potențiale eforturi de conservare, cât și în dezvoltarea insecticidelor.

Curenți oceanici mapați mai precis cu machine learning

Un studiu interdisciplinar publicat în format pre-print pe platforma arXiv „Gaussian processes at the Helm(holtz): A more fluid model for ocean currents”, arxiv.org propune un nou model de predicție a curenților oceanici, care face uz de machine learning pentru a oferi o precizie mai ridicată decât modelele convenționale. Astfel de modele sunt folosite, printre altele, în prognozele meteo, estimările privind efectele scurgerilor de petrol sau gaz oceanice sau monitorizarea deplasării altor tipuri de biomase în oceane, precum plasticul sau carbonul.

AI-ul este mai aproape de a citi gândurile

Într-un studiu publicat în Nature Neuroscience,„Semantic reconstruction of continuous language from non-invasive brain recordings”, nature.com cercetători de la Universitatea Texas din Austin, Statele Unite descriu un experiment în care un algoritm de decodare a fost folosit pentru a recrea gândurile unor voluntari studiați prin RMN-uri funcționale.Un tip de rezonanță magnetică care urmărește schimbările de circulație a sângelui din creier provocate de activitatea organului

Pe parcursul RMN-urilor, voluntarii au fost puși să urmărească în liniște clip-uri cu sunet sau mute, precum și unele interactive, iar decodorul a reușit să reproducă larg conținutul acestora, doar pe baza activității mentale a voluntarilor. Nu este însă un început pentru vreo metodă generalistă de citire a minții, deoarece fiecare decodor a trebuit să fie antrenat inițial pe activitatea fiecărui voluntar în parte (și nu a putut decoda gândurile unui alt pacient).

Ultimele exoplanete observate de telescopul Kepler

După cum am notat mai sus, observațiile telescopului Kepler continuă să ajute cercetarea spațială și la aproape cinci ani de la retragerea acestuia. Ei bine, o echipă de astronomi americani a reușit să determine „Kepler’s last planet discoveries: two new planets and one single-transit candidate from K2 campaign 19 ”, oup.com ultimele corpuri pe care telescopul spațial Kepler a reușit să le studieze înainte de a rămâne fără combustibil, în octombrie 2018. Două dintre acestea, situate cam la 400 de ani-lumină distanță față de Terra, sunt deja validate ca exoplanete, K2-416b și K2-417b,  iar o treia, EPIC 246251988 b, deocamdată cu statutul de planetă-candidat, a fost observată la 1200 de ani-lumină distanță.

Recomandările Mindcraft Stories

1. New York-ul este unul dintre marile orașe vulnerabile la creșterea nivelului apelor oceanice, însă chiar și fără acest ajutor aglomerarea urbană reprezintă un pericol și pentru sine; orașul cu 1,1 milioane de clădiri, dintre care mulți zgârie-nori, a început să se scufunde încet sub presiunea acestora, iar subiectul este analizat într-un articol din Scientific American.„New York City Is Sinking under Its Own Weight”, scientificamerican.com
2. Ian Hacking, unul dintre cei mai importanți contribuitori la filozofia științei și considerat un promotor important al interdisciplinarității în cercetare, a murit recent la vârsta de 87 de ani. Activitatea sa științifică este prezentată, pe larg, într-un necrolog publicat de The New York Times.„Ian Hacking, Eminent Philosopher of Science and Much Else, Dies at 87”, nytimes.com
3. Știai că există creaturi marine a căror biologie a inspirat cercetarea unor materiale ultrarezistente, precum cele folosite în veste antiglonț, căști de motocicletă sau cadrele mașinilor? Este vorba despre stomatopode (cunoscute mai popular drept creveți mantis), care au atras atenția cercetătorilor cu unul dintre membrele lor, „bâta dactilă”, cu ajutorul căruia pot pulveriza alte animale cu carapace dure, precum crabii, lovind cu viteza unui glonț de calibrul .22. Un video recent, publicat de canalul de YouTube Real Science, intră în detaliu în biologia animalelor, explicând motivele pentru care pot crea o forță de impact implauzibilă pentru dimensiunile lor.