Campionatul Mondial de Esport de la Iași: gaming de anvergură globală și sincope în organizare31 min read

Cel mai mare eveniment de esports al anului din România aduce jucători din toate colțurile lumii, însă a început cu problem de organizare.

Începând cu 25 august și până pe 4 septembrie, Iașul este unul dintre punctele fierbinți ale scenei globale de esports. Orașul moldav găzduiește cea mai importantă competiție la care jucătorii își reprezintă propriile țări. Campionatul Mondial de Esports a ajuns la 15-a ediție. Competiția este organizată de Federația Internațională de Esports (IESF) Detalii pe iesf.org unul dintre forurile mai mari de gaming competitiv la nivel global, care are un președinte român, Vlad Marinescu.

Autoritățile locale au construit un întreg festival în jurul evenimentului, sub numele Digital Throne, care a inclus între 25 și 27 septembrie o ediție locală de Comic Con, o întreagă zonă outdoor dedicată esports-ului, cu scene outdoor în zona Palas, și va avea trei zile de concerte la sfârșit, cu headlineri precum Armin van Buuren și Tom Odell.

Am fost la primele zile ale Digital Throne și ale Campionatului Mondial de Esports și, deși am găsit o încercare reală de a un eveniment de anvergură globală, care transformă esports-ul într-un spectacol, aceasta a fost umbrită și de destul de multe probleme tehnice și de organizare.

Digital Throne

Ce este Campionatul Mondial de Esports?

Campionatul Mondial de Esports funcționează, după cum sugerează și numele, într-un mod similar evenimentelor sportive. Jucători care sunt înregistrați, în mare, la echipe de club, se întrec o dată pe an sub drapelele propriilor țări, individual sau la jocuri pe echipe.

Competiția nu are chiar aceeași importanță în domeniu ca, de exemplu, Campionatul Mondial de Fotbal. În primul rând, există mai multe asociații globale de esports, fără ca vreuna din ele să aibă rolul de „umbrelă”, precum FIFA sau IHF-ul de la handbal, și fiecare organizează propriile competiții de amploare. Iar Federația Internațională de Esports (IESF) nu este neapărat cea mai puternică dintre ele, lucru se vede și în premiile evenimentului: CM de Esports 2023 oferă premii totale de 500.000 de dolari pentru toate cele șapte competiții, o sumă care pălește în fața celor 40 de milioane de dolari puși în joc, de exemplu, la ediția din 2021 a turneului „The International” pentru DOTA 2, organizat de producătorul jocului, Valve.

CITEȘTE ȘI: De ce se antrenează jucătorii de Dota 2 la fel de mult ca fotbaliștii sau tenismenii

Pe de altă parte, IESF este organizația care încearcă să emuleze cel mai mult funcția forurilor globale din sporturile tradiționale, punând accentul pe federațiile naționale de esports, în loc de cluburi. Campionatul Mondial pe care îl organizează a ajuns deja la 15-a ediție și a început să atragă și jucători importanți, deși se confruntă cu problema conflictelor de programare cu competițiile de club, care pun la bătaie premii mai consistente.

„Nu e ca la sporturile tradiționale – nu ai o pauză competițională în competițiile de club, ca să te poți duce să reprezenți naționala”, a explicat pentru Mindcraft Stories Ana Dumbravă, căpitana echipei feminine de CS:GO a României. „Mai degrabă trebuie să-ți faci tu timp în program. Așa apar probleme în pregătirea pentru astfel de eveniment”, a adăugat aceasta.

Delegații așteptându-și intrarea în competiție la Sala Polivalentă. Digital Throne.

Ediția de anul acesta, doar a doua desfășurată în Europa, după una care a avut loc la București, în 2013, include șapte competiții pentru șase jocuri distincte. Counter-Strike: Global Offensive (CS:GO),Meciurile pot fi urmărite pe twitch.tv varianta actuală a seriei care domină scena shooterelor competitive de peste două decenii, este singurul care are competiții separate la masculin și feminin, restul jocurilor neavând restricții de sex.

Cealaltă competiție care ține capul de afiș este cea de DOTA 2,Meciurile pot fi urmărite pe Twitch.tv/ MOBA-ulMultiplayer online battle arena, un tip de jocuri care se desfășoară pe o hartă aparent simetrică, văzută din perspectivă izometrică, între două echipe. Fiecare are câte cinci jucători, care controlează câte un erou ce îndeplinește câte un rol diferit. Pe hartă sunt trei culoare ce unesc cele două baze, care au fiecare câte un număr egal de turnuri de apărare (care atacă automat echipa adversă dacă aceasta este în raza lor), precum și, între acestea, zone obfuscate de vegetație, în care sunt ascunse tot felul de obiective secundare. Scopul este să distrugi baza inamică./ care concurează de mai bine de un deceniu în popularitate și notorietate în zona de esports cu League of Legends.

Cea mai populară serie de jocuri de tip fighter din lume, Tekken, este reprezentată prin turneul de Tekken 7. Meciurile pot fi urmărite pe twitch.tv Poate puțin surprinzătoare este alegerea, ca joc de fotbal, a lui eFootball,Meciurile pot fi urmărite pe twitch.tv fostul Pro Evolution Soccer, principalul concurent pentru seria FIFA.Care de anul acesta se va numi EA Sports FC

Mai există și două competiții pentru gamerii de pe mobil: Mobile Legends: Bang Bang,Meciurile pot fi urmărite pe twitch.tv un MOBA adaptat pentru mobil, precum și varianta de telefon a  battle royale-uluiÎntr-un joc de tip battle royale, jucători individuali sau echipe sunt lansate pe o hartă a cărei zonă de supraviețuire se micșorează constant, iar ultima echipă/jucători rămasă în viață câștigă Player Unknown’s Battlegrounds, PUBG Mobile.Meciurile pot fi urmărite pe twitch.tv

Pentru fiecare ediție, jocurile sunt alese pe baza voturilor celor 140 federații membre ale IESF, conform președintelui IESF, Vlad Marinescu. „Este un proces în care ne uităm și la partea demografică, vrem cât mai mulți jucători care să poată concura la acest nivel pe trei platforme diferite, – telefoane, console și computere – și în genuri cât se poate de diferite, astfel încât să strângem un număr mare de jucători la un mega-eveniment unde vor reprezenta țările lor”, a declarat Marinescu pentru Mindcraft Stories.

„Sigur, contează și partea de popularitate – avem 140 de federații naționale membre în IESF, și în fiecare an acestea votează jocurile pe care și le-ar dori. Sigur, unele federații aleg jocurile care le plac lor și unde au sportivi mai buni. Dar avem acum mai multe jocuri decât am avut în trecut, și pe viitor vrem să creștem numărul de jocuri”, a adăugat acesta.

Numărul mare de federații participante confirmă aspectul global competiției chiar și printre sporturile clasice. În total, ediția din 2023 a adus la Iași peste 700 de participanți din 121 de țări, în condițiile în care nu sunt multe evenimente chiar și în sporturile clasice care aduc laolaltă competitori din Statele Unite, Franța sau Germania cu alții din Mauritius, Turkmenistan, Brunei sau Guam. Iar acestea din urmă nu au fost invitate doar de dragul de a crește numărul de țări – pentru fiecare dintre jocuri au existat competiții regionale de calificare, doar sportivii români și cei din țările care au câștigat la CM de anul trecut fiind calificați din oficiu.

Spectacol de drone și proiecții pe Palatul Culturii în timpul ceremoniei de deschidere, reprezentând un avion din care se parașutează jucătorii de PUBG Mobile. Digital Throne

Eveniment mondial, organizare românească

Însă primele probleme au apărut chiar și înainte de startul competiției. Mai multe meciuri demonstrative de DOTA 2 și CS:GO între streameri cunoscuți de la noi erau programate în ziua ceremoniei de deschidere, 25 august, însă au fost anulate din cauza faptului că încă se lucra la scenă.

E drept, ceremonia de deschidere a fost gândită destul de bine pentru a conferi o amploare globală și a unui turneu sportiv important evenimentului. Fiecare dintre cele șase jocuri au fost prezentate printr-un spectacol bine executat de drone, proiecții și artificii pe și deasupra Palatului Culturii.

A urmat apoi prezentarea națiunilor participante și o defilare a steagurilor, în stil olimpic, și până și discursurile clasice ale politicienilor la astfel de ocazii au fost scurte, parcă să nu distragă atenția publicului de la partea de esports. Interesant a fost faptul că tot evenimentul a fost prezentat în limba engleză, pentru a acomoda gama largă de delegații prezente la Iași.

În plus, spațiul amenajat pentru competiție din zona Palas oferea impresia că este un eveniment care ar trebui să țină capul de afiș în oraș pe toată durata sa. Set-up-ul competiției prevedea o scenă principală, masivă, opusă Palatului Culturii, unde se joacă în principal meciurile de CS:GO ale României, atât la băieți, cât și la fete, precum și o altă selecție de meciuri din grupele și fazele eliminatorii ale competiției. Amfiteatrul din zona Palas găzduiește live meciuri de DOTA 2, iar restul competițiilor au loc la vechea Sală Polivalentă, dotată cu echipamente de ultimul răcnet pentru competitori.

Numai că impresiile inițiale pozitive s-au lovit de realitatea unor probleme de organizare destul de mari, în prima zi de competiție. Sâmbătă, primul meci programat pe scena principală era România – Germania, în grupele competiției la CS:GO masculin, la ora 13. Însă la ora 12.30 continua asamblarea scenei, lucrându-se în principal la montarea unor zone speciale pentru jucători, dotate cu aer condiționat. Un membru al staff-ului Germaniei mi-a spus că i s-ar fi transmis o posibilă întârziere de cel puțin o oră jumătate a meciului.

Situația a rămas neclară pe mai tot parcursul zilei, mai ales la nivel de comunicare oficială. După aproape patru ore de întârziere, organizatorii au anunțat printr-un story pe Instagram că meciurile de la scena principală vor avea loc off-site, din cauza unor dificultăți tehnice și a căldurii excesive. Ulterior, a fost anunțat și că vor fi transmise meciuri de CS:GO la scena principală începând cu ora 20.30. De altfel, în mod ironic, sursa cea mai la curent cu desfășurarea evenimentelor era site-ul de profil Liquipedia,Detalii pe liquipedia.netcare a reușit cumva să comunice mult mai eficient ordinea meciurilor.

Amfiteatrul în care s-au jucat meciuri de DOTA 2. În prima zi, boxele în care stăteau jucătorii nu erau montate. Digital Throne

Lucrurile au stat poate și mai rău la amfiteatru, unde era programată o selecție de meciuri de DOTA 2. Setup-ul clar nu se preta la desfășurarea unor jocuri la temperaturi caniculare, PC-urile fiind montate direct pe o scenă în aer liber. Un jucător al unei selecționate care avea meciuri de DOTA 2 programate la amfiteatru a descris situația, sub condiția anonimatului, ca un „haos complet”, sugerând că programul transmis suferea modificări din jumătate în jumătate de oră.

Între timp, pentru zilele de competiție ulterioare, s-au montat acele boxe speciale pentru jucători ca la scena principală. Nu e clar dacă acestea trebuiau montate încă din prima zi sau dacă a fost o soluție de compromis pentru a putea, juca, totuși meciuri la amfiteatru.

Restul competițiilor au început la Sala Polivalentă, însă fără a permite participarea publicului. Motivul a devenit destul de clar odată ce am intrat în incintă – cea mai mare parte din aceasta era ocupată cu setup-urile pentru diverse competiții, în timp ce tribunele tradiționale erau folosite ca loc de așteptare pentru delegațiile și jucătorii care nu se aflau în concurs.

Problema a fost că întârzierile de la scena principală a afectat și programul de la Polivalentă; de exemplu, în grupa României de CS:GO s-au desfășurat meciurile care nu implicau selecționata națională, într-o ordine diferită, în timp ce meciurile României au fost amânate pentru a putea fi transmise seara. Întârzieri de program au fost semnalate și de participanți la eFootball și Tekken. Ceea ce este o problemă pentru competiție de esports, care se bazează foarte mult pe scouting-ul oponenților și menținerea jucătorilor „în priză” pe durata unei zile de competiție.

Cea mai mare problemă de la Sala Polivalentă era reprezentată de condițiile termice, în special ineficiența sistemului de aer condiționat. Pe măsură ce treceau orele și creștea numărul de delegații prezente în sală, s-a creat o senzație de zăpușeală, accentuată de aerisirea slabă din interiorul incintei. Nu a ajutat nici faptul că streamurile de la cele mai importante competiții, CS:GO și DOTA 2, nu au fost disponibile în prima zi, tot din cauza dificultăților tehnice.

Este adevărat faptul că primele zile de Digital Throne au fost marcate de un val de caniculă extremă, prima zi de competiției având pe mai toată durata acesteia valori de peste 35°C. Însă prognoza era cunoscută cu cel puțin o săptămână înainte, ceea ce ar fi trebuit să dea de gândit organizatorilor în cadrul unui eveniment cu o componentă serioasă outdoor.

Setup-ul de la Sala Polivalentă. Lângă scări se desfășoară competițiile de console/PC, în timp ce în separeuri se află PC-urile pentru CS:GO și DOTA 2.

Esports-ul tot câștigă fani

În cele din urmă, o primă transmisiune la scena principală a început în jurul orei 20.45, din senin, prezentând un meci de CS:GO care avea loc la Polivalentă între Suedia și Guatemala. La jumătatea acestuia au apărut pe fundal și casterii,Comentatorii competițiilor de e-sports care au anunțat că în cele din urmă s-a găsit o soluție pentru a transmite meciurile de la Polivalentă exclusiv pe scena principală și că România avea totuși să joace cu Ungaria, la aproape opt ore după ce ar fi trebuit să debuteze împotriva Germaniei.

O consecință mai pozitivă a amânărilor, a fost faptul că lăsarea serii a permis strângerea unui public semnificativ mai mare decât ar fi fost posibil zonele de umbră limitate din jurul scenei pe timpul de zi. Iar meciul, odată pornit, a captivat chiar și spectatorii poate neobișnuiți cu esports-ul sau jocurile video în general, de la persoane în vârstă la părinții „târâți” de copii în fața scenei; după mai multe răsturnări dramatice ale scorului, meciul s-a încheiat cu victoria la limită a României, scor 16-14. Partidele de CS:GO se desfășoară în formatul cel mai bun din 30 de runde, în care fiecare echipă joacă pe rând partea teroristă sau contrateroristă. În cazul în care o partidă se termină la 15-15, se joacă prelungiri în formatul cel mai bun din șase runde până la determinarea unui câștigător După o pauză de aproximativ jumătate de oră, echipa României a jucat în sfârșit meciul cu Germania, pe care l-a pierdut însă, tot strâns, cu 14-16.

Situația organizatorică pare să se fi ameliorat după primele zile de competiție. Începând de duminică, s-au jucat meciuri live cu competitorii pe scena principală, deși tot cu întârzieri ocazionale de până la trei ore față de program, și s-au mai rezolvat din problemele cu streaming-ul, așa că s-au putut transmite măcar parțial competițiile pe Twitch sau YouTube. Amfiteatrul a început, de asemenea, să găzduiască meciuri DOTA 2. Serile au strâns un public destul de numeros în fața scenei principale, rămas chiar și până târziu în noapte pentru a urmări meciurile desfășurate cu întârziere.

Deocamdată, reprezentanții României au avut o prestație decentă. O primă medalie a fost adusă de echipa de PUBG MobileFormată din Dinu „DORIN23” Dorel, Octavian „OCTAVIAN” Ungureanu, Adrian „KAPAHALA” Osman și Sevastian „REDOX” Podolean s-a clasat pe locul al treilea în clasamentul general, după echipele din Kârgâzstan și Turcia. Echipa masculină de CS:GO Formată din Cosmin „Ragga” Teodorescu, Adrian „XELLOW” Guță, Alexandru „s0und” Ștefan, Raul „Blytz” Gligor și Cătălin „BTN” Stănescu a terminat grupa pe locul al doilea, a trecut de Cehia în prima rundă eliminatorie și va juca sfertul de finală împotriva Suediei vineri, 1 septembrie, de la ora 16.30. Andrei Urmă, care a reprezentat România la eFootball, s-a calificat și el din grupe și va juca, în aceeași zi, în șaisprezecimile turneului. Andrei „MasoO” Lazăr a reușit aceeași performanță, însă a fost eliminat în șaisprezecimile competiției de reprezentantul Indoneziei. Echipele de DOTA 2, CS: GO feminin și Mobile Legends: Bang Bang au ratat calificarea din grupele competițiilor lor.

Faptul că autoritățile din România sunt dispuse să investească în evenimente de esports e lăudabil, cu atât mai mult cu cât intențiile organizatorilor de la Iași chiar erau de a da competiției o anvergură de adevărat campionat mondial de gaming, făcându-l pentru o săptămână punctul principal de atracție al orașului. Și e posibil ca, până la sfârșitul competiției, organizarea să ajungă la nivelul ambițiilor, măcar la scenele principale.

Însă astfel de inițative trebuie gândite și planificate mai bine pe viitor, de la comunicarea programului și a schimbărilor acestuia către public până la oferirea unor condiții de competiție mult mai puțin haotice jucătorilor. Dacă scopul unor astfel de competiții este aducerea sporturilor digitale în rând cu cele tradiționale, aceștia din urmă ar trebui să beneficieze de facilități similare, măcar în ceea ce privește un program de concurs mai previzibil. Pentru că, pe cealaltă parte, e destul de clar că jucătorii profesioniști care se întrec în această perioadă la Iași își realizează obiectivul principal din afara competiției, acela de a introduce emoțiile și suspansul din esports unui public nou cât mai larg.