Sorbetto/Getty Images

De ce averile nu pot fi ascunse în Bitcoin?29 min read

De Mihnea Dumitru 28.01.2021

Indiferent de gradul de adopție a tehnologiilor de tip Blockchain, statul începe să impună reglementări serioase monedelor virtuale. Transformarea acestora în valută netaxabilă devine imposibilă.

Tehnologia blockchain, pionierată prin Bitcoin, a permis să fie făcute averi fantastice pe baza unor ecosisteme nereglementate și de mare risc. Însă ideea că ai putea spăla averi ilicite prin intermediul unor monede virtuale care funcționează pe baza unor principii de transparență a tranzacțiilor este o iluzie.

Am experiență în domeniul criptomonedelor. Scriu articole pe această temă de ani de zile și am minat multe dintre monede, începând din 2014. În 2016, am ajutat la lansarea Ethereum Classic. Am avut, la vârful implicării mele în lumea crypto, opt bitcoin și i-am pierdut la fel de repede.

Îți pot spune, deci, de ce și cum încercarea de a spăla bani prin ecosistemul Bitcoin sau prin alternativele sale este ridicolă. Pentru ușurința citirii, Bitcoin este ecosistemul, bitcoin sunt monedele.

O monedă plină de energie

Valoarea unei bancnote de 100 de lei este garantată de statul român. Semnează acolo, în mod repetat de niște ani, un domn Isărescu. În cazul bitcoin, în lipsa unui guvern central care să garanteze existența și valoarea banilor, sistemul dezvoltat de creatorul Bitcoin, sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, este unul în care însuși ecosistemul în care moneda virtuală funcționează e cel care îi garantează valoarea.

Softuri și computere specializate de pe tot globul consumau, în 2019, cam cât consumul anual al Elveției,„Bitcoin’s energy consumption ‘equals that of Switzerland’”,    bbc.com pentru „a mina” bitcoin.Cât mai simplu explicat, minatul de bitcoin se traduce pentru rezolvarea unor probleme matematice complexe de către procesoare specializate. Această acțiune asigură valabilitatea monedei virtuale. Practic, domnul Isărescu este scos la tablă.

CITEȘTE ȘI: Blockchain-ul va conta în lumea post-COVID, dar nu la vot

O raportare a Universității din Cambridge estimează că, în momentul în care este scris acest articol, consumul față de perioada similară a anului trecut s-a dublat.„Cambridge Bitcoin Electricity Consumption Index (CBECI)”, cbeci.org Un kWh în România, conform unui plan anual de consum oferit de Enel,„Enel Simplu Anual”, enel.ro este de 0,329 lei. Prin urmare, 35,5 miliarde lei ar fi cheltuiți anual pe energia necesară minării Bitcoin. Sunt banii care au salvat Air France în pandemie„EU clears 7 billion euros in state aid for Air France”, reuters.com sau aproape o zecime din ajutorul dat de Uniunea Europeană României.„Romania to receive EUR 80 bln from EU after agreement on recovery package”,  romania-insider.com Iar acest consum crește de la an la an.

În momentul de față, un bitcoin este minat la fiecare zece minute, dar procesul consumă aproximativ 73 de terawați.„How Much Power Does It Take to Create a Bitcoin?”, thebalance.com Este profitabil să faci asta doar dacă ai ferme întregi de procesoare specializate, într-un loc unde energia este practic gratuită.

Sistemul Bitcoin a fost gândit din start cu un număr maxim de monede fix și cu o răsplata pentru minat care se înjumătățește la aproximativ patru ani, pentru a controla inflația. Aceste decizii au dus la o explozie a prețului bitcoin. Devine din ce în ce mai greu de minat restul de 2,4 milioane de monede, viteza actuală fiind de aproximativ 1.000 de monede pe zi.„How Many Bitcoins Are There? How Many Left to Mine? (2021)”, buybitcoinworldwide.com

Orice transfer de bitcoin a fost realizat vreodată este înscris în blockchain, catalogul de date din spatele monedei virtuale. În noiembrie, blockchain-ul Bitcoin avea o dimensiune de aproximativ 300 de GB.„Bitcoin Blockchain Grows to 300 Gigabytes in Size”, decrypt.co În mod simplist, faptul că toți cei implicați în rețea îl descarcă e parte a garanției că rețeaua este una corectă, fără erori sau falsuri.

Tranzacțiile se fac prin portofele virtuale, programe sau aplicații online care-ți generează un identificator unic la cerere, pe care le poți păstra pe computer sau pe un stick USB. Pentru a-l transforma într-o altă monedă, ai nevoie de un site de schimb valutar, să faci tranzacția la prețul care-ți convine (pentru că fluctuează) și apoi să muți banii într-o bancă „normală”.

Ce faci cu banii?

Iată o situație pur teoretică: ai găsit în casă un stick USB, l-ai introdus în computer, și găsești un backup de portofel virtual cu 10.000 de bitcoin. În momentul de față, valoarea acelor monede virtuale este de aproximativ 262 de milioane de euro. Ești fericit și, evident, te întrebi cum te poți bucura de acești bani.

De principiu, acești bitcoini ar trebui declarați la Fisc, chiar și în formatul lor digital. Asta ar însemna impozitarea lor ca venituri din alte surse,„Criptomonedele și prima reglementare specifică din legislația națională prin Codul fiscal 8 februarie 2019”, deloitte.com adică cu 10%, plus contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), care e de 10%, dar limitată la 12 salarii minime pe economie. Tranzacțiile de acest tip sunt exceptate de la aplicarea contribuției sociale. Legislația din România s-a adaptat în cele din urmă realității virtuale, adică începând din 2019, dar iată că taxele nu sunt chiar atât de mari încât să mai conteze.

În același timp, să presupunem că nu vrei totuși să faci asta și te gândești să eviți plata taxelor. Deocamdată ai 10.000 de bitcoin într-un wallet securizat, pe computer. Nimeni nu știe de ei. Ce faci?

Fermă de bitcoin

Minarea criptomonedelor consumă foarte multă energie din cauza numărului ridicat de plăci grafice performante folosite de „ferme” pentru a le procesa. Eclipse Images/Getty Images

Nu prea ai șanse să furi statul

Dacă decizi să folosești un serviciu de schimb din bitcoin în valută, toate datele personale sunt introduse în sistem, de la contul bancar la acte de identitate (buletin sau pașaport). De câțiva ani, există un protocol pe nume KYC sau AML (Know Your Customer sau Anti-Money Laundering) care obligă exchange-urile respective (Coinbase, Kraken, Poloniex etc.), chit că au sediul în Insulele Cayman, să-ți ceară datele din realitatea ta națională.

Prin urmare, la un moment dat vei fi găsit de autorități, care vor vedea câteva sute de milioane de euro intrând dintr-un cont bancar (cunoscut lor ca fiind al respectivului site de schimb) în al tău. Vor ști, atât banca ta, cât și Fiscul, că ți-ai depozitat câștigul nedeclarat acolo. Dacă vei insista să nu îl declari, vei avea probleme.

Te-ai putea gândi să apelezi la alte variante. Modalitățile prin care poți împărți plățile în sume mai mici sau să le transmiți în alte conturi din străinătate, eventual (presupunând că le poți deschide acolo) nu prea merită discutate. Ar trebui să știi cum să speli bani (ceea ce este profund ilegal). Chiar și așa, măcar unul dintre statele respective, chiar și cu cea mai laxă legislație în privința criptomonedelor, te va taxa. Nici dictaturile nu sunt chiar prietenoase cu deținătorii de bitcoin.

Poți pleca cu respectivul stick USB în SUA, spre exemplu, să deschizi un cont bancar acolo și să-ți depui banii, chiar și în tranșe. În State, bitcoin este considerat proprietate, nu bani. Trebuie să raportezi IRS-ului (Fiscul american) când ai cumpărat inițial bitcoin și la ce preț, precum și diferența la care ai vândut sau cumpărat ceva cu bitcoin – practic orice tranzacție. Și ești taxat la valoarea curentă, între 0-20%, în funcție de venit.„Bitcoin taxes: Understanding the rules and how to report cryptocurrency on your return”, businessinsider.com 

Bitcoin este „proprietate virtual㔄Bitcoin in China”, bitcoinprice.com și în China, unde se minează cam 60% din întreg ecosistemul global. Deținerea sau schimbul de bitcoin, în interiorul țării, sunt ilegale. Site-urile chinezești funcționează mai degrabă pentru străini sau, „pe burtă”, pentru conaționali. Teoretic, poți vinde altora monedele, ca atare, dar vânzarea se taxează.„China’s Cryptocurrency and Blockchain Regulatory Environment”, ecovis.com

Rusia? Dacă nu declari averea în bitcoin timp de trei ani, pentru a fi taxat, se începe cu amenzi, apoi, de la anumite sume în sus, se ajunge la ani bunicei în pușcărie. Legislația încă este în stadiul de propunere,„Russian Ministry Moves to Soften Requirements for Crypto Tax Reporting”,   coindesk.com  dar ideea este că statul vrea să știe câte monede au rușii și să-i taxeze pentru ele.

Te întorci deci la noi, unde, conform legii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, Ministerul Finanţelor Publice, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar, autorizează şi/sau înregistrează furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale.„Legea nr 129/11.07.2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, onpcsb.ro Așadar, statul român reglementează strict instituțiile care servesc schimbul de monede virtuale în monede reale. Este o situație în care foarte greu vei putea să „aduci în țară” 10.000 de bitcoin fără să fii taxat.

Sunt Dark Web sau Mixerele o „soluție”?

Există servicii la care poți apela, pe celebrul Dark Web, fața ascunsă a internetului, în general folosită pentru ilegalități și adesea conectată cu plățile în bitcoin. Dark Web-ul este faimos – și probabil a rămas așa în percepția multora – și pentru că, la începuturile Bitcoin-ului, acesta era privit ca un sistem de spălat bani sau cel puțin de cumpărat chestii ilegale.

În realitate, legătura dintre Dark Web și Bitcoin este exagerată. Da, dacă un infractor vrea să cumpere un pașaport fals de la un bosniac de pe Dark Web, nu-l va plăti cu PayPal sau cu cardul personal de credit. Este însă nevoie de niște tumbe extrem de convolute pentru a face banii imposibil de urmărit, chiar și în cazul monedei virtuale. O interogare pe oricare dintre site-urile de monitorizare a blockchain-ului va arăta trasabilitatea sumelor: din portofelul nr. 1 în portofelul nr. 2. Portofelul nr. 2 s-a dus apoi la un exchange și acolo a transformat bitcoinii în bani reali. Sau portofelul nr. 2 este adresa, identificabilă pe Dark Web, a beneficiarului, ceea ce înseamnă că de câte ori se va face o tranzacție din el, vor sări toate luminițele roșii de pe la Fisc și eventual de la câteva servicii de informații.

Mai există așa-numitele Bitcoin Mixers, mașinile de spălat virtuale care îți promit ca dacă bagi o monedă bitcoin în ele, pentru o taxă modică, ți-o vor împărți în mai multe tranzacții, pe portofele noi, într-un fel de alba-neagra cu alte criptomonede. În portofelele noi vei găsi aceeași sumă inițială (minus taxa), dar provenită din alte surse. Într-adevăr, presupunând că fiscul ar urmări tranzacțiile unui portofel cu 10.000 de bitcoin, aici li s-ar putea pierde urma. În același timp, un agent interesat ar putea urmări tranzacțiile valorice similare mai departe, tot prin blockchain. Firme precum Elliptic sau Chainanalysis au fost fondate special pentru tipul acesta de „data forensics”.„Bitcoin money laundering is a classically dumb crime”, qz.com Este foarte dificil să păcălești un sistem imutabil de transparent cu toate tranzacțiile.

O alternativă este schimbul între blockchain-uri, pe site-urile specializate. Ai transformat bitcoin în decred sau dash, i-ai transferat pe altă piață și de acolo înapoi în bitcoin sau cash. Și în acest caz, o investigație financiară serioasă ți-ar descoperi pașii destul de repede.

În oricare situație, problema ta nu este că deții 10.000 de bitcoin, ci că vrei să îi transformi în valuta din lumea reală pentru a-i folosi. Acolo te găsește și taxează statul. În mod real, poți face foarte puține lucruri, indiferent cât de mult mixezi acele monede, fără să existe trasabilitatea banilor. Dacă ai 10.000 de bitcoin și nu știi să speli bani reali, nu vei reuși să o faci nici cu cei virtuali. Iar dacă nu ai experiență cu așa ceva, nici varianta trocului online sau utilizarea unor siteuri mai dubioase, de pe Dark Web, care oferă consultanță, nu te vor ajuta. Cel mai probabil, vei pierde acei bani virtuali foarte repede.

O soluție ar fi să-ți lansezi propria monedă, pe un blockchain privat, cu un efort semnificativ de marketing internațional. Intrarea ei pe piață ar garanta faptul că veniturile tale, deși taxabile, sunt „curate”. Același lucru poate fi spus despre investiția în energie sau noduri de minare, deși modelul ceva mai nou, la alte criptomonede, recompensează mai degrabă deținerea lor și nu minarea.Proof of Stake, investopedia.com Păstrarea celor 10.000 de bitcoin în ecosistemul mare, de criptomonede, precum și investirea lor este varianta cea mai sigură de a evita taxarea noii tale averi. Doar că dacă doar în păstrezi, nu-i poți folosi și vei fi taxat, din nou, atunci când îi vei transforma în bani reali.

O piață încă confuză

Există și blockchain-uri private, deținute de firme sau fonduri de investiții. Facebook, spre exemplu, începuse un experiment numit Libra, care între timp s-a transformat în Diem. Asta s-a întâmplat după ce Mark Zuckerberg, șeful Facebook, a fost chemat în fața Congresului american pentru a explica ce va însemna noua monedă virtuală și a plecat cu buza un pic umflată.„David Gerard: The birth pangs of Facebook’s crypto project”, coingeek.com Diem se pare că se va lansa în 2021 și va avea un stablecoin (adică o monedă virtuală 1:1 ca valoare cu dolarul american sau euro),„Facebook’s Libra launching in 2021 and Libra Association changes its name”, coingeek.com o variantă mult diferită față de ideea inițială.

La început, Libra ar fi trebuit să fie un sistem complet de plată, garant de firme mari precum Visa, Mastercard, eBay, care susțineau inițiativa, și cu o puternică monetizare a potențialului Facebook în lumea a treia. Între timp, firmele menționate s-au retras, tocmai din cauza reglementărilor cerute de guverne, în special de SUA și UE.„Facebook’s Libra Association crumbling as Visa, Mastercard, Stripe, and others exit”,   theverge.com

Mai recent, un anunț recent al autorității americane pentru valute arată că băncile vor putea folosi tehnologia blockchain.„Crypto Markets Jump on OCC Approval for Banks to Use Blockchains”, librabank.ro Beneficiile de încredere și de trasabilitate sunt enorme.

Nu e de mirare că firme mari sau bănci intră în lumea monedelor virtuale. Crearea unui blockchain privat înseamnă oportunități pentru firme sau indivizi care doresc o anumită doză de control intern, fără a avea și un control public (nu vorbim despre cel guvernamental). Continuă să existe enorm de multe criptomonede create în scopul unor jocuri piramidale sau care folosesc blockchain-urile altora, mai mari (Ethereum fiind cel mai serios exemplu). Multe alte proiecte sunt corecte și extrem de utile. Chiar Ethereum permite și crearea unor contracte inteligente pe blockchain care să livreze la o anumită dată în timp sau în anumite condiții monede unui portofel virtual sau altuia. Un altul, Augur, încearcă să dezvolte o piață globală de pariuri, folosind predicții bazate pe Blockchain.

Multe dintre firmele care dezvoltă criptomonede bazate pe blockchain se joacă acum pe piețele de schimb cu token-urile sau „marafeții” generați de blockchain-ul lor pentru a strânge fondurile necesare funcționării. Piețele respective sunt nereglementate și de multe ori manipulabile, este adevărat, dar trag în urma bitcoin mii de alte monede virtuale și investiții, ajungând la o valoare totală de 925 de miliarde de dolari.Pe coinmarketcap.com

Și la noi, în momentul de față, se pare că cel puțin 15 firme de IT din România sau cu sediul aici studiază sau lucrează la tehnologii de tip blockchain.„Top Blockchain Developers in Romania – 2021”,  Reviews, clutch.co 

Ideea că ai putea avea și tu o mică parte din acești bani și că i-ai putea juca între piețe, cu profit maxim, este extrem de tentantă. Chiar sunt oameni care pierd nopțile jucând piețele din China, ca în timpul zilei să se joace pe cele din Europa, pentru profit.

Alții, în schimb, creează piețe de schimb nereglementate, care aparent îți țin monedele în siguranță, dar în spate ți le joacă prin niște scripturi care permit profitul de pe urma ta, complet fără să-ți dai seama. Însă acest tip de aventuri se sfârșesc, mai devreme sau mai târziu. Nu ai fi primul român care încearcă să spele bitcoin și nici primul prins de autorități.„Vlad Nistor, fondatorul CoinFlux, admite că a spălat peste 1,8 milioane dolari prin intermediul platformei de criptomonede”, profit.ro



Text de

Mihnea Dumitru

Analist politic și scriitor de SF-uri. Este specialist în imagine, auto-declarat „anticonsultant” politic prin presă. Are studii în Coreea de Sud, Canada, Marea Britanie și un doctorat în științe politice la Universitatea din București. S-a întors în țară în 2005.

CORONAVIRUS|OVERVIEW

(Aproape) Totul despre vaccinul anti-COVID-19

De Mindcraft Stories 01/03/2021
Niciodată în istorie o boală nouă n-a căpătat un vaccin în mai puțin de un an de la apariția ei. Iată tot ce trebuie să știi despre vaccinurile împotriva coronavirusului.
CORONAVIRUS|OVERVIEW

COVID de lungă durată: ce știm despre efectele pe termen lung ale bolii?

De Ionuț Preda 26/02/2021
Există multe necunoscute despre problemele medicale care persistă timp de luni după îmbolnăvirea cu COVID-19, dar încep să apară date mai clare despre ele.
CULTURĂ|OVERVIEW

Incidentul Diatlov: de ce e preferat misterul și nu soluțiile

De Cristi Mărculescu 24/02/2021
O nouă anchetă (rusească) și o nouă teorie științifică (din Elveția) ar putea explica Incidentul Diatlov, dar mulți refuză să creadă „soluția”.
TEHNOLOGIE|WOMEN IN TECH

Open data ajută sistemele de smart city să vorbească aceeași limbă

De Mihai Ghiduc 22/02/2021
De la orașe inteligente la securitate digitală, Valentina Frângu de la Dell Technologies trebuie să fie mereu la la curent cu ultimele noutăți din domeniu.