Evoluția internetului în România în ultimul deceniu9 min read

De Mindcraft Stories 16.12.2019, ultima actualizare: 13.03.2020

În 2019, tot mai multe voci, atât de mediul academic, dar chiar și din cel politic, afirmă ideea că accesul la internet este un drept fundamental al omului, nu un lux sau un produs comercial. 

Potrivit celor mai recente statistici, 58,8% din populația lumii au acum acces la internet. Altfel spus, internetul e o realitate pentru 4,5 miliarde de oameni din cele 7,7 miliarde. Un sondaj publicat la începutul deceniului de BBC arăta că 4 din 5 adulți consideră că internetul ar trebui să fie un drept fundamental al omului. 

În 2011, un raport publicat de Consiliul Drepturilor Omului de sub Organizația Națiunilor Unite argumenta că, spre deosebire de orice alt mediu de informare, internetul e vital pentru că îi lasă pe oameni să caute, să primească și să răspândească tot felul de idei instant și gratis peste granițe. În plus, prin mărirea capacității indivizilor de a se bucura de libertatea de exprimare, internetul ajută la dezvoltarea economiei, politicii și a domeniului social și ajută la progresul omenirii. 

Raportul evidențiază că este foarte important ca internetul să aibă cât mai puține restricții, că accesul online ar trebui să fie o normalitate și că orice limitare să fie considerată o excepție, iar aceste principii nu trebuie să fie niciodată schimbate. 

În România, în ultimul deceniu am trecut rapid de la tehnologia 2G, la 3G, la 4G – iar acum e pregătită următoarea generație, tehnologia 5G. În plus, am evoluat de la dial-up la internet prin cablu, de la celebrele Internet Cafe-uri la Wi-Fi și la laptopuri, iar, în prezent, internetul e gratis și prezent în aproape orice cafenea, mall, parc sau instituție publică. 

În ciuda schimbărilor, o constantă s-a menținut: fie că sunt din mediul urban sau din mediul rural, tot mai mulți oameni din România au acces la internet. 

În prezent, peste 14 milioane de români au acces la internet, însemnând 73,8% din populația țării. Stăm mai bine decât media globală, de 58,8%, dar suntem sub media Europei, care este de 87,7%, ceea ce ne plasează spre coada clasamentului. 

Am cerut un set de date de la instituția care se ocupă de reglementarea acestui domeniu în România, anume Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), pentru a ilustra evoluția modului în care românii vorbesc la telefon, trimit mesaje și folosesc internetul. 

Fiind și final de deceniu, nu doar de an, am vrut să vedem cum a evoluat numărul conexiunilor la internet din 2010 și până la finalul lui 2018, anul cu ultimele date disponibile.

Datele sunt exprimate în milioane de conexiuni.

2010

În 2010, erau 7,02 milioane de conexiuni la internet. Dintre ele, 3 milioane erau de internet fix, iar 4,02 milioane de internet mobil (2,23 milioane prin abonament, iar 1,8 milioane prin intermediul unei cartele preplătite). 

2011

În 2011, numărul conexiunilor la internet a crescut la 7,5 milioane. 3,3 milioane erau prin intermediul internetului fix, 4,2 milioane prin intermediul internetului mobil  – din care 2,6 de milioane prin abonament, iar 1,6 de milioane printr-o cartelă preplătită.

2012

În 2012 a fost prima creștere mare. Doar într-un an, numărul conexiunilor a crescut de la 7,5 milioane la 10,6 milioane. Dintre acestea, 3,5 milioane erau la internet fix, 7,1 milioane la internet mobil – din care 4 milioane prin abonament și 3 milioane prin cartelă. 

2013

În 2013 am ajuns la 13,4 milioane de conexiuni la internet. Dintre acestea, 3,8 milioane erau la internet fix și 9,6 de milioane la internet mobil, din care 4,8 prin abonament și 4,8 prin cartelă. 

2014

În 2014 aveam deja 16 milioane de conexiuni în România, 4 milioane erau la internet fix și 12 milioane la internet mobil (din care 6,4 prin abonament și 5,6 prin cartelă).

2015

În 2015 ne apropiam de pragul de 20 de milioane. Atunci, în România erau 19 milioane de conexiuni, din care 4,3 milioane la internet fix și 14,7 milioane la internet mobil, din care 9 milioane prin abonamente și 5,7 milioane prin cartele pre-pay.

2016

În 2016 am ajuns la 21 de milioane de conexiuni. Internetul fix a evoluat lent, având doar 4,4 de milioane de conexiuni. Totuși, pe cealaltă parte, internetul mobil evolua la 16,6 milioane din care 10,6 milioane prin abonament și 6,1 milioane prin cartelă.

2017

În 2017 situația aproape că a stagnat. Din totalul de 21,7 milioane de conexiuni, 4,8 milioane erau la internet fix. Situația în cazul internetului mobil a crescut cu doar 300 de mii, de la 16,6 milioane la 16,9 milioane, din care 11,4 de milioane prin abonament și 5,5 milioane prin cartelă.

2018

Cele mai recente date sunt cele pentru finalul anului 2018. Numărul conexiunilor la internet a depășit cu mult populația României: 25 de milioane în România internetului, din care 5,1 milioane la internet fix și 19,9 milioane la internet mobil. Dintre acestea, 11,6 milioane erau prin abonamentului și 5,6 milioane prin cartelă.

În ultimul deceniu, am ajuns de la 7 milioane de conexiuni de internet la 25 de milioane, adică de peste 3 ori mai multe. Cel mai bine a evoluat internetul mobil, cu o evoluție de 15,88 de milioane de conexiuni, majoritatea prin abonament. Internetul fix a evoluat mai lent, de la 3 milioane de conexiuni la 5,1 milioane.

Andrei Petre este un tânăr reporter, școlit la Casa Jurnalistului. Lucrează în zona de investigație și reportaj. Încearcă să înțeleagă mai bine tech-ul.

TEHNOLOGIE|SOCIAL MEDIA

Politainment: alegerile se vor câștiga cu live-uri și videouri scurte, indiferent de soarta TikTok 

De
Dacă în 2020 a părut o întâmplare, 2024 e confirmare: alegerile se câștigă în social media, TV-ul e istorie. Politicienii se vor adapta sau vor dispărea. Cine spunea că nu mai  sunt joburi pentru GenZ?
TEHNOLOGIE|SOCIAL MEDIA

Pot 96 de moderatori să gestioneze conținutul politic de pe TikTok-ul românesc?

De
Înainte de trei rânduri de alegeri românești, TikTok încearcă să iasă neșifonat dintr-o situație cu potențial de scandal: cum se promovează politicienii pe platformă. 
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Revoluția procesoarelor. De la x86 și ARM la cipuri pentru AI

De
Procesoarele pe arhitectura ARM domină piața portabilelor și, mai nou, câștigă teren și pe cea a laptopurilor care rulează Windows. Acest lucru începe să fie îngrijorător pentru producătorii de procesoare pe arhitectura x86, dar ei sunt mai preocupați de industria inteligenței artificiale. 
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

Inundațiile din Valencia ar fi trebuit prevenite de o lucrare inginerească gigantică. Ceva însă n-a funcționat cum trebuie

De
Valencia a fost lovită de cele mai rele inundații din acest secol. Cu 60 de ani în urmă, râul Turia a fost mutat din centrul orașului pentru a preveni astfel de dezastre, dar nimeni n-a prevăzut amploarea pe care o pot lua inundațiile.