Imagini virale false din Ucraina se răspândesc odată cu cele reale. Iată 5 moduri de a le identifica

Pe fondul imaginilor alarmante ale invadării Ucrainei de către Rusia în ultimele zile, milioane de oameni au văzut și informații înșelătoare, manipulante sau false despre conflict pe platforme sociale ca Facebook, Twitter, TikTok și Telegram.

Un exemplu este un videoclip cu avioane militare postat pe TikTok,„Fact-checking fake videos of Ukraine conflict”, edition.cnn.com care în realitate este o înregistrare de arhivă, dar peste care s-a adăugat o notă explicativă potrivit căreia ar fi vorba de un video din Ucraina.

Grație potențialului lor persuasiv și a felului în care atrag atenția, imaginile sunt un instrument foarte eficient pentru cei care își propun să inducă în eroare. Atunci când crearea, editarea sau partajarea unui conținut vizual contrafăcut nu au legătură cu satira sau arta, acțiunile sunt motivate, de obicei, politic sau economic.„Fake News and The Economy of Emotions”, tandfonline.com

Campaniile de dezinformare urmăresc să distrage atenția, să deruteze, să manipuleze și să semene diviziune, discordie și incertitudine în comunitate. Este o strategie obișnuită, care prinde în rândul națiunilor extrem de polarizate,„Journalism, ‘Fake News’ & Disinformation”, repository.ou.ac.lk (PDF) unde inegalitățile socioeconomice, privarea de drepturi și propaganda sunt predominante.

Cum este creat și răspândit acest conținut fals, ce se face pentru a-l demistifica și cum te poți asigura că nu-i cazi chiar tu pradă? 

Care sunt cele mai comune tehnici de falsificare?

A utiliza o fotografie sau un videoclip deja existente și a susține că provine dintr-un alt moment sau dintr-un loc diferit este una dintre cele mai comune forme de dezinformare în acest context. Lucrul acesta nu necesită un software sau abilități tehnice speciale – doar dorința de a încărca un videoclip vechi al unui atac cu rachetă sau o altă imagine cu potențial de a capta atenția și de a o descrie ca fiind o imagine actuală.

O altă variantă care nu necesită o tehnologie complicată este de a înscena sau de a prezenta„Autopsied bodies and false flags: How pro-Russian disinformation spreads chaos in Ukraine”, grid.news acțiuni sau evenimente ca fiind reale. Ca în cazul vehiculelor distruse despre care Rusia susținea că au fost bombardate de Ucraina.

Utilizarea unui anumit obiectiv fotografic sau unei anume perspective pot schimba, de asemenea, modul în care arată scena și poate fi o tehnică folosită pentru a induce în eroare. O fotografie cu un cadru strâns în care apar oameni, de exemplu, poate face dificil de evaluat câți erau într-o mulțime, în comparație cu o fotografie aeriană.

Photoshop-ul sau un software echivalent pot fi folosite pentru a adăuga sau elimina persoane sau obiecte dintr-o scenă sau pentru a decupa elemente dintr-o fotografie. Un exemplu de adăugare de obiecte este fotografia de mai jos, care pretinde că arată mașini de construcții în fața unei grădinițe din estul Ucrainei. Textul satiric care însoțește imaginea glumește despre „calibrul mașinilor de construcții” – autorul sugerând că rapoartele despre distrugerea clădirilor din ordonanța militară sunt exagerate sau neadevărate.

O verificare atentă arată că imaginea a fost modificată digital„Fact Check-Digitally altered image showing construction machinery at kindergarten in Ukraine”, reuters.com pentru a include mașinile. Acest tweet ar putea fi văzut ca o încercare de a minimiza amploarea pagubelor rezultate în urma unui atac cu rachete susținut de Rusia și, într-un context mai larg, de a crea confuzie și îndoială cu privire la veridicitatea altor imagini care vin din zona de conflict.

Ce se face în privința asta?

Organizații europene precum Bellingcat au început să întocmească liste cu afirmații dubioase de pe rețelele sociale despre conflictul dintre Rusia și Ucraina și să le dezmintă, acolo unde este necesar.

Jurnaliștii și instituțiile care se ocupă cu fact-checking-ul lucrează, de asemenea, pentru a verifica informația și a crește gradul de conștientizare al știrilor deja dovedite ca fiind false. Marile instituții de știri, bine dotate cu resurse, cum ar fi BBC, fac și ele apel la o atenție sporită cu privire la dezinformare.„Ukraine conflict: Many misleading images have been shared online”, theconversation.com 

Platformele de social media au adăugat noi etichete„About government and state-affiliated media account labels on Twitter”, help.twitter.com pentru a identifica organizațiile media administrate de un stat sau pentru a oferi mai multe informații contextuale„Facebook updates its News Feed with more background information on publishers and articles”, 9to5mac.com despre sursele sau persoanele prezente pe rețelele de socializare care au răspândit o anumită știre.

De asemenea, și-au modificat algoritmii„Social media platforms on the defensive as Russian-based disinformation about Ukraine spreads”, politico.com pentru a schimba conținutul evidențiat și au angajat personal pentru a identifica și semnala conținutul înșelător. Platformele lucrează, de asemenea, în culise, pentru a detecta și a face publice„Information Operations”, transparency.twitter.com informații despre operațiunile de informații care au legătură cu un stat. 

Ce poți face tu?

Poți încerca să verifici chiar tu imaginile,„Visual Mis/disinformation in Journalism and Public Communications: Current Verification Practices, Challenges, and Future Opportunities”, tandfonline.com în loc să le consideri veridice din start. Un articol pe care l-am scris„How do you fact-check an image?”, aap.com.au la sfârșitul anului trecut pentru Australian Associated Press explică procesul de verificare a faptelor în fiecare etapă: crearea, editarea și distribuirea imaginii.

Iată cinci pași simpli pe care îi poți urma:

Examinează metadatele

O postare de pe TelegramO găsești aici: t.me susține că sabotorii vorbitori de limbă poloneză au atacat o și stație de epurare în încercarea rușilor de a plasa acolo un rezervor de clor pentru o operațiune de tip „steag fals”.„What are false flag attacks – and did Russia stage any to claim justification for invading Ukraine?”, theconversation.com

Dar metadatele videoclipului – detaliile despre cum și când a fost creat videoclipul – aratăDetalii, aici: twitter.com că acesta a fost filmat cu câteva zile înainte de presupusa dată a incidentului. 

Pentru a verifica personal metadatele, poți descărca fișierul și utiliza un software precum Adobe Photoshop sau Bridge pentru a-l examina. Există, de asemenea, vizualizatoare de metadate onlineUn exemplu, aici: metapicz.com care permit verificarea folosind link-ul imaginii.

Un obstacol în calea acestei abordări este că platformele de social media, cum ar fi Facebook și Twitter, dezactivează adesea metadatele din fotografii și videoclipuri atunci când sunt încărcate pe site-urile lor. În astfel de cazuri, poți încerca să soliciți fișierul original sau să consulți site-uri web care se ocupă cu fact-checking-ul, pentru a vedea dacă au verificat sau dezmințit deja materialul în cauză.

Consultă o resursă de fact-cheking

Organizații precum Agence France-Presse (AFP),Linkul, aici: factcheck.afp.com  Bellingcat,„Documenting and Debunking Dubious Footage from Ukraine’s Frontlines”, bellingcat.com Australian Associated PressMai multe, aici: aap.com.au sau RMIT/ABCSite-ul oficial: rmit.edu.au mențin liste de fact-checking efectuate de echipele lor.

AFP a dezmințit„This video shows an explosion in Beirut in 2020, not Russian strikes on Ukraine in 2022”, factcheck.afp.com deja un videoclip care pretinde că prezintă o explozie din conflictul actual din Ucraina, ca fiind de la dezastrul petrecut în 2020 în portul din Beirut.„What is ammonium nitrate, the chemical that exploded in Beirut?”, theconversation.com  

CITEȘTE ȘI: De ce e atât de periculos azotatul de amoniu?

Extinde-ți căutările

În cazul în care conținutul vechi a fost reutilizat, ai putea găsi aceleași înregistrări folosite în altă parte. Poți folosi Google Images sau TinEyeLink, aici: tineye.com pentru o „căutare inversă a imaginii” și pentru a vedea unde mai apare online.

Dar reține că modificări simple, cum ar fi inversarea orientării stânga-dreapta a unei imagini, pot păcăli motoarele de căutare și le pot face să creadă că imaginea inversată este una nouă.

Caută neconcordanțe

De exemplu, se potrivește pretinsul moment al zilei cu direcția luminii la care te-ai aștepta la acea oră? Sau ceasurileUn exemplu, aici: twitter.com vizibile în imagine corespund presupusei cronologii revendicate?

Mai poți corela și alte date, cum ar fi programele politicienilor sau observările verificate, vederile surprinse cu Google Earth sau imaginile de pe Google Maps pentru a încerca să triangulezi imaginea și pentru a vedea dacă detaliile sunt consecvente.

Pune-ți câteva întrebări simple

Știi unde, când și de ce a fost făcută fotografia sau videoclipul? Știi cine a făcut-o și dacă ceea ce privești este versiunea originală?

Utilizarea unor instrumente online precum InVIDLink, aici: invid-project.eu sau Site:Site: 29a.ch poate oferi răspuns la unele dintre aceste întrebări. Sau ai putea verifica această listă de 20 de întrebăriLink: drive.google.com pe care le poți folosi pentru a „chestiona” filmările de pe rețelele sociale, folosind nivelul corect de scepticism sănătos.

În fine, dacă ai îndoieli, nu partaja sau repeta afirmațiile care nu au fost publicate de o sursă de renume, cum ar fi o organizație internațională de știri. Și ia în considerare utilizarea unora dintre aceste principii„How do you know what information sources to trust?”, aap.com.au atunci când decizi în ce surse să ai încredere.

Făcând acest lucru, poți contribui la limitarea influenței dezinformării și la clarificarea situației adevărate din Ucraina.

Traducere de Adriana Moscu

The Conversation este un site independent de știri și comentarii scrise de persoane din comunitatea academică.