Jasmin Merdan/Getty Images

În căutarea telefonului sustenabil

De Mihai Ghiduc 04.08.2023

Numărul telefoanelor mobile care funcționează în acest moment se apropie vertiginos de cel al oamenilor de pe Planetă. Anual, un procent semnificativ dintre acestea sunt înlocuite. 

Am început documentarea unui material despre telefoanele sustenabile în martie, la Mobile Congress World 2023, la Barcelona. Am făcut-o printre picături și proiecte și iată-mă, câteva luni mai târziu, cu extrem de mult material și nicio concluzie. Gadgetul omniprezent care a luat lumea prin surprindere în 2008 și a pus toate cunoștințele omenirii în buzunarul oricui este pe atât de indispensabil pe cât e consumator de resurse. 

Se fac pași în direcția corectă, însă mici și dispersați. Se caută soluții, dar fiecare are altele. „Ecophone”-ul, cum am decis să numesc acest telefon ipotetic – cu caracteristici variind de la reparabilitate la reciclabilitate, de la folosirea de cât mai puține resurse la consumul de energie verde – nu există și nici nu e aproape. 

Însă e clar că lumea nu mai poate trăi fără smartphone-uri, iar industria simte presiunea publică. Dacă la MWC abia am găsit câteva proiecte ce abordează problema, IFA Berlin, într-un Innovations Media Briefing care a avut loc la mijlocul lui iulie, s-a axat aproape în exclusivitate pe sustenabilitatea electronicelor (și electrocasnicelor).

Am decis deci să transform ceea ce risca să fie un text mult prea mare și mult prea împrăștiat într-o rubrică, într-o căutare, să urmăresc în următoarea perioadă încercările de a face telefonul mobil mai prietenos cu mediul. E un risc pe care mi-l asum – acela de a scrie pe tema asta și peste câțiva ani –, fiindcă e clar că e mult de lucru.

Dar, mai întâi, un pic de context general.

Cât de multe telefoane se aruncă anual?

Există destulă confuzie în ceea ce privește numărul de telefoane mobile utilizate sau al celor care ies din uz, pentru că studiile sunt mai degrabă sondaje sau extrapolări, pornind în general de la țările occidentale, și acelea greu de găsit printre sutele de pagini create exclusiv pentru SEO.

Cercetări nu foarte precise estimează că în 2022 numărul de utilizatori de telefoane mobile era de 7,26 miliarde,„Forecast number of mobile users worldwide 2020-2025”, statista.com dintre care 6,92 miliarde foloseau un smartphone.„How Many People Have Smartphones Worldwide (Mar 2023)”, bankmycell.com Dar nu fiecare om are doar un telefon, iar numărul de conexiuni mobile (incluzând însă și IoT) ajunsese în 2022 la 11,148 miliarde. 

În condițiile în care populația lumii e puțin peste 8 miliarde, iar 25% din aceasta are sub 14 ani,„Population ages 0-14 (% of total population)”, worldbank.org se poate spune că aproape toți adolescenții și adulții dețin cel puțin un telefon mobil. 

Nici durata de viață al telefoanelor nu e foarte clar. Se estimează că utilizatorii își schimbă telefoanele odată la doi ani,„Getting a new iPhone every 2 years makes less sense than ever”, cnet.com dar datele se referă la societățile bogate. Alte studii„Smartphone Replacement Cycle Recovery Halted in 2022”, strategyanalytics.com vorbesc de 40+ luni (deci în jur patru ani), la nivel global. Unii analiști spun că înlocuirea se face mai rar, dar statistici din SUA arată un trend invers,„U.S.: smartphones replacement cycle 2013-2027”, statista.com –  mulți oameni își schimbă telefonul anual.„A Surprising Number Of People We Polled Said They Upgrade Their Phone Every Year”, slashgear.com

Însă cât de des își schimbă o persoană telefonul nu e atât de relevant pentru ciclul de viață al produsului, pentru că acesta poate ajunge la un alt utilizator, precum o rudă, sau să fie vândut pe piața secundară. Durata e influențată și de tipul telefoanelor: cele entry level ar putea avea un ciclu de viață mai scurt decât un flagship. Totuși, cu excepția telefoanelor distruse în accidente, majoritatea mobilelor trec prin mai multe mâini până să devină nefolosibile, iar durata de viață crește la cinci ani„Your Phone’s Lifespan is Five Years – Here’s How to Keep it Going!”, computercare.net pentru un telefon fără probleme fizice. Media însă ar fi mai scăzută: doar 2,5 ani, din cauza defectelor și a dificultății reparării. 

Chiar și așa, experții de la WEEE Forum, un ONG specializat în monitorizarea deșeurilor electronice, estimau„~5.3 billion mobile phones will become waste”, eurekalert.org că doar în 2022 vor fi fost aruncate 5 miliarde de telefoane, dintre care circa 30% vor fi sfârșit în sertare. Asta în condițiile în care Europa e lider în reciclarea acestor deșeuri. 

Fiabile, dar nu indestructibile

Pentru cât de mult sunt folosite și nivelul de abuz la care sunt supuse, telefoanele mobile sunt rezistente și fiabile. Proprietarii sunt foarte interesați să le protejeze, fie pentru că au costat mult, fie pentru că sunt hub-ul principal de comunicare pentru job și viața personală, fie pentru că informațiile de pe ele sunt prețioase. 

Dar asta nu înseamnă că nu există accidente. Și, spre deosebire de telefoanele mobile anterioare iPhone-ului, smartphone-urile sunt mai greu de reparat, din motive diverse. Pe de o parte, telefoanele inteligente sunt mai complexe. Ecranele imense, oricât de rezistentă ar fi sticla, se pot crăpa, bateriile își pierd din capacitate și nu mai pot fi înlocuite cu ușurință, ca la un Nokia de pe vremuri. Alte părți care pot crea probleme ce duc la înlocuirea telefonului sunt portul de încărcare și camerele foto. 

Presiunea lansărilor anuale de noi mobile, combinată cu o perioadă lungă în care companiile producătoare au avut o atitudine ostilă față de reparații,„The Most Common Ways Manufacturers Prevent You From Repairing Your Devices”, ifixit.com cel puțin cele făcute de third-parties, este un alt motiv pentru care apar momente în care preferi să-ți iei un mobil nou decât să-l salvezi pe cel vechi.

Ultimii ani văd însă o schimbare a tendințelor (OK, poate nu la Apple„It’s Obvious Apple Doesn’t Want You to Repair Your Own iPhone”, inc.com), pe fondul încercărilor firmelor să devină mai sustenabile – și nu, ambalaje mai mici și fără încărcător, nu e un pas în direcția asta –, dar mai ales politice. Uniunea Europeană, în mod special, presează pentru dreptul de a repara produsele unde și cu cine vrei. 

CITEȘTE ȘI: De ce-și strică companiile singure produsele, apoi nu te lasă să le repari? 

Ce se poate recupera dintr-un telefon?

Cantitatea imensă de telefoane mobile care au circulat pe planetă în cei puțin peste 15 ani trecuți de la anunțarea iPhone-ului înseamnă că destule resurse au sfârșit în circuitele și structura telefonului. Multe dintre acestea pot fi recuperate dacă telefonul intră într-un circuit corect de deșeuri electronice (e-waste), deși riscul de a sfârși la groapa de gunoi rămâne ridicat.

Probabil cele mai prețioase sunt chiar metalele prețioase: aur, argint, paladiu sau platină. Conform unui studiu din 2015,„Assessment of gold and silver in assorted mobile phone printed circuit boards (PCBs)”, sciencedirect.com dintr-o tonă de circuite reciclate s-ar putea recupera 340 de grame de aur, 3,5 kilograme de argint și 140 de grame de paladiu. 

Alte metale recuperabile sunt cuprul (130 de kilograme într-o tonă), aluminiul, diverse pământuri rare (neodim, europiu, trebiu etc.), oțelul, litiul, nichelul și cobaltul din baterii etc. 

Se mai pot recicla sticla folosită pentru ecrane sau structura telefonului sau chiar și plasticul din componentele interne sau din carcasă. Plus, evident, cutiile (tot mai mici) din carton în care e ambalat telefonul.

În condițiile în care infrastructura pentru reciclare există, efortul care ar trebui făcut este cel de a introduce în circuit o cantitate cât mai redusă de materii prime noi. Telefoanele mobile ar trebui să treacă la o formă de economie circulară, dar acest obiectiv e încă îndepărtat. Pașii care se fac acum sunt mai degrabă unii mici, vizând mai multe aspecte: compensarea, într-o formă sau alta, a introducerii unui telefon nou pe piață, utilizarea materialelor reciclate, crearea unor telefoane mai noi durabile și mai ușor de reparat și prelungirea duratei de viață a telefoanelor existente.

Și totuși sunt tonele de deșeuri care nu se mai produc

Dincolo de cum devin mai sustenabile, trebuie remarcat că apariția telefonului mobil și, în special, a smartphone-ului au avut totuși niște efecte pozitive. Unul dintre cele mai importante este că au scos din uz o serie întreagă de gadgeturi cu utilitate unică, închizând practic industrii întregi sau transformându-le în unele de nișă.

Poate cel mai vizibil lucru e că au dispărut cu totul camerele foto de amatori, așa numitele „săpuniere”, ba chiar se vorbește de o amenințare a pieței DSLR-urilor.„Why Smartphone Cameras Will Kill Off the DSLR”, makeuseof.com Industria foto s-a axat pe camerele mirrorless pentru entuziaști și profesioniști, dar chiar și acolo perioada dintre lansarea unor modele noi a crescut semnificativ. Din 2010 până în 2020, vânzarea de camere foto a scăzut cu 87%,„Chart: Digital Camera Sales Dropped 87% Since 2010”, statista.com de la 121,5 milioane/an la 15,2 milioane/an, în special din cauza diminuării pieței camerelor cu obiectiv fix. 

La pachet vin, desigur, și camerele video, deși cele pentru amatori erau mai puțin răspândite. În mod paradoxal, piața a fost distrusă de faptul că producătorii de camere foto au început să ofere această funcționalitate tot mai des (și tot mai bine), ajungându-se la momentul în care anumite produse să fie concepute special pentru video (precum seria GH de la Panasonic sau camerele ce au un S în nume de la Sony). 

Un alt produs care începea să devină tot mai utilizat fix în perioada apariției primelor smartphone-uri era trackerul GPS. Adoptat inițial de șoferii profesioniști și de taximetriști, pentru a-și ușura orientarea, acesta n-a mai trecut și la „amatori”, mulți descoperind direct beneficiile Waze și Google/Apple Maps. Paradoxal, din niște early adopters, taximetriștii s-au transformat în conservatori atunci când a fost vorba să adopte plata cu cardul – ceea ce a ușurat înlocuirea lor de către servicii precum Uber și Bolt. Trackerul GPS trăiește acum mai ales în lumea nișată a pasionaților de sport și aventură, ajutat de acoperirea deficitară a semnalului mobil din zonele izolate.

Smartphone-ul a înlocuit și iPod-ul și alte mp3-playere, care reușiseră deja să facă inutilă existența poluantelor CD-uri. Acesta a fost, în fapt, unul dintre principalele atuuri semnalate de Steve Jobs la lansarea primului iPhone, un semn pentru producătorii de alte device-uri că e cazul să-și pregătească exitul de pe piață.

Și produse mai puțin high-tech au fost înlocuite de telefonul mobil: ceasurile de apartament, în special cele cu deșteptător, dar și cele de mână (până să apară smartwatch-urile), cronometrele, radiourile (mai puțin cele din mașini, care au rămas un accesoriu de bază), reportofoanele (OK, o piață nișată, dar de interes pentru jurnaliștii ca mine), calculatoarele de birou, lanternele, compasul etc. Chiar și scannerele sunt inutile, acum că poți să o faci cu o aplicație și probabil că nu-ți mai amintești când ai avut nevoie de un stick USB (sau o dischetă?) pentru a transfera ceva. Ca să nu mai spun de telefoanele fixe, chit că și acum providerii de internet încearcă să-ți bage unul pe gât la abonamente.

Tot pe seama smartphone-ului se poate pune și declinul presei scrise și, în special, a ziarelor, odată cu dispariția nevoii de a umple cu ceva timpul în mijloacele de transport în comun, printre altele. Asta înseamnă milioane de copaci care nu mai sunt tăiați pentru producția de hârtie, un beneficiu mult mai direct în absorbția de carbon din atmosferă. 

Poate că toată această înșirare de mai sus arată că, per total, apariția smartphone-urilor a avut chiar un impact pozitiv, dar trebuie să recunosc că n-am găsit pe cineva care să fi făcut un calcul exact care să pună în balanță deșeurile care n-au fost produse în ultimii 15 ani fiindcă acum există acest cuțit elvețian electronic și cele produse din cauza lui – și nici nu cred că e posibil.

Cert este că, acum, că smartphone-ul a devenit gadgetul indispensabil (chiar poate unicul de care ai nevoie) pentru aproape toți cei peste opt miliarde de locuitori ai Pământului, e vremea ca acesta să își reevalueze impactul asupra mediului. Și despre asta va fi vorba, în această rubrică, în săptămânile și lunile viitoare – despre urmărirea eforturilor, mai mici sau mai mari, de a crea un ipotetic Ecopohone.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

TEHNOLOGIE|FYI

Fairbuds, primele căști de tip buds cărora le poți schimba bateria

De
Producătorii Fairphone au anunțat o nouă pereche de căști care încearcă să fie la fel de prietenoase cu mediul ca telefonul care i-a consacrat.
TEHNOLOGIE|MS TALKS

TikTok: „Nu acceptăm reclame politice, dar politicienii pot cere voturi pe platformă”

De
În timp ce SUA iau în discuție chiar interzicerea TikTok, platforma investește în centre de date, pentru a securiza informațiile utilizatorilor europeni, în speranța că va atenua la timp îngrijorările politicienilor. 
TEHNOLOGIE|MS TALKS

O platformă de accesorii tech pentru mobile? E unul din pariurile HMD, pe lângă Barbie Phone

De
Rebranduit de curând ca Human Mobile Devices, HMD se concentrează pe parteneriate și pe o platformă mobilă deschisă, dar nu renunță la Nokia.
TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Platformele online care nu îți fură datele personale

De
Dintr-o preocupare pentru securitatea cibernetică, unii utilizatori preferă să migreze către platforme online mai sigure. Există astfel de alternative pentru Facebook, Twitter, Gmail și chiar Youtube.