STR via NurPhoto/Getty Images

Musk vrea să revoluționeze jurnalismul, dar ar putea ucide social media

De Mihai Ghiduc 16.11.2022

Printre concedieri, taxe pe bulină și bătălii interne cu inginerii Twitter, Musk mai duce și o luptă cu presa, încercând să-și poziționeze noua achiziție drept o platformă de jurnalism cetățenesc.

Elon Musk a postat recent o propoziție: „Twitter is All the News”, urmată de un citat din Abraham Lincoln: „By the People, For the People”.  E parte dintr-o campanie dusă de noul proprietar Twitter de a poziționa rețeaua sa de social media nu doar drept sursa principală de informații pentru publicul (vorbitor de limbă engleză), ci și ca o platformă de jurnalism cetățenesc care va democratiza producerea de informație și îi va pune la punct, nu-i așa, pe aroganții de jurnaliști profesioniști.

Ca de obicei, și ca alții înaintea sa, Musk greșește, pentru că nu înțelege rolul presei în societate. Fie că punctul său de vedere e utopic, fie – mai degrabă – că e condus de o viziune politică, ideea e nefuncțională, chiar dacă se bazează pe o serie de premise verificabile.

Cuvântul-cheie: disruptiv

Postări ceva mai vechi clarifică poziția lui Musk și o pune mai degrabă în categoria „presa e inamicul poporului” promovată de Trump, de facto Chief Twit pe platformă până să i se suspende contul din cauza asaltului asupra Capitoliului. 

Pe 11 noiembrie, Musk scria: „Pe măsură ce Twitter va urmări obiectivul de a crește jurnalismul cetățenesc, elita media va încerca totul pentru a împiedica acest lucru să se întâmple”,Elon Musk on Twitter: “As Twitter pursues the goal of elevating citizen journalism, media elite will try everything to stop that from happening”, twitter.com după care mai atenua atacul cu un follow-up: „Mass-media mainstream va prospera în continuare, dar concurența crescută din partea cetățenilor o va face să fie mai precisă, deoarece oligopolul asupra informației va fi perturbat”.Elon Musk on Twitter: “Mainstream media will still thrive, but increased competition from citizens will cause them to be more accurate, as their oligopoly on information is disrupted”, twitter.com

Pare o opinie, dar ar putea fi, la fel de bine, o formă de a se proteja în avans în fața criticilor.

Desigur, Musk își propune să disrupă media „mainstream” și să clintească oligopolul în țările în care media e liberă, pentru că în statele autoritare sau în dictaturi, presupunând că Twitter nu este deja blocat, Musk va respecta legea locală. Așa spune chiar el într-un tweet, desigur, în care definește libertatea de exprimare drept: „cea care se potrivește cu legea”.

„Prin «libertatea de exprimare», mă refer pur și simplu la ceea ce se potrivește cu legea”, scria el pe 26 aprilie.Pe twitter.com „Sunt împotriva cenzurii care depășește cu mult legea. Dacă oamenii vor mai puțină libertate de exprimare, vor cere guvernului să adopte legi în acest sens. Prin urmare, depășirea legii este contrară voinței oamenilor.”

Desigur, ce uită Musk să explice, fiind prea concentrat pe piața americană, este că legile din Rusia, Iran sau China, de exemplu, au o cu totul și cu totul altă definiție a libertății de exprimare. Se va supune Twitter lor și, dacă da, cum ajută asta la dezvoltarea jurnalismului cetățenesc?

Jurnalism cetățenesc sau mai multă dezinformare?

Trecând peste dilemele din țări în care libertatea cuvântului nu există, Musk pare să ignore total și felul în care funcționează presa. 

Atacând, în stilul Trump, „elita media”, el uită că există în același ecosistem mass-media presă pentru orice – și nu toată presa e bine intenționată. De la publicații cu biasuri politice evidente la publicații care promovează fake news-uri pe bandă rulantă (OANN, Grayzone sau Global News, de exemplu), de la unele susținute de miliardari cărora le place să facă politică (Fox News) la unele deținute de state și folosite pentru propagandă (Russia Today). 

„Elitele media” n-au oprit vreodată existența acestor publicații, nici „jurnalismul cetățenesc” n-o să o facă.

Asta pentru că „jurnalismul cetățenesc” este, în esență, o fantezie. Jurnalistul, ca orice persoană, trebuie să trăiască din munca sa și rar se întâmplă să poată face acest lucru independent. E drept că platforme precum Patreon, Buy Me a Coffee, YouTube sau, mai nou, Substack, asigură metode alternative de finanțare, folosite adesea pentru proiecte jurnalistice. Însă de cele mai multe ori, cei care apelează la ele nu sunt cetățeni jurnaliști, ci oameni care au trecut măcar o dată printr-o redacție sau printr-o școală de profil și care au decis să o ia pe cont propriu.

Mai degrabă, cei care se vând drept o alternativă la „elita media” se dovedesc a fi promotorii unor curente extreme sau ai unor idei „alternative”. Perioada pandemiei a fost un exemplu bun pentru apariția acestui gen de personaje. Iar reticența mass-mediei clasice în a le promova ideile nu venea din vreo dorință de cenzură, ci din bunul obicei al verificării informației.

Și da, evident că presa greșește – însă se și corectează. De cele mai multe ori, tot ce fac „jurnaliștii alternativi” este să schimbe sau să uite subiectul și să găsească o nouă conspirație de promovat.

Cristoiu, un Musk avant la lettre

Prin anii 1990, pe vremea când ziarele se vindeau în sute de mii de exemplare, Evenimentul Zilei ajunsese să aibă două ediții. Cea clasică, de dimineață, cu bulină roșie, și ediția de după-amiază, cu bulină albastră.

Concurența era puternică și bătălia pentru a da primul o informație era intensă. Ion Cristoiu, care conducea pe vremea aia publicația, a avut ideea de a apela la taximetriști pentru știri. Doar taximetriștii erau peste tot, iar nou apărutele telefoane mobile și nenumăratele telefoane publice (plus stațiile) făceau destul de rapidă posibilitatea transmiterii informației. Era, într-un fel, o formă primitivă de „jurnalism cetățenesc”.

Care a funcționat cum își poate închipui oricine: relativ bine pentru a transmite informații despre accidente, blocaje în trafic sau cine știe ce alte știri de fapt divers, irelevant pentru a genera cu adevărat știri de interes.

Desigur, cum dădea cineva exemplu pe Twitter, se poate spune că și Darnella Frazier,„Read This Powerful Statement From Darnella Frazier, Who Filmed George Floyd’s Murder”, npr.org tânăra de 17 ani care a filmat moartea lui George Floyd, e un cetățean jurnalist. Faptul că a făcut-o și că a făcut publică înregistrarea e cu siguranță motivul pentru care crima a devenit știre internațională, dar acest lucru nu s-ar fi produs fără presă. Darnella n-a investigat, n-a pus întrebări, n-a stat pe capul poliției să răspundă, când încercau să-și salveze colegii – jurnaliștii au făcut asta.

Twitter-ul e dominat de jurnaliști

De fapt, Musk are într-un fel dreptate că Twitter e o sursă primară de informație. Dar asta se întâmplă pentru că, cel mai adesea, jurnaliștii sunt cei care pun acolo informația. Mai orice jurnalist, în special cei din SUA, are contul său de Twitter pe care nu doar că-și promovează articolele, dar unde și postează adesea informații în premieră.

Conform unei cercetări Pew Research,„Journalists continue to lean on Twitter as fewer Americans use it as a news source”, editorandpublisher.com 70% dintre jurnaliștii americani folosesc Twitter, ba chiar procentul crește la 83% în rândul celor tineri. Adesea, acest lucru intră în conflict chiar cu propria publicație, nu neapărat pentru că dau acolo știrea în premieră, ci pentru că le mănâncă din timpul folosit pentru a căuta știrile.„The New York Times would really like its reporters to stop scrolling and get off Twitter (at least once in a while)”, niemanlab.org

Mai mult, Twitter pare a fi o sursă primară de informații în special pentru jurnaliști. Aceștia îl folosesc adesea pentru a urmări breaking news-urile sau ce mai postează politicienii și autoritățile. În rest, conform aceleiași cercetări, doar 13% dintre americani își iau știrile de pe Twitter. Facebook și YouTube stau mult mai bine.

Twitter isn’t All the News, cum crede Musk, Twitter e locul unde se simt bine jurnaliștii. Iar Chief Twit și-a propus să-i fugărească.

Urmează audierile

Tot acest efort depus de miliardarul american de a repoziționa Twitter drept platformă de jurnalism cetățenesc se va mai lovi, cât de curând, de o altă problemă.

Site-urile de social media au făcut eforturi supraomenești de a se feri de statutul de publisher. Există niște reglementări care le feresc să devină responsabile de conținutul postat pe platformă, atât timp cât iau măsurile necesare pentru a-l modera post-factum. Dacă ar fi publisheri, ei ar deveni responsabili de conținutul publicat din momentul postării – cu toate consecințele legale (și financiare) aferente.

CITEȘTE ȘI: Ar trebui reglementate Twitter și Facebook? 

Cu alte cuvinte, Twitter nu e responsabil de ce a postat Alex Jones pe platformă despre victimele de la Sandy Hook. Într-o situație ipotetică în care era considerat publisher, ar fi plătit în solidar cu Jones pagubele de peste un miliard de dolari ordonate recent de un juriu.

Musk a concediat cu satisfacție întreaga echipă„​​Elon Musk’s First Move Is To Fire The Person Most Responsible For Twitter’s Strong Free Speech Stance”, techdirt.com care a dus acest dans juridic pentru a salva modelul de business actual al platformelor de social media și nu pare să fie conștient de amenințarea legislativă care-l paște.

Deși, într-un reply dat fix la postarea prin care Musk anunța preluarea Twitter, Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, i-a spus: „În Europa, pasărea va zbura după regulile noastre”. 

Pare o glumă, dar de fapt e un avertisment. 

Cu cât Musk va insista mai mult că face jurnalism, cu atât furtuna juridică va veni mai repede peste el. Deja sunt discuții despre faptul că, în Europa, Twitter nu mai respectă regulile GDPR,„Is Elon Musk’s Twitter about to fall out of the GDPR’s one-stop shop?”, techcrunch.com ceea ce l-ar face pasibil pe Musk de amenzi consistente. 

Consecința viitoarelor audieri spre care pare a se îndrepta, inevitabil, Musk ar putea fi că, în timp ce jurnalismul va supraviețui, social media așa cum o știm nu o va face. 



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Eco-inovații electronice: senzori și plăci de circuite din lemn și hârtie pentru un viitor sustenabil

De
Cercetătorii din UE dezvoltă senzori, plăci de circuite și alte dispozitive electronice mai ecologice pentru a reduce cantitățile extrem de ridicate de deșeuri electronice.
TEHNOLOGIE|GADGETS

Noile telefoane pliabile Samsung sunt aici, inelul inteligent mai întârzie

De
Producătorul coreean a anunțat, într-un eveniment organizat la Paris, generația șase a telefoanelor sale pliabile, alături de noi căști și ceasuri, dar mai ales mult așteptatul Galaxy Ring.
TEHNOLOGIE|ECOPHONE

Telefonul meu are cinci ani. Câteva aplicații insistă să mi-l schimb

De
Un flagship ține mai mult, e o idee bună din punctul de vedere al fiabilității. Ce te faci însă cu producătorii de software care nu sunt interesați de compatibilitatea inversă?
TEHNOLOGIE|SLOW FORWARD

Economia trickle-down a telefoanelor cu AI

De
Inteligența artificială generativă ajunge pe mid-range-uri Android, precum seria Oppo Reno 12, la doar câteva luni de la adoptarea pe flagshipuri. Și cu mult înaintea iPhone-ului.