Foto: ADOM multimedia

Personajul nejucător – cum este să lucrezi în industria de gaming. O discuție cu Andrei Istrate 66 min read

De Daniela Vasilache 04.03.2024

Unii oameni folosesc jocurile video ca o modalitate de relaxare, iar alții fac o carieră din ele. Andrei Istrate a trecut de la tester la game designer și a ajutat alți pasionați să se dezvolte în acest domeniu, dar spune că a lucra în industria de gaming nu e deloc simplu.

Era trecut de prânz când Andrei Istrate a intrat în sala unde 50 de elevi de liceu participau la un eveniment de orientare în carieră. Gaming. Despre acest domeniu urma să le vorbească tinerilor. Chiar și cei care stăteau pe telefoane și-au ridicat privirile pentru a vedea cine este bărbatul care părea el însuși scos dintr-un joc video. Avea vârfurile părului de un verde spălăcit, doar o amintire a albastrului electric cu care își vopsea părul de ani buni, și era îmbrăcat într-o combinație de patru culori: galben, alb, roșu și albastru.  

Din prezentarea sa de zece minute, am aflat că Andrei a înființat prima asociație de game developers din România și prima academie de gaming din țară, fiind în același timp Head of Studio la compania Amber. Părea că are totul. Din sală se auzeau murmure ale elevilor; „aș vrea să fiu ca el”, „mi-ar plăcea să devin designer de jocuri”. 

„Am fost concediat de la Amber”, mi-a spus Andrei o lună mai târziu, când mă aflam în biroul lui de la GameDev Academy. 

Andrei nu este singura persoană care și-a pierdut jobul în 2023. Sute de oameni au fost concediați din industria de gaming în a doua jumătate a anului trecut, iar companiile au motivat că fac restructurări sau vor să se concentreze pe ariile care influențează experiența jucătorilor.// Așa cum a declarat Riot Games, care a concediat 11% din angajați, startupcafe.ro //

Amazon a disponibilizat 180 de angajați de la divizia sa de jocuri video, Epic Games a dat afară 900 de angajați în luna septembrie. Și companii ca Media Molecule, Unity, Telltale Games, Frontier Developments, Firaxis, Digital Extremes, BioWare sau Niantic au făcut reduceri de personal.// „Concedieri în industria de gaming”, mediafax.ro // 

Nivelul 1: Fă cunoștință cu Nitroman

În buletin a fost mereu Andrei Istrate, dar mulți ani a fost cunoscut drept „Nitroman”, username-ul pe care îl folosea în copilărie în toate jocurile video. Primul calculator l-a primit la finalul anilor 1990, după ce a intrat la liceu. A fost un cadou de la tatăl lui, înainte ca părinții săi să divorțeze. 

Pe vremea aceea, jocurile video se puteau cumpăra doar de la bișnițari, așa că Andrei se ducea la Piața Unirii sau Universitate, unde pe marginea străzii se găseau câteva tarabe ce vindeau ilegal jocuri pe dischete sau CD-uri. Primele jocuri cumpărate de la aceste tarabe erau extrem de violente: Andrei trebuia să calce oameni cu mașina, să fure și să împuște. „Nu am devenit o persoană violentă, nu m-au afectat într-un mod negativ”, va spune Andrei – adultul –, 20 de ani mai târziu, savurând o cafea în biroul lui de la academie. 

Pe dulapurile din spatele scaunului său sunt așezate trei figurine în poziții de luptă, protejându-l parcă de dușmani nevăzuți. Hulk privește furios și își ține brațele încordate, fiind gata să lovească, lângă el un soldat medieval, îmbrăcat în armură metalică și urcat pe un dragon, țintește o sabie înainte. Ultimul este un personaj din Warcraft, cu colți ascuțiți și un topor în mână. 

„Avem multe mituri în România despre jocuri video”, e de părere Andrei. „De la mitul că jocurile video îți nenorocesc viața, pe care îl cred părinții, până la mitul că jocurile violente nasc violență. Dacă ar fi așa majoritatea am fi niște bestii care ne-am da în cap unii altora”. 

CITEȘTE ȘI: Cât adevăr e în afirmația „jocurile video dau dependență”? 

Există studii, precum unul efectuat de Asociația psihologică americană,// „Video Games Play May Provide Learning, Health, Social Benefits, Review Finds”, apa.org // care au demonstrat că jocurile video au anumite beneficii, cum ar fi dezvoltarea creativității și a abilității de rezolvare a problemelor. Unele jocuri, cum ar fi Minecraft, HayDay sau World of Warcraft creează comunități virtuale, prin care jucători din colțuri diferite ale lumii pot socializa. Jocurile de tip shooter (în care trebuie să împuști personaje), deși considerate violente, sporesc atenția și concentrarea jucătorilor, iar cele simple (precum Angry Birds sau Candy Crush) îmbunătățesc starea de dispoziție a jucătorilor, îi relaxează și reduc anxietatea. 

Dar există și studii care arată că jucătorii care petrec multe ore așezați în fața unui monitor prezintă un risc ridicat de a dezvolta probleme locomotorii, cardiace sau obezitate, din cauza lipsei acute de mișcare. 75% din jucătorii de eSports sunt totuși capabili să îndeplinească ghidul de activitate fizică, pentru că trebuie să-și miște corpul pentru a progresa în joc. De asemenea, cei care preferă să se joace seara sunt mai predispuși insomniei sau somnului neregulat, cercetătorii descoperind că expunerea prelungită (mai mult de două ore) la lumina ecranului înainte de culcare suprimă melatonina și afectează calitatea somnului.//Video games and their associations with physical health: a scoping review, ncbi.nlm.nih.gov //

Începând din clasa a XI-a, Andrei a început să aibă diverse joburi, pentru a-și câștiga proprii bani. A distribuit pliante la metrou, a lucrat la un restaurant libanez, a lucrat la un Internet cafe, iar apoi – la două firme care vindeau calculatoare. Într-o zi, a văzut anunț într-un ziar că se caută testeri la Ubisoft. S-a prezentat la interviu, dar nu a fost acceptat din prima. După aproape un an, a primit a doua șansă, așa cum i se va întâmpla de multe ori în carieră. Cei de la Ubisoft l-au contactat pentru a vedea dacă mai era interesat de job, iar după ce a trecut cu succes de interviu, Andrei a intrat în industria jocurilor video ca tester, în decembrie 2005. 

Foto: Daniela Vasilache

Nivelul 2: Totul a început de la Assassin’s Creed

Gluga albă îi acoperă fața, sabia e ascunsă de privirile rău voitoare, dar mereu la îndemână. Aleargă prin piața centrală, evitând oamenii care îi apar în cale, distruge două dintre standurile negustorilor infractori și își continuă drumul. Se cațără pe una dintre clădiri, unde se află unul dintre inamici. Îl înjunghie de la spate. 

Andrei a lăsat consola jos după ce s-a jucat prima versiune a Assassin’s Creed. A fost unul dintre testerii acestui joc de acțiune care se petrecea în anul 1191, în timpul celei de-a Treia Cruciade din Țara Sfântă. Assassin’s Creed a fost jocul care l-a făcut pe Andrei să își dorească să creeze el însuși jocuri video. Problema era că Andrei nu se pricepea la partea de programare (nu era pasionat de matematică, iar la fizică a rămas corigent în clasa a X-a) și nici la desen. Îi mai rămânea o singură opțiune: designul. 

Design-ul în jocuri video e diferit de sensul din dicționar al termenului, acela de „a desena”, referindu-se, de fapt, la un departament de creație. Designerii de jocuri sunt cei care concep ideea jocului și modul în care se va juca. Ei definesc și planifică elementele unui joc: setările, structura, regulile, scenariul poveștii, personajele și puterile pe care le dețin, recuzita, vehiculele, dispozitivele pe care le pot folosi personajele, interfața și modurile de joc.

În Ubisoft era liberă atunci o poziție de junior game designer, pentru care Andrei a aplicat. Deși nu a primit rolul, cei de la Ubisoft i-au oferit o altă poziție în companie, de level designer, pe care a acceptat-o imediat, deși nu știa exact ce presupune. Primul lucru pe care l-a făcut când a ajuns acasă a fost să caute pe Internet ce face un level designer. 

„Ca designer de nivel vei lucra împreună cu designerii de joc, cu artiștii de mediu (Environment Artists) și cu GamePlay Programmers pentru a crea interacțiunile din joc. Vei participa în principal la producerea, proiectarea și implementarea nivelurilor folosind editorul/motorul jocului, precum și să scrii script pentru elementele de dinamică ale jocului. Comparativ cu un Game Designer, un designer de nivel are nevoie de mai multe abilități tehnice.” 

Așa sună definiția pe care, ani mai târziu, Andrei o va include în primul Dicționar de cariere din industria dezvoltatorilor de jocuri video, la care va contribui împreună cu Asociația Techsoup.//„Dictionar de cariere in industria dezvoltatorilor de jocuri”, dropbox.com //

Foto: arhiva personală

Nivelul 3: Aceeași companie, noi responsabilități

Primul proiect la care a lucrat Andrei în noua sa calitate de level designer a fost Tom Clancy’s H.A.W.X., un joc de simulare cu avioane. El trebuia să construiască o misiune de tip DLC// Downloadable content – conținut suplimentar care poate fi descărcat după lansarea originală a unui joc // pe care să o aibă doar jucătorii ce cumpărau varianta de PlayStation a jocului. 

Ești deasupra orașului Tokyo și pilotezi avionul la o altitudine mică. În stânga ta explodează o bombă și vezi inamicii cum vin spre tine. Nu ai timp de gândire, trebuie să acționezi rapid. Eviți exploziile care se înmulțesc și plonjezi printre zgârie-nori. Inamic în față. Împuști. 

Așa arăta varianta finală a misiunii lui Andrei, care a fost jucată de directori la o ședință de evaluare a misiunilor. Le-a plăcut atât de mult, încât au trimis-o și la sediul principal din Franța al Ubisoft. „Băgăm misiunea în jocul original”, a fost concluzia directorilor din Franța. Proiectul lui Andrei nu mai era exclusiv pentru PlayStation, avea să-l vadă toată lumea.

După această victorie, a primit două propuneri: să lucreze la Ghost Recon, un shooter foarte popular, dezvoltat de Ubisoft Paris, sau la un joc de simulare cu submarine, foarte nișat. Deși ar fi vrut proiectul francez, Andrei simțea că nu este încă pregătit. A ales a doua variantă, chiar dacă nu se pricepea la submarine… sau la istorie. Jocul se baza pe războiul submarin din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, atacurile invizibile care au fost purtate la sute de metri adâncime sub apă. 

Andrei avea să se bucure că a luat decizia să lucreze la acest joc, pentru că a învățat multe de la colegii săi de echipă, iar, la final, a primit cea mai bună evaluare pe care o poate primi un angajat Ubisoft. 

Există o vorbă care spune că „ceea ce este menit să fie va găsi întotdeauna o cale”. Așa se face că Andrei a primit o nouă șansă să lucreze la Ghost Recon, da data aceasta în calitate de manager al proiectului. Inițial,voia să refuze rolul, pentru că ar fi însemnat să le fie șef colegilor mai experimentați decât el, care ani de zile i-au fost mentori, dar a acceptat, până la urmă. 

În Ghost Recon, jucătorul se alătură unei echipe militare de soldați. Înarmați cu tehnologii și arme noi, participă la misiuni în cele mai mortale zone de atac de pe glob. Ghost Recon: Future Soldier era făcut de echipa lui Andrei, în colaborare cu Ubisoft Paris. Jocul tactic de tip shooter avea 14 misiuni: 12 dintre ele erau făcute în Franța, 2 – în România. 

Misiunea 10 avea să fie cea care va aduce succesul echipei române, fiind apreciată atât de jucători, cât și de specialiști din industria de gaming. Mult timp, a fost dată exemplu în discuțiile executive din Franța către alte echipe care nu reușeau să realizeze misiuni bune. 

Misiunea 10, numită „Gallant Thief”, era singura misiune solo din Ghost Recon, în care jucătorul nu face parte dintr-o echipă și trebuia să se descurce pe cont propriu.

După acest succes, Andrei a fost trimis la diferite evenimente să reprezinte Ubisoft. „Eram foarte mândru de realizările echipei mele și de lucrurile noi pe care reușeam să le facem în misiunile și jocurile noastre. Eram foarte încântat să arăt ce facem și cum reușim noi să obținem aceste lucruri absolut minunate”, a spus Andrei. Voia să-i învețe pe oameni cum apar unele explozii sau cum se mișcă  personajele… dar publicul avea alte interese, care țineau mai mult de partea de HR. Oamenii voiau să știe cum să intre în această industrie, ce salariu ar avea și altele asemenea. 

Fiecare întrebare de angajare pe care o primea, îl lăsa pe Andrei frustrat și dezamăgit. La un moment dat, s-a dus acasă și a început să caute răspunsuri la acele curiozități, ca să fie pregătit pentru următorul eveniment. A tastat pe Google „cum te angajezi în industria de gaming”. Nimic. A doua pagină, a treia pagină… tot nimic. Andrei a înțeles în sfârșit că oamenii interesați nu aveau unde să găsească informațiile. Această industrie era un circuit închis. 

Nivelul 4: O altă față a industriei de jocuri video

Odată ce a aflat această informație, Andrei nu avea cum să rămână nepăsător, voia să găsească un mod prin care să le ofere informații despre industria de gaming oamenilor. Lui Cristian Tănase, cel care l-a angajat în Ubisoft, i-a plăcut inițiativa sa și a vrut să contribuie. Astfel, în februarie 2013, Andrei și Cristian au început să documenteze diverse probleme cu care se confrunta industria, vizitând studiouri de gaming din țară și discutând cu profesioniști. Până la sfârșitul verii, aveau caiete întregi de notițe și au decis să recruteze un specialist în PR în mica lor echipă. Așa a apărut în viața lor Raluca Ene, directoarea de la agenția de PR Chapter 4 România. 

În septembrie 2013, lua naștere oficial Romanian Game Developers Association (RGDA), o asociație a dezvoltatorilor de jocuri video care îngloba o parte din nevoile industriei, așa cum le-au documentat Andrei și Cristian. 

În timp ce acest nou proiect al lui Andrei prindea rădăcini, jobul său la Ubisoft era în pericol, întrucât inițiativa nu a fost aplaudată de boardul de directori din Franța, care considera că RGDA ar putea deveni un sindicat. Așa că Andrei a fost pus să aleagă între RGDA și Ubisoft. El știa că asociația nu va avea un impact asupra muncii și performanței sale în Ubisoft. „Dacă o să fiu pus să aleg, o să aleg proiectul RGDA. Nu mă interesează consecințele”, a fost răspunsul lui Andrei, deși abia descoperea el însuși cum va evolua asociația. 

Consecințele au apărut destul de repede. El ar fi trebuit să lucreze la jocul Ghost Recon: Wildlands, continuarea lui Ghost Recon: Future Soldier, care i-a adus popularitatea printre membrii din Franța. Împreună cu echipa sa, Andrei lucrase deja la prototipuri și construise câteva procese. Dar din cauză că nu voia să renunțe la RGDA, a fost exclus din echipa care lucra la acest joc, pe motiv că nu prezintă încredere. A fost trimis să lucreze la un alt joc, o nouă versiune pentru Assassin’s Creed realizată împreună cu Ubisoft Bulgaria, al cărei manager de proiect era vestit că oferă evaluări slabe angajaților. 

Andrei a avut de lucrat cu o echipă formată din angajați care se aflau pe listele de concedieri de câteva luni, dar a încercat să înțeleagă modul de lucru al fiecăruia pentru a-i determina să fie productivi. La final, proiectul lor a ieșit bine și erau din nou lăudați de echipele de la Ubisoft Franța. Lucrurile păreau că revin la normal… sau nu. În timpul perioadei anuale de evaluari a angajaților, Andrei a primit cea mai slabă evaluare din partea acelui manager, așa că și-a anunțat demisia.

„Am fost atât de trist că am plecat din Ubisoft după zece ani în companie. După ce am construit atât de multe lucruri și am avut o carieră atât de luminată și crescătoare. Eram foarte dezamăgit și foarte trist, pentru că n-am vrut să plec, dar dar n-am putut să accept ce se întâmpla”.

La câteva zile după plecarea sa, Andrei a primit un telefon anonim. Era unul din directorii de la Ubisoft Bulgaria, care venise pentru câteva zile în România. I-a cerut lui Andrei să se întâlnească cu el la hotelul Pullman din București. „Mi-au oferit să merg la ei în Bulgaria să lucrez”. Andrei a refuzat oferta, dar a simțit că datorită acesteia a primit alinarea de care avea nevoie să treacă peste perioada Ubisoft. 

În amintirea acelor vremuri, Andrei are acasă o figurină cu protagonistul din Assassin’s Creed, jocul care a marcat momente importante în cariera sa. 

Foto: Angela Puraci

Nivelul 5: Romanian Game Developers Association

Rămas fără job, Andrei putea să se dedice mai mult asociației. Din dorința de a crește vizibilitatea acesteia printre membrii industriei de gaming, în 2014, l-a invitat pe Richard Wilson în România, la un eveniment organizat de RGDA. Richard era președintele The Independent Game Developers’ Association (TIGA),// The Independent Game Developers’ Association, tiga.org // o asociație de gaming britanică, care a reușit să facă anumite schimbări legislative atât în Marea Britanie, cât și în Uniunea Europeană, ce au ajutat industria să crească.

Imediat cum au primit răspunsul pozitiv, Andrei și Cristian, co-fondatorul RGDA, au început să-și numere banii pentru a vedea dacă pot să-i asigure invitatului lor transportul și cazarea. Richard a vrut din proprie inițiativă să zboare low cost, dar hotelul la care a ales să stea avea cinci stele. 

„Doamnelor și domnilor, vă rugăm să vă puneți centurile și să vă pregătiți pentru aterizare. Bun venit în București”. În timp ce Richard auzea acest anunț în avionul care ateriza pe Otopeni, Andrei și Cristian parcau în fața terminalului de „sosiri”. Veniseră să-l ia personal de la aeroport pe britanic în mașina lui Cristian, un Peugeot care abia mai ținea pasul cu alte mașini pe șosele. 

Richard a dat mâna cu cei doi, fiecare prezentându-se și schimbând câteva formalități. Britanicul a văzut mașina și nu a schițat niciun gest, dar când s-a urcat pe bancheta din spate, și-a pus centura de siguranță. Andrei și Cristian s-au uitat subtil unul la altul, era pentru prima dată când vedeau pe cineva că își pune centura când stă în spate. 

Prezența lui Richard la evenimentul organizat de RGDA a strâns aproape 100 de persoane. „A fost pentru prima dată în istoria industriei când cele mai mari companii de gaming din România s-au întâlnit”, a spus Andrei. 

RGDA a fost împărțită pe trei direcții: lobby, comunitate și educație. Pe partea de lobby, milita pentru diferite schimbări legislative care să susțină creșterea industriei de jocuri video. În România, încă nu există meserii recunoscute de stat specifice industriei de gaming. „Cifra de afaceri a industriei este foarte mică, atât de mică încât chiar nu e băgată în seamă la nivel politic, pentru că 80-90% din industria din România de jocuri video faceoutsourcing.// Outsourcing sau externalizarea este o practică folosită de diferite companii pentru a reduce costurile prin transferul unor părți din muncă către furnizori externi, investopedia.com // Nu generăm bani pentru noi, generăm bani pentru alții. Automat, banii nu se văd aici. Nu se vede că FIFA e făcut în România și are un succes global. Nu se vede că Assassin’s Creed a fost făcut ani de zile și de studiourile din România și are un succes global”, a spus Andrei

Un raport din 2023 al industriei de jocuri video din România realizat de RGDA//„Romanian Video Games Industry Report 2023”, rgda.ro // arată că cifra de afaceri a crescut de trei ori în ultimii nouă ani, în prezent valoarea industriei ajungând la 332 milioane de euro și 222 de studiouri de gaming.

Direcția de comunitate se concentra pe cunoașterea industriei de către public, în condițiile în care publicul larg era conștient doar de existența a trei companii: Ubisoft, Electronic Arts și Gameloft. Pilonul de educație exista ca să ofere susținere celor care vor să intre în industrie, prin crearea de site-uri informative, programe care oferă cursuri etc. 

În primul an, zece companii de gaming au aderat la asociație, iar numărul lor a crescut treptat, la 20-25, iar apoi la 40, multe dintre ele fiind firme românești de gaming. Membrii RGDA plătesc o taxă, care este apoi folosită pentru organizarea de evenimente și creșterea asociației. 

După doi ani în care Andrei a luat majoritatea deciziilor singur, în calitate de președinte al RGDA, a decis să creeze un board de directori, pentru că erau prea multe sarcini de îndeplinit pentru o singură persoană. Boardul era format din șase oamenii care proveneau atât din companii mari, cât și mici de gaming. Cu noua echipă formată, Andrei s-a retras de la președinție pentru a-și relua propria carieră în industrie. 

În prezent, RGDA are un board format din opt persoane, președintele fiind Cătălin Butnariu, și 48 de membrii, adică companii mai mari sau mai mici de jocuri video. 

Nivelul 6: Culoarea albastru devine un factor important

Andrei a primit trei oferte de angajare în 2015, una de la o firmă din București, una din Cluj și una din Iași. A fost sfătuit să se ferească de firma din Iași, numită Mobility Games, pentru că va fi greu să lucreze acolo, dar Andrei a ales tocmai aceea opțiune. „Întotdeauna mi-au plăcut lucrurile grele, mi-a plăcut să ies din zona de confort, mi-a plăcut să accept problemele. Mi-au plăcut provocările de care lumea fuge pentru că e greu.” 

Mobility Games era o companie care făcea, în principal, jocuri video de mobil, cu care Andrei nu era obișnuit. Dezvoltarea jocurilor pentru telefoane implică procese diferite față de dezvoltarea pentru PC sau console, dar Andrei voia să învețe să facă și acest tip de jocuri. 

Un alt motiv pentru care a ales să se angajeze la Mobility era CEO-ul companiei, Constantin Marcu, cu care se cunoștea. De altfel, alături de Constantin, Andrei urma să fondeze GameDev Academy câțiva ani mai târziu. 

Când Andrei a intrat în echipă, compania era pe culmile succesului. Tocmai dezvoltaseră Frozen Free Fall, jocul oficial al desenului de animație Frozen, care avea peste 100 de milioane de utilizatori.// „Jocurile video din Iași dau lovitura peste Ocean. Frozen Free Fall are peste 100 de milioane de utilizatori”, digi24.ro // Când Constantin a negociat cu Disney să realizeze acest joc, nimeni nu anticipase succesul pe care desenul avea să-l aibă. 

După câteva luni de la angajare, lucrurile mergeau destul de bine pe plan profesional pentru Andrei, dar exista o problemă continuă legată de dezvoltarea de jocuri video în Iași. Industria de gaming nu este foarte dezvoltată în estul României. De altfel, Mobility Games avea să se închidă două ani mai târziu, în 2017. 

La acestea, se adăuga faptul că lui Andrei începuse să-i fie dor de casă. Relația cu familia lui era una strânsă, fiind crescut doar de mamă și având un frate și o soră mai mici, așa că era foarte atașat de București. În 2015, Andrei a intrat într-un episod depresiv. 

„Nu vreau să-mi placă. Nu vreau să fie bine. Nu mai vreau să am prieteni în Iași. Nu mai vreau să mă atașeze de lucruri din Iași. Nu vreau, pentru că probabil voi pleca”, erau gândurile pe care începuse să le aibă zilnic. 

Într-o zi de august a acelui an, Andrei a mers să se tundă. Vorbind cu frizerul său, au ajuns la subiectul tatuaje, iar Andrei a recunoscut că vrea să facă o schimbare a aspectului său, dar nu era încă convins să-și facă un tatuaj. 

„Poți să îți faci părul de altă culoare, asta nu e un lucru permanent ca tatuajele. Părul crește și îl tunzi sau te vopsești înapoi dacă nu îți mai place”, i-a spus frizerul. 

Fața lui Andrei s-a luminat deodată, asta era schimbarea de care avea nevoie. „Albastru. Hai să-l vopsim chiar acum albastru.” 

Din 2015 și până în prezent, nu a fost zi în care Andrei să nu aibă părul albastru, a devenit elementul său distinctiv, cel care atrage atenția publicului și îl face să fie atent la ce are de spus. Cel mai mare avantaj a fost când mergea în diferite școli sau licee să promoveze industria de gaming, iar elevii erau dornici să participe la o prezentare a „tipului cu păr albastru”. 

Culoarea a devenit atât de importantă pentru el, încât și-a echipat mare parte din casă cu elemente albastre, de la canapeaua din living, până la bufetul pe care mănâncă și alte câteva decorațiuni. 

Foto: arhiva personală

Nivelul 7: Scoateți o foaie de hârtie

Relația bună dintre Andrei și Constantin, le-a permis să continue colaborarea mult timp după Mobility Games. Cei doi au decis să demareze un proiect prin care să ofere cursuri gamerilor care doreau să-și transforme pasiunea pentru jocuri video într-o carieră. Așa a luat naștere, în 2016, GameDev Academy.// GameDev Academy, gamedevacademy.ro // 

Pentru început, au construit un prototip al proiectului educațional, pentru a vedea dacă va prinde la public. Andrei a creat un curs de game design, care a fost testat în premieră de elevii de la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu. Adolescenților le-a plăcut, părea că inițiativa lor are succes. 

Andrei și Constantin au devenit încrezători în proiect, așa că au mai recrutat doi oameni în echipa lor, Dragoș Inoan și Zoltan Nagy, care au construit fiecare câte un curs nou, Dragoș – de game development –, Zoltan – de Unity, motorul de joc cel mai folosit în industrie. Cele două cursuri au fost și ele testate prima dată de elevii de la Vianu, care și-au dat acordul. 

Din 2016 și până în prezent, GameDev Academy rămâne singurul centru independent de formare profesională din România, axat exclusiv pe specializări ale industriei de jocuri video. 

Pentru a ajunge la academie, trebuie să urci la primul etaj al Tower Center International, a patra cea mai mare clădire de birouri din București, având 26 de etaje. Liftul te lasă în fața unor uși de sticlă, dincolo de care se vede un cap de leu din bronz, poziționat în dreptul recepției. Biroul lui Andrei se află în spatele acestei încăperi, iar sălile de clasă – în partea stângă a holului. 

Grupele sunt formate din câte șase-șapte persoane, pentru ca instructorul să poată acorda atenție fiecăruia în parte, iar cursurile au loc seara, începând cu ora 18. 

În 2016, când a luat naștere academia, Andrei și Constantin au setat prețuri scăzute, ca să facă cursurile accesibile pentru aproape toate bugetele. 960 de lei costa un curs complet format din 12 ore, sumă care putea fi plătită în rate. Au crescut prețul și numărul de ore treptat, iar în prezent un curs de 60 de ore costă 7.500 de lei la GameDev Academy.// Cursuri GameDev Academy, gamedevacademy.ro //

Cifra de angajare a școlii este mare, aproape toți cei care au fost cursanți la un moment dat aici, s-au angajat ulterior la o firmă de gaming, iar unii dintre ei au devenit chiar directori în companiile lor. 

Pe lângă cursurile de la academie, Andrei a călătorit timp de ani buni prin liceele și școlile din toată țara pentru a promova industria de gaming și pentru a le oferi elevilor șansa să urmeze această carieră. 

Nivelul 8: Andrei dă replay la nivelul 3

În 2019, Andrei avea să retrăiască o anumită perioadă din viața lui, marcată de bucurie și durere deopotrivă: Ubisoft. A fost sunat de companie pentru a i se oferi un post de Studio Manager pentru filiala din Craiova. 

Andrei a fost surprins, pentru că a plecat supărat din Ubisoft  în urmă cu cinci ani. Cu toate acestea, a vrut să mai dea o șansă companiei. A acceptat jobul și a semnat un contract pe un an de zile. 

Studioul din Craiova era foarte diferit de cel din București, cu care el era obișnuit. Aici erau, de fapt, trimise proiectele pe care nu voia să le facă nimeni în capitală, iar managementul de care a avut parte în trecut a adus studioul aproape de închidere. Andrei a propus o serie de schimbări: de la proiectele la care vor lucra de acum încolo până la un mod de lucru diferit, mai puțin corporativ, și evenimente comunitare frecvente prin care să crească popularitatea Ubisoft în Craiova. Studioul a început să crească. 

Totul a luat o turnură negativă în 2020, când managementul sediul central din Franța s-a schimbat, și a obligat înlocuirea directorilor locali din Canada, Ucraina, România. Angajații de la București au început să primească un tratament agresiv, ore lungi de lucru și se voia desființarea unor departamente. Chiar dacă Andrei nu a fost direct afectat în Craiova, a încercat să își ajute colegii din capitală, ceea ce a dus la niște discuții la fel de apăsătoare ca în 2014 și povestea s-a încheiat la fel: cu demisia lui Andrei din Ubisoft. 

„Uneori, oricât de mult ai iubi jocul, jocul nu te iubește pe tine. Azi e ultima zi la Ubisoft”, a scris Andrei pe pagina lui de Facebook pe 31 martie 2021. 

Foto: arhiva personală

Nivelul 9: „Ce faceți voi la Amber?”

După ce și-a dat demisia de la Ubisoft, Andrei era măcinat de gânduri, dar simțea că a luat decizia potrivită, prin care își respecta valorile. S-a plimbat de mai multe ori de-a lungul camerei, apoi a luat telefonul și l-a sunat pe Mihai Pohonțu, fondatorul companiei de jocuri video Amber. A uitat că Mihai era în America, unde era noapte în acel moment. O secundă… două… „poate doarme”… trei secunde, patru… a răspuns. 

„Am încheiat socotelile cu Ubisoft. Ce faceți voi la Amber? Poate mă alătur echipei voastre”, a spus Andrei. 

„Găsim ceva pentru tine, nici nu se pune problema. Hotărăște-te dacă vrei să vii și se rezolvă”, i-a răspuns interlocutorul său. 

Încă o greutate i s-a luat parcă de pe umeri, putea să doarmă. Când s-a trezit a doua zi dimineață, îl aștepta un mail de la Mihai care conținea oferta de salariu și rolul pe care l-ar avea în companie. „4:00” era ora la care a primit mailul. Nu trecuseră nici 12 ore de când au vorbit. Pentru prima dată, după un șir lung de zile dezamăgitoare, a putut să își bea cafeaua cu un zâmbet pe față. În iunie 2021, Andrei a început oficial să lucreze la Amber, cel mai mare studio de gaming românesc care s-a extins internațional.// Amber Studio, amberstudio.com // 

În prima săptămână după angajare, el a ieșit la masă cu unii dintre directorii companiei sau managerii de proiect, cu care se cunoaște încă dinainte de a fi angajat propriu-zis. Aceștia s-au deschis în fața lui și i-au dat feedback despre companie, care conținea destul de multe nemulțumiri. Andrei a decis să fie transparent cu informațiile primite, pentru a aduce o schimbare pozitivă în Amber, așa că a trimis către CEO un mail de șase pagini, construit ca o analiză care oferea soluții la probleme. 

Inițiativa nu a fost primită bine de Mihai, care a luat lucrurile personal. Totuși, cei doi au purtat o discuție și au stabilit cum ar putea să îmbunătățească Amber. Prioritățile lor au fost dezvoltarea companiei dintr-una relativ mică într-una internațională. Numărul angajaților a crescut treptat de la 300 la 500 de angajați, de la 500 la 800, și începuseră să apară studiouri în mai multe orașe. În prezent, Amber are filiale în 12 orașe, printre care București, Montreal, San Francisco, Los Angeles, Singapore etc.//Amber offices, amberstudio.com // 

Pentru că știa că Andrei a fondat GameDev Academy, Mihai i-a propus să lucreze la un proiect de educație dezvoltat de Amber, Echo School. Andrei a propus transformarea acestui proiect în primul program de licență din România care să ofere o diplomă celor care vor o specializare în game development. 

Dezvoltarea unui program nou de licență trebuie să respecte condițiile legale și alte reglementări în vigoare, să primească autorizație de funcționare, să treacă de o evaluare externă a documentelor care să ateste că îndeplinesc indicatorii de performanță prevăzuți în Metodologia și Ghidul ARACIS.//Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, aracis.ro //

Mihai se cunoștea cu cei de la Bucharest International School of Management (BISM) și le-a propus să fie parteneri Amber în dezvoltarea programului Echo School. Nu s-au înțeles de la început, BISM vrând să aibă monopolul proiectului, dar și-au dat seama destul de repede că programul era prea complex ca să-l facă singuri. Așa că în 2022, începea oficial colaborarea între cele două companii, mai exact între Andrei și Laura Lăzărescu de la BISM. 

După ceva timp de la implicarea în acest program, Andrei a primit o propunere de la Mihai să reînvie un proiect mai vechi Amber, un fond de investiții pentru dezvoltatorii de jocuri video, care ar fi avut o valoare de aproape 10 milioane de euro. Andrei a acceptat să se dedice full-time acestui proiect și să rămână doar consultant pentru Echo School. Proiectul Carbon, cum era numit, era făcut în colaborare cu investitori din Polonia, doar că discuțiile cu aceștia nu au fost productive și proiectul a fost „pus pe hold”. 

În aceste condiții, Andrei a revenit în programul Echo School, doar că a vrut ca Laura să-și păstreze poziția de CEO fără să o împartă cu el. Amber voia să se asocieze cu un partener internațional prin care să fie acreditați să ofere aceste cursuri. În acest sens, au început discuțiile cu Abertay University din Scoția, cu care BISM colabora deja și care avea un program renumit de licență de design și producție de jocuri.// BA (Hons) Game Design and Production, abertay.ac.uk //

Nu a trecut mult timp și Echo School a primit validarea și urma să intre în etapa de implementare. Au început să dezvolte curriculum, identitatea și tot ce ținea de lansarea unui proiect nou în România. Lucrurile mergeau bine, doar că în septembrie 2023, Amber a suferit la fel ca toată industria de gaming: erau reorganizate costurile pe care firma le efectua, inclusiv în ceea ce privea numărul de angajați. Proiectul educațional a avut și el de suferit. 

Pe 10 octombrie trebuia să se anunțe lansarea oficială a Echo School în cadrul DevPlay, cea mai mare conferință de gaming din România. Dar în aceea zi nu a fost anunțată lansarea, s-a zis doar că „se lucrează” la un astfel de proiect. Au urmat apoi niște discuții aprinse între Andrei și Laura, până a intervenit Mihai. 

Era vineri seara când CEO-ul l-a invitat pe Andrei să poarte o discuție. L-a rugat să rămână aproape proiectului Echo School și să o ajute în continuare pe Laura în ciuda neînțelegerilor lor. Andrei a acceptat, pentru că ținea prea mult la proiect. 

După trei zile de la aceea discuție, Mihai l-a chemat iar să vorbească. „Azi este ultima ta zi la Amber”, i-a dat vestea concedierii. 

Andrei s-a simțit trădat. „Sunt puține lucruri în lumea asta în care am pus atât de mult suflet pe cât am pus în tot ceea ce am făcut pentru Amber, de la zecile de oameni pe care i-am adus, angajați sau clienți, la toate proiectele pe care le-am dezvoltat, la toate conferințele la care am participat și am reprezentat Amber”, a spus Andrei în decembrie când vorbea cu mine la o cafenea. 

Nivelul 10: Continui să joci?

Tot ce i-a mai rămas lui Andrei în momentul de față pe plan profesional este GameDev Academy, unde continuă să predea și să managerieze școala care formează viitorii profesioniști ai industriei de gaming din România. 

„2023 se încheie într-un mod dezamăgitor, dar 2023 reprezintă zece ani de implicare în comunitate [de gaming], aproape 20 – în carieră. Îi închei mândru de faptul că am contribuit la formarea primei asociații de gaming, a primului centru de formare profesională, a primului podcast educaţional în game development, a primei cărţi scrise pentru persoanelor interesate de meseriile din game development. 

Au fost zece ani foarte grei pe alocuri, dar foarte frumoşi, foarte multe satisfacţii sufletești. Sunt sute de tineri cărora le-am oferit o nouă perspectivă, o nouă direcţie pe care o pot urma în vieţile lor, din punct de vedere al carierei. Sunt sute de şcoli pe care le-am vizitat, sute de elevi cu care am vorbit, zeci de evenimente la care am participat, unde am avut onoarea să vorbesc despre industria de jucători video.

Îmi place să cred că am fost un ambasador cât se poate de plăcut şi colorat pentru această industrie pe care am reprezentat-o cu cea mai mare dragoste de fiecare dată când am lucrat.

Ce va aduce următoarea decadă? Vedem. Sper şi mai multă bucurie, mai multă pace, mai multe proiecte de succes, mai multe jocuri româneşti lansate, mai mulţi tineri şi părinţi care înţeleg că jocurile video pot să fie o opţiune interesantă în vieţile lor”, mi-a spus Andrei. 


Acest articol a fost realizat în cadrul cursului de Jurnalism narativ de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, sub coordonarea jurnaliștilor Ana Maria Ciobanu și Cristian Lupșa.



Text de

Daniela Vasilache

Danielei îi place să testeze limitele „imposibilului”, nu se ferește niciodată de complexitate și e mereu pregătită pentru o nouă provocare. Și-a început cariera scriind articole despre artă, dar mai târziu s-a îndrăgostit de lumea științei. A scris timp de un an de zile pentru ZME Science, iar unele dintre articolele ei au fost preluate de presa italiană și ungară.

TEHNOLOGIE|FYI

Crezi că ai Meta AI pe Instagram? S-ar putea să doar fie un cont fals

De
În ultimele zile, mai mulți utilizatori au descoperit că pot conversa sau folosi Meta AI în conversații. Însă nu toate conturile au acces la acest chatbot.
TEHNOLOGIE|FYI

Fairbuds, primele căști de tip buds cărora le poți schimba bateria

De
Producătorii Fairphone au anunțat o nouă pereche de căști care încearcă să fie la fel de prietenoase cu mediul ca telefonul care i-a consacrat.
TEHNOLOGIE|MS TALKS

TikTok: „Nu acceptăm reclame politice, dar politicienii pot cere voturi pe platformă”

De
În timp ce SUA iau în discuție chiar interzicerea TikTok, platforma investește în centre de date, pentru a securiza informațiile utilizatorilor europeni, în speranța că va atenua la timp îngrijorările politicienilor. 
TEHNOLOGIE|MS TALKS

O platformă de accesorii tech pentru mobile? E unul din pariurile HMD, pe lângă Barbie Phone

De
Rebranduit de curând ca Human Mobile Devices, HMD se concentrează pe parteneriate și pe o platformă mobilă deschisă, dar nu renunță la Nokia.