Tehnologia de top, interzisă Rusiei

Pot sancțiunile să oprească agresiunea rusă? Dependența de Vest nu e atât de mare și funcționează în ambele direcții, dar efectele se vor vedea în timp.

Pe lista tot mai largă e sancțiuni aplicate Rusiei din cauza războiului pornit împotriva Ucrainei au apărut, în declarația făcută de Joe Biden, și importurile de tehnologie high end.„Joined by Allies and Partners, the United States Imposes Devastating Costs on Russia”, whitehouse.gov „Astăzi, autorizez sancțiuni suplimentare puternice și noi limitări pentru ceea ce poate fi exportat în Rusia. Acest lucru va impune costuri severe asupra economiei ruse, atât imediat, cât și în timp”, a spus președintele american joi, la finalul primei zile de conflict. Ce înseamnă asta, totuși?

Acum câțiva ani, Statele Unite aplicaseră sancțiuni similare firmei chineze Huawei. Sancțiunile impuse de Trump erau, în principal, din cauza implicării statului chinez într-o companie care ar fi vrut să aibă o bucățică serioasă din piața 5G. Pentru restul lumii însă, a fost mai vizibil faptul că   Huawei tocmai ajunsese pe primul loc în topul producătorilor de telefoane mobile, loc pe care l-a pierdut aproape imediat. Practic, Huawei a dispărut de pe această piață – dar mai degrabă din cauză că a pierdut serviciile Google, decât accesul la semiconductori occidentali. 

Acum, nici Rusia nu va mai putea accesa produse tech fabricate în SUA sau în alte țări, dar cu echipament, software sau patente americane. Uniunea Europeană, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Taiwanul s-au alăturat sau urmează să se alăture americanilor. 

Economia rusă făcuse deja pasul către China

Rusia însă este într-o altă situație – nu are o firmă majoră care să conteze pe piața de electronice, nu există un Huawei rusesc. Dar are, e drept, fabrici non-militare specializate în alte domenii – aici e direcția în care țintesc sancțiunile. Însă Rusia făcuse deja o pivotare strategică spre China,„How Chinese Tech Companies Are Conquering Russia”, carnegiemoscow.org de unde nu își cumpără doar majoritatea electronicelor de consum, cât și 70% dintre cipuri.„US chip ban will sting even though Russia buys 70% of chips from China”, fortune.com Un procent mare, dintr-o piață relativ mică, estimată la 0,1% din cea globală, conform Asociației americane a Industriei Semiconductorilor (SIA).„SIA Statement on Sanctions on Russia”, semiconductors.org

Reorientare spre China are deja opt ani. În 2014, Rusia fusese sancționată deja pentru că anexase Crimea prin tăierea accesului la echipament care poate fi folosit în scop militar. De atunci, rușii nu au apelat doar la China, dar și la Coreea de Sud sau alte țări din Asia, care nu s-au alăturat sancțiunilor occidentale. Unii spun chiar că soluțiile găsite de ruși i-au ajutat să-și întărească armata,„Did Western Sanctions Actually Help the Russian Military?”, foreignpolicy.com deși situația care se vede acum pe teren ar putea să-i contrazică.

Noile sancțiuni vor afecta însă și alte sectoare, nu doar cel militar. Conform declarațiilor lui Biden, cel puțin, tehnologia de top nu va mai ajunge la avioanele și navele civile rusești. Dacă rușii vor trebui să-și cumpere și toate cipurile civile din alte părți, trebuie ținut cont de faptul că SMIC,„US-China tech war: top Chinese chip maker SMIC to invest record US$5 billion in capacity expansion after profits doubled in 2021”, scmp.com compania chineză care produce cipuri, nu are momentan o capacitate foarte ridicată de producție și nici tehnologia pentru a produce cipuri pe arhitecturi mai mici de 10 nm. Însă compania investește în extindere și cercetare, iar în 2024-2025 lucrurile ar putea să se schimbe. Desigur, Rusia ar putea să vrea să-și dezvolte propria industrie, pentru a nu depinde și mai mult de chinezi, dar aici s-ar putea să-i împiedice și sancțiunile economice, mult mai drastice.

Dimitri Rogozin a ajuns director al Roscosmos. Foto: Alexander Ryumin/TASS/Getty Images

Stația Spațială, o victimă colaterală?

Tot Biden a spus că va fi afectat chiar și programul spațial rus. În condițiile în care Stația Spațială Internațională e împărțită între cele două state, asta e o amenințare destul de serioasă. Directorul Roscosmos a sugerat„Ukraine: Russian space chief suggests ISS could crash into US or Europe as a result of sanctions”, euronews.com chiar că Stația s-ar putea prăbuși în SUA sau Europa din cauza asta. Ceea ce sună aproape ca o amenințare – și având în vedere că Dmitri Rogozin a avut momente similare pe vremea când era un la fel de sinistru ambasador rus la ONU sau vicepreședinte rus, chiar e.

Evident că realimentarea SSI nu mai e atât de dependentă de Rusia, acum că există atâtea programe spațiale civile americane, în special SpaceX, care poate trimite echipament și personal în spațiu. Ceea ce probabil Rogozin încerca să sugereze este însă faptul că, împiedicând Rusia să aibă acces la tehnologie, partea rusă a stației se va degrada. 

E puțin probabil însă ca acest lucru să se întâmple – atât NASA, cât și ESA spun că vor continua colaborarea civilă cu Roscosmos. Cei din urmă au programate niște lansări cu rachete Soyuz în primăvară și lucrează împreună cu rușii la programul ExoMars, cu o lansare a unui nou lander (Kazachok) și rover (Rosalind Franklin) programată pentru septembrie.Detalii pe wikipedia.org

CITEȘTE ȘI: 10 misiuni spațiale care vor marca anul 2022

Pe termen lung, însă, colaborarea cu agenția spațială rusă ar putea trece în plan secund, cel puțin pentru misiunile care sunt încă la nivelul de planuri pe hârtie. Însă, cum planurile de acest tip durează ani sau chiar decenii, eventualele schimbări nu se vor vedea prea repede. 

Și Occidentul e expus în Rusia

Multe dintre fabricile din Rusia sunt occidentale,„Factbox: Companies with exposure to Russia”, reuters.com și nu e clar cum vor fi afectate de interzicerea exportului de cipuri și tehnologie de top. Nu e vorba doar de producători de bunuri de consum cu mișcare rapidă (FMCG), ca Danone sau Coca-Cola, sau de cei cu acțiuni (e drept, minoritare) în industria de petrol și gaze, ci și de industria auto (Renault deține Lada, Volkswagen are două fabrici, Nokian Tyres are una) sau cea aviatică (Rolls Royce folosește materie primă din Rusia pentru avioane). Mercedes a deschis în 2019 o fabrică în Rusia, chiar lângă Moscova.„Mercedes-Benz Moscovia plant (Russia)”, group.mercedes-benz.com Încă nu e prea clar ce se va întâmpla cu accesul acestor fabrici la tehnologie sau chiar cu fabricile în sine, dacă se intră în logica unui nou Război Rece.

Momentan, se pare că din 24 februarie, companiile auto au refuzat să mai trimită mașini către dealerii lor ruși, cel puțin conform presei de acolo.„Auto companies massively refuse to supply cars to Russia” (articol în limba rusă), gazeta.ru 

Nici cipurile de la Intel, Nvidia și Qualcomm nu mai pleacă spre Rusia, dar există și aici o problemă inversă: materii prime critice pentru producția americană de semiconductori provin din Rusia. 

Conform unei analize Techcet de la începutul lunii februarie,„Critical Materials Council”, criticalmaterials.org cantități importante de C₄F₆, neon și paladiu provin din această țară. Neonul este aproape în totalitate luat de acolo (cu estimări între 70 și 90% din producția mondială), pe o filieră ce pare, acum, aproape hilară: e un produs secundar din industria oțelului din Rusia care e rafinat și vândut în SUA de o companie din Ucraina. De asemenea, o treime din paladiul din întreaga lume provine tot din Rusia.

C₄F₆ (hexafluorociclobutena) este folosit în procesul de gravare și litografie al cipurilor, neonul este folosit ca gaz pentru lasere (necesare în procesul de litografie), paladiul e folosit pentru cipurile de memorie MRAM (o tehnologie relativ nouă, alternativă la NVRAM, de memorie cu acces aleatoriu care păstrează informațiile atunci când este oprită alimentarea cu energie), pentru senzori și pentru placare. De asemenea, e un catalizator important pentru sistemele de reglare a emisiilor de la automobile. 

CITEȘTE ȘI: Piața procesoarelor e în fața unei schimbări radicale

Momentan, nu sunt semne că Rusia, fericită să adune orice ban străin poate, ar tăia aprovizionarea cu aceste produse, dar în Ucraina sunt evidente probleme cu producția. Volkswagen, care folosea componente produse în această țară, a anunțat deja închiderea a două fabrici,„Volkswagen: Două fabrici germane au fost închise din cauza ltăierii aprovizionării din Ucraina”, hotnews.ro deci riscul ca neonul necesar semiconductorilor occidentali să nu mai continue să fie livrat e major. 

Nu există momentan o concluzie, dar este clar că noile sancțiuni vor duce la reașezări ale multor piețe. Rămâne de văzut și cât de atent vor fi ele impuse, pentru că e destul de evident că, la nivel micro, nu vor funcționa foarte bine. Rușii care nu sunt pe liste de sancțiuni vor cumpăra, bine mersi, telefoane din Occident, iar Rusia va încerca să ocolească sancțiunile. La nivel macro, însă, probabil vor funcționa foarte evident. Emoția de acum va trece, indiferent de deznodământul războiului, dar dacă Rusia va rămâne un stat paria – și cât timp va fi condusă de Putin sau de alți putiniști așa va fi – consecințele actualelor decizii se vor vedea abia în următoarele luni și ani.