În 2019, Eliud Kipchoge alerga maratonul sub 2 ore. Foto: Robert Szaniszlo/NurPhoto via Getty Images

Tehnologie sau tehno-doping? Cum sunt schimbate Jocurile Olimpice de gadgeturi și algoritmi

De Andrei Petre 22.07.2021

La Jocurile Olimpice de la Tokyo, atleții nu vor avea voie să folosească anumite tipuri de pantofi sport. Este prima oară când încălțările sunt interzise la Olimpiadă, dar e un caz care arată că tehnologia intră tot mai mult în lumea sportului.

În 2019, Eliud Kipchoge, un atlet profesionist din Kenya, a reușit să alerge pentru prima oară un maraton în mai puțin de două ore.S-a întâmplat într-un eveniment neoficial, motiv pentru care nu este considerat un record mondial. Dar atenția nu a fost pe el, ci pe ce avea în picioare. Purta un prototip Nike Vaporfly, cu o tehnologie care a fost ulterior interzisă pentru că le oferea sportivilor un avantaj prea mare.„Nike prototype Vaporfly shoe banned but current version going to Olympics”, reuters.com Cu mai puțin efort, sportivul putea să alerge mai repede decât competitorii care purtau altceva. Încălțările aveau un strat gros de spumă și mai multe plăci din fibre de carbon care reduceau presiunea pusă pe gambele alergătorului și îl ajutau pe atlet să piardă mai puțină energie.„Everything You Wanted to Know About the Biomechanics of the Nike Vaporfly 4%”, runnersworld.com 

Avantajul dat de acei pantofi sport e similar cu cel oferit de substanțele interzise. Se numește tehno doping. Dar, spre deosebire de droguri, de cele mai multe ori tehnologia este acceptată și integrată de spoturi. Treptat, ea ajunge să dărâme recorduri, să schimbe strategii și să remodeleze sportul. 

Cercetătorii contribuie din ce în ce mai mult la câștigarea medaliilor, în timp ce importanța sportivilor este diminuată de gadgeturi, articole de vestimentație, echipamente dezvoltate cu tehnologie militară și analize de date extrem de precise.

Sportivii folosesc și tehnologie mai complexă decât cea dintr-o pereche de pantofi sport. Există ochelari de realitate virtuală sau realitate augmentată folosiți pentru antrenamente, căști speciale care îi ajută pe sportivi să se recupereze și software-uri care culeg cantități uriașe de date ca să găsească cel mai bun mod de antrenament. 

Ciclism la Jocurile Olimpice de la Rio

În 2016, la Rio, bicicletele britanicilor (cu combinezon albastru) au fost vopsite cu o formulă secretă. Foto: Bryn Lennon/Getty Images

Tech + Sport = ♡

SUA și Marea Britanie sunt țările care au îmbrățișat cel mai mult noile descoperiri ca să își îmbunătățească performanțele sportive. Și asta se vede și în rezultate. 

Probele de ciclism de velodrom de la Jocurile Olimpice din 2016 au fost dominate de britanici.„How Team GB cyclists peaked at the Olympics and owned the velodrome”, theconversation.com Au avut biciclete dezvoltate încât să fie cât mai aerodinamice, inclusiv cu o vopsea a cărei formulă este top secretă și care a fost creată pentru cursele de Formula 1.„ Rio Olympics 2016: Team GB cyclists using bikes coated with top secret aerodynamic PAINT designed to win Formula One’s top races”, thesun.co.uk Modelul a fost o îmbunătățire a celei folosite în 2012, care a fost construită cu ajutorul calculatoarelor„Olympics track cycling: Will technology win the war for GB?”,bbc.com care au creat un model al curenților de aer de pe velodrom ca să găsească cea mai bună formă a bicicletei. 

Și sportivii americani au gadgeturi SF. Mulți cicliști de top din SUA folosesc Solos AR, o pereche de ochelari de realitate augmentatăMai multe despre ochelarii de la Solos pe solos-wearables.com care le arată în timp real date despre performanța lor. Ochelarii le spun cu ce viteză merg, care e puterea pe care o folosesc și care e ritmul lor cardiac, în timp ce utilizatorii învață cum să interpreteze informațiile ca să își conserve energia și să pedaleze ultra eficient. 

Realitatea virtuală nu a ajuns încă la Jocurile Olimpice de Vară, dar a fost prezentă în iarna lui 2018, atunci când o schioare din SUA, Mikaela Shiffrin, a câștigat aurul la proba de slalom. La fel ca mulți olimpici americani care au participat la Jocurile de Iarnă, în antrenamentele ei a folosit dispozitivul companiei Strivr Labs, o pereche de ochelari VR. Sportivilor li s-a realizat un film cu pista pe care urmau să concureze.„U.S. Ski & Snowboard and STRIVR”, usskiandsnowboard.org Asta i-a ajutat să învețe traseul pe care urmau să concureze și să găsească cel mai bun mod prin care să-l completeze. Schiorii au spus că cel mai mare avantaj a fost că au prins încredere în ei și că au avut mai mult timp să înțeleagă traseul probei, fără să fie nevoie să se deplaseze până acolo. 

Tehnologia e folosită și pentru evitarea accidentărilor, recuperare și pentru pregătirea pentru antrenamente. Humon HexDetalii pe humon.io e un dispozitiv adoptat public de antrenori olimpici din SUA și Chile, dar și de sportivi de top din peste 40 de țări. E un fel de brățară pe care ți-o pui pe coapsăUn exemplu de folosire al Humon Hex: youtube.com și care se folosește de infraroșu ca să îți monitorizeze nivelul de acid lactic din corp, adică substanța care determină cât de tare te dor mușchii. 

Antrenorii o folosesc ca să vadă cum reacționează corpul la stimulii pregătirii și ca să evite supraantrenamentul, adică antrenarea intensă care reduce performanța. 

Dispozitivele folosite pot să ajungă și la un nivel mult mai avansat. Halo SportDespre Halo Sport: blog.haloneuro.com e o pereche de căști dezvoltată pe baza studiilor făcute de armata din SUA și folosită de militari și sportivi, inclusiv câțiva dintre cei premiați la Jocurile Olimpice din 2016. Dispozitivul trimite impulsuri electrice în creier, mai precis în cortexul motor, o regiune care controlează mișcarea. Stimularea electrică mărește abilitatea neuronilor de a crea conexiuni noi.„Can electrical brain stimulation boost athletic performance?”, si.com Altfel spus, Halo îți electrocutează creierul ca să te ajute să înveți lucruri mai repede. Compania spune că produsul lor crește performanța sportivilor cu 15%. 

Dar realitatea futuristică a sportului nu se concentrează cel mai mult pe dispozitive desprinse din filmele de ficțiune, ci pe un lucru mult mai subtil. Datele. 

Superanalize

Nu e o surpriză. În prezent, datele sunt moneda de schimb pe care o folosim ca să putem accesa „gratuit” majoritatea conținutului care există pe internet. Olimpicii se folosesc de ele ca să își cunoască adversarii, să vadă dacă antrenamentele lor funcționează sau nu, să găsească strategii de completare a probelor la care participă. Să câștige. 

TrackMan„It’s all in the wrist: Sports tech blossoms at Tokyo Olympics”, asia.nikkei.com e unul dintre cele mai populare programe de analiză folosit de olimpici. A fost folosit de sportivii care au reprezentat Statele Unite și Noua Zeelandă la Olimpiada de la Rio și, în prezent, a fost adoptat și de mai multe echipe japoneze care vor participa la Jocurile Olimpice de la Tokyo. 

E folosit în antrenamentele pentru mai multe sporturi olimpice, de la golf, baseball, fotbal american până la aruncarea ciocanului. Se bazează pe tehnologia radar folosită în domeniul militar pentru urmărirea proiectilelor.

Măsoară puterea cu care e lovești sau arunci o minge (sau un ciocan), viteza, unghiul de lansare, direcția de lansare și spin rate-ul. Chiar dacă par date tehnice, sportivii și antrenorii care le cunosc și le înțeleg sunt avantajați. Pot să analizeze foarte detaliat o performanță, să înțeleagă ce merge bine și ce nu și să găsească, matematic, cea mai bună strategie.„For Team USA Athletes, Data Analytics Offer New Answers to Training and Injury Prevention Challenges”, teamusa.org

Marea Britanie se folosește de iBoxer.„Despre iBoxer” bbc.com E un program care urmărește și analizează cât mai multe meciuri de box care au fost filmate, în special pe cele ale viitorilor adversari de la Olimpiadă. Analiza masivă de date creează portrete ale stilului de luptă, găsește punctele slabe, dar și tehnicile câștigătoare folosite de alți sportivi din lume. ProgramulCea mai nouă variantă este iBoxer2: shu.ac.uk îi analizează inclusiv pe boxerii care se folosesc de el, tocmai ca să le spună care sunt avantajele și dezavantajele pe care le au.

Monitorizarea adversarilor nu e ceva nou. E făcută din totdeauna, dar, pentru cea mai mare parte a istoriei sportului, s-a bazat pe oameni care se deplasau fizic la meciurile de box și care nu erau la fel de eficienți ca un computer. iBoxer nu obține date la fel de bune ca un om care e specializat în înțelegerea tacticilor de box și a sportivilor, dar puterea sa nu stă în calitate, ci în cantitate. 

Asta e valabil în orice domeniu. În noiembrie 2020, un studiu„Early results from DETECT study suggest fitness trackers and smartwatches can predict COVID-19 infection”, scripps.edu realizat în SUA pe 30.000 de persoane spunea că brățările de fitness pot ajuta în detectarea cazurile de COVID-19. Ideea e simplă: de-a lungul timpului, un dispozitiv care te monitorizează permanent va găsi tiparul tău de funcționare și își va da seama de fiecare dată când ceva se schimbă. 

Pe cantitate se bazează și rețelele de socializare și companiile care încearcă să te convingă să cumperi un produs. De exemplu, atunci când folosești Facebook e important fiecare detaliu, de la locul unde îți pui degetul/cursorul mouse-ului pe ecran până la câte secunde urmărești dintr-un anumit videoclip. Datele tale singulare sunt irelevante, dar, atunci când o firmă  urmărește miliarde de utilizatori, poate să înțeleagă care e cel mai eficient mod de a-i manipula să petreacă mai mult timp pe site, să dea like, să apese pe reclame sau să cumpere produse. 

În același fel, brățările de fitness pot să culeagă o cantitate incredibil de mare de date – ritm cardiac, nivelul de oxigen din sânge și calitatea somnului –, care oferă informații în timp real despre starea de sănătate a utilizatorului. Sunt folosite de mulți sportivi și devin din ce în ce mai normale în sălile de antrenament ale olimpicilor. Sunt o armă puternică pentru specialiștii care știu cum să se folosească de datele colectate. 

Pentru utilizatorii care nu fac sport de performanță, brățara de fitness rămâne  doar un dispozitiv care generează grafice interesante la care să te uiți și să vezi cât de mult ai alergat și cât de bine ai dormit.

Holograma lui Michael Phelps prezentând costumul Speedo LZR Racer

În 2008, costumul Speedo LZR Racer era prezentat de holograma lui Michael Phelps. Foto: Tom Shaw/Getty Images

Nu e nimic anormal

Chiar dacă uneori tehnologia pare că e refuzată de lumea sportului, de cele mai multe ori doar apare o limitare a vitezei cu care evoluează lucrurile. Se vorbește despre spiritul sportului și despre echitate, dar banii determină deja care e sportivul care are cele mai mari șanse să câștige. 

Unul dintre cele mai celebre cazuri în care banii investiți în tehnologie au schimbat soarta Jocurilor Olimpice s-a întâmplat în 2008. La Olimpiada de atunci au fost dărâmate 25 de recorduri mondiale la înot. 23 dintre ele au fost depășite de înotători care purtau același costum – LZR Racer. Costumul a fost folosit de americani și a fost dezvoltat în parteneriat cu NASA.Iată ce spunea NASA despre tehnologia pe care a dezvoltat-o: nasa.gov

Costumul„Olympics Flashbacks: How a NASA-designed swimsuit rocked the 2008 games”, inverse.com acoperea mai multă piele decât unul obișnuit, avea o textură similară cu pielea de rechin și reducea extrem de mult rezistența apei. Era mai ușor să înoți. Antrenorul echipei de înot al Japoniei a întrerupt un contract de sponsorizare, tocmai ca să poată folosi costumul americanilor.

„Dacă înotătorii nu o să poarte costumul LZR Racer, n-o să poată concura”, le-a spus el reporterilor în 2008. 

În 2010, costumul a fost interzis„High-Tech Era in Final Days as Swimming Bans Suits”, nytimes.com de Federația Internaționala de Natație, la fel ca toate costumele care ar putea să îmbunătățească viteza, plutirea și performanța în general.

Însă, de regulă de-a lungul istoriei tehnologia care îmbunătățea extrem de mult performanța a fost mai degrabă acceptată. În 1976, zeci de recorduri la înot au fost depășite odată cu introducerea și acceptarea ochelarilor de protecție. 

În cazul ciclismului, trecerea de la cadre făcute din metal la cadre făcute din fibră de carbon a îmbunătățit performanțele sportivilor cu 221%.The Impact of Technology on Sporting Performance in Olympic Sports”, researchgate.net Atunci când prăjina nu a mai fost făcută din lemn, ci din fibră de carbon sau din fibră de sticlă, recordul la săritură a crescut de la 3,30 metri la 5,90 metri. 

Încălțările de la Nike folosite de cel care a completat un maraton în mai puțin de două ore au fost interzise, dar sportivii au la dispoziție alte versiuni, cu mai puține plăci de fibră de carbon și cu straturi de spumă mai subțiri, care oferă un avantaj similar.

Nike promite că încălțările lor te ajută să alergi cu 4% mai rapid, iar analizele confirmă sloganul de branding.„Nike Says Its $250 Running Shoes Will Make You Run Much Faster. What if That’s Actually True?”, nytimes.com Rezultatele se văd în lumea reală.Vaporfly este modelul folosit de cei mai mulți alergători care au reușit recent să stabilească recorduri mondiale.„Nike’s Vaporfly running shoes and tumbling records”, reuters.com Ca să îi poată purta, sportivii care sunt sponsorizați de alte companii și-au vopsit încălțările în negru ca să ascundă brandul sau și-au încheiat contractele care le interziceau să folosească produse de la firme concurente.

Majoritatea modelelor Nike purtate de unii dintre cei mai buni atleți ai lumii sunt în continuare legale, dar au deschis în comunitatea sportivă o discuție despre cum ar trebui să se raporteze la modul în care tehnologia și știința schimbă sportul. 

În prezent, tehnologii precum Hawk Eye, care este folosită în tenis pentru a vedea dacă mingea a ieșit sau nu din teren, au devenit o normalitate. La fel și VAR, arbitrajul virtual folosit în fotbal pentru a analiza faulturi, offside-uri și penalty-uri. 

CITEȘTE ȘI: Schimbă tehnologia VAR regulile fotbalului?

În cazurile Hawk Eye și VAR este clar că tehnologia ajută arbitrii să ia decizii corecte. E în spiritul jocului. E în spiritul jocului să joci pentru a câștiga, dar și să îți respecți oponenții și să respecți jocul în sine.  

Dar într-o lume în care știința evoluează extrem de rapid, cu tot mai multe gadgeturi și accesorii disponibile pentru sportivii care și le permit, nu este clar dacă tehnologia respectă spiritul jocului sau dacă îi extinde înțelesul pentru a-l păstra ancorat în prezent.



Text de

Andrei Petre

Este un tânăr reporter, școlit la Casa Jurnalistului. Lucrează în zona de investigație și reportaj. Încearcă să înțeleagă mai bine tech-ul.

TEHNOLOGIE|SECURITATE

Pegasus: spionul cibernetic care poate infecta orice telefon din lume

De
17 publicații din întreaga lume au dezvăluit că sute de jurnaliști, activiști și politicieni din întreaga lume au fost ținta unui program spyware dezvoltat de o firmă privată israeliană. Iată ce se știe până acum.
TEHNOLOGIE|HOT TAKE

„I Should Buy a Boat”  

De
Meme, glume și lume pe o poză random de pe Internet, dar mai ales implicațiile sale periculoase pentru societate
TEHNOLOGIE|STUDIU

De ce nu cunoaștem încă industria IT din România?

De
În raportul „Excepția care confirmă regula: Evoluții în sectorul IT din România”, Ștefan Guga și Marcel Spatari își propun să confrunte realitatea din industria IT cu imaginea sa publică.
TEHNOLOGIE|WOMEN IN TECH

Raluca Negulescu-Balaci: „Tehnologia e aici să ne simplifice viața, nu să ne-o complice”

De
Am vorbit cu Raluca Negulescu-Balaci, director executiv UiPath Foundation, despre impactul social pe care alfabetizarea digitală îl are asupra comunităților vulnerabile unde fundația își desfășoară programele educaționale.