Colaj de Alec Pop

Top 100 gadgeturi iconice (30-1)

De Mihai Ghiduc 17.08.2021

Cele mai bine clasate gadgeturi din acest top sunt și cele mai importante pentru felul în care arată societatea modernă. Asta nu înseamnă că lista nu conține și câteva surprize (e drept, nu pe primul loc).  

În partea superioară a topului, diferența dintre produse a fost relativ mare, mai ales în top 15. Un vot în plus sau în mijloc n-ar fi schimbat, în general, clasamentul. Oricum, majoritatea acestor produse au schimbat, într-un mod mai mult sau mai puțin vizibil, felul în care funcționează societatea modernă și au creat ceea ce numim acum Epoca Informației. 

Desigur, dacă am fi făcut acest top în diverse momente din timp, locurile fruntașe ar fi fost ocupate de alte produse, un semn că evoluția tehnologică este mereu surprinzătoare și provoacă revoluții neașteptate. Și că viitorul ne va surprinde, cu certitudine. Rămâne de văzut ce produs va conduce topul peste un deceniu de acum înainte, dacă cineva va relua acest demers atunci.

CITEȘTE ȘI: Top 100 gadgeturi iconice (65-31)

IBM ThinkPad

Pe vremea când laptopurile erau o noutate și doar Toshiba și Compaq lansaseră unele, IBM a încredințat diviziei sale japoneze și, în special, inginerului Naitō Arimasa, producția unuia. ThinkPad a apărut, prima dată, în aprilie 1992, cu un model numit 700. Cu un design creat de Richard Sapper, un german din Milano, ale cărui linii s-au păstrat în timp, chiar și acum, când e produs de Lenovo (care a cumpărat brandul în 2005), ThinkPad are un aspect distinctiv. A fost primul laptop certificat pentru a ajunge în spațiu, primul care a părăsit atmosfera fiind un ThinkPad 750, la bordul navetei spațiale Endeavour, în 1993.

Nintendo Game Boy

În 1989, când Nintendo a lansat această consolă de mână creată de Gunpei Yokoi, un singur joc a fost vinovat de transformarea ei într-un obiect dorit de toți: Tetris. Împreună cu succesorul, Game Boy Color (lansat în 1998), se estimează că s-ar fi vândut în 118 milioane de exemplare, ceea ce o face cea de-a treia cea mai bine vândută consolă din istorie. Folosind un card special pentru jocuri, consola a învins concurența datorită rezistenței și duratei de viață a bateriei. Consola s-a produs până în 2003.

Mențiune specială: În România, și nu numai, Tetris (care a fost creat de un rus, prin 1985) a fost un joc extrem de popular datorită mult mai ieftinei console chinezești Brick Game, care promitea sute de jocuri într-unul singur, când, de fapt, erau doar variații de viteză, și pe care o găseai în cam orice bazar mai răsărit.

Raspberry Pi

Raspberry Pi a pornit de la o idee ONG-istă. „Ce-ar fi să facem un computer simplu, pe o singură placă, pe care să-l oferim copiilor din țările aflate în curs de dezvoltare, pentru a-i învăța despre știința computerelor?”, și-au spus cei de la Raspberry Pi Foundation din Marea Britanie. Astfel, au produs primul asemenea computer în 2002 și s-au trezit cu o piață cu totul și cu totul neașteptată. Datorită ușurinței în utilizare, designului deschis și prețului a fost adoptat de hobbyiști și comunitatea DIY, care l-au folosit în tot felul de proiecte, dar și în robotică, știință (de exemplu, pentru monitorizarea vremii). În 2015, depășea ZX Spectrum în topul celor mai bine vândute computere britanice,„Raspberry Pi becomes best selling British computer”, theguardian.com atingând peste 40 de milioane de bucăți la mijlocul lui 2021. Computerul a ajuns în momentul de față la a treia generație.

Google Glass

Google a încercat, în 2014, să producă interfața perfectă pentru mobil, o pereche de ochelari care să-ți ofere toate informațiile necesare, dar n-a reușit decât să creeze discuții despre privacy. Odată ce ochelarii – încă „prototip” – au primit eticheta de „creepy stalker device” și orice tentativă de a-i face cool a eșuat, s-a închis o potențială piață. Google a produs două modele, până în 2019, și a încercat să găsească o piață nouă, cum ar fi zona medicinei, unde ochelarii s-au dovedit utili în teste, dar a cam renunțat la ei. Un concept asemănător, dar ceva mai sci-fi, Microsoft HoloLens a țintit direct zona industrială și, în mod controversat, contracte militare.„Microsoft wins contract to make modified HoloLens for US Army”, cnbc.com 

iMac G3

Familia de computere all-in-one produsă de Apple se găsește și azi și a avut mai multe iterații și forme, din 1998 și până acum. Însă primul iMac, singurul cu ecran CRT, rămâne iconic pentru carcasa colorată translucentă (în 13 culori), care-l face și acum un obiect cu potențial pentru decorațiunile interioare. Au existat, de fapt, mai multe generații de G3, iar cea mai semnificativă schimbare apărea la felul în care funcționa cititorul de CD-uri – fie era încărcat CD-ul într-o tăviță, fie era introdus într-un slot. De la G4 încolo, Apple a trecut la monitoare plate, însă abia cu modelele din acest an și procesorul M1 au reapărut iMac-urile colorate.

Palm Pilot 1000

Primul asistent digital personal (PDA) care și funcționa, Palm era, în esență, un soi de agendă electronică. Avea și un stylus, integrat în dispozitiv – lucru care n-a mai fost relevant apoi până la introducerea telefonului Galaxy Note (defunct, din păcate, în 2021) – și sistem de operare propriu, Palm OS, deși unele modele au folosit Windows Mobile. Modelul inițial, Palm Pilot 1000, a fost lansat în 1996, iar firma a rezistat relativ bine pe o piață nișată până spre anii 2010, când a venit peste ea valul smartphone-urilor. Brandul a murit la scurtă vreme, dar a încercat să fie revigorat după 2019 de TLC, o companie care a cumpărat numele de la HP.

TomTom Go

Odată ce accesul selectiv la GPS a fost ridicat de americani, în 2000, navigarea prin satelit a devenit o posibilitate comercială, iar firma daneză TomTom a fost printre primele care au profitat de asta. Mai întâi au creat un software pentru automobile, apoi, în 2004, au creat TomTom Go, primul device care folosea GPS-ul pentru localizare și pentru a te orienta pe o hartă. Înlocuite acum de aplicații precum Waze sau Google Maps, dispozitivele care permiteau navigația prin satelit au schimbat felul în care lumea se mișcă, au transformat orice șofer amator în taximetrist profesionist peste noapte și au creat, uneori, tot felul de încurcături mai mult sau mai puțin amuzante pentru cei implicați.Cum ar fi momentul în care Waze-ul a trimis doi soldați israelieni într-un cartier palestinian, nytimes.com

CD Player

Probabil plictisiți să repare casetele audio cu creionul, inginerii de la Philips și Sony s-au unit, în 1979, pentru a crea primul disk optic pentru stocarea sunetului. De fapt, cele două companii au lucrat independent la formatul CD-ului, bazat pe LaserDisc, o variantă timpurie de a stoca (surprinzător) filme pe un astfel de suport (arăta, practic, ca un DVD de mărimea unui vinil). Faptul că doi mari producători au standardizat tehnologia a ajutat CD-ul să devină popular, să înlocuiască caseta audio până în 2000, doar ca să fie înlocuit de mp3 în epoca internetului. Primul CD player vândut comercial a fost Sony CDP-101, în 1982. Interesant a fost și Sony CD Walkman, dar n-a avut popularitatea predecesorului său cu casetă audio.

Frigiderul

Înainte de a schimba felul în care lumea se raportează la mâncare, frigiderul a fost substantiv propriu. Primul refrigerator (da, ăsta e numele original) a fost creat în 1916, în SUA, iar Frigidaire a devenit numele companiei care-l producea în 1919. Surprinzător, firma există și acum, e deținută de Electrolux. Poate că, dincolo de frigiderul domestic, în multiplele sale versiuni, mai important pentru societatea modernă este frigiderul comercial, care a făcut posibilă distribuția mâncării pe distanțe altădată imposibile și păstrarea ei pe durate de timp incredibile. Nu trebuie uitat însă și rolul jucat în schimbările climatice, în special din cauza folosirii mai întâi a freonului și apoi a altor refrigeranți în instalațiile de răcire.  

HC 85

Primul computer personal românesc, produs la ICE Felix din 1985 până în 1994, avea un nume surprinzător de englezesc (HC venea de la „home computer”). Era inspirat de ZX Spectrum și se baza pe procesorul Z80 (produs de americanii de la Zilog) și versiunea românească a acestuia, MMN80CPU. Funcționa prin încărcarea unor programe scrise în BASIC de pe casete audio și a fost pentru mulți (inclusiv pentru mine) primul contact cu un calculator. Până la închiderea firmei, au existat mai multe variante, numite în general după anii în care au fost lansate. ICE Felix este vinovată și de una dintre primele reclame românești de după revoluție cu iz de memă, cea cu „V-am prins, vrăjitoarelor!”.

Leica M

Lansată în 1954, cu Leica M3, gama de rangefindereCamere care folosesc un sistem cu telemetru pentru măsurarea distanței până la subiect prin suprapunerea a două imagini, pentru a realiza focusul. de la Leica a devenit destul de rapid iconică și datorită numeroșilor fotografi care au adoptat-o. Leica e cunoscută pentru calitatea lentilelor, dar și pentru prețul aproape prohibitiv al camerelor produse. Numele (prescurtarea de la Leitz Camera, de la numele fondatorului) era deja celebru și înainte de lansarea gamei M, firma producând camere foto încă din anii 1910. Gama M a ajuns la M10, de la 8 încolo fiind camere digitale. Au existat chiar și M1 și M2, care erau versiuni simplificate ale lui M3. 

Oculus Rift

Realitatea virtuală ne amenință că ne va schimba viețile, dar încă nu reușește să o facă. Entuziasmul pentru VR însă există, iar Oculus Rift e dovada. A fost anunțat în 2012 pe Kickstarter, unde a strâns 2,5 milioane de dolari într-o campanie de crowdfunding. Compania a fost cumpărată destul de rapid de Facebook, în 2014. Prima versiune comercială, Oculus VR, a fost disponibilă din 2016, dar cum a fost anunțată în 2015, respectă regulile includerii în acest top. Între timp, un alt produs, HTC Vive, a intrat – chiar cu mai mult succes – pe piața căștilor de realitate virtuală.

Polaroid

Polaroid e un numele atât de asociat cu camerele foto instant încât ar fi putut suferi un „genericid”,Procesul prin care o denumire comercială se transformă în substantiv comun. „’Genericide’: Brands destroyed by their own success”, bbc.com dacă nu falimenta înainte de asta. De fapt, plasticul polarizat polaroid, patentat în 1932 de Edwin H. Land și folosit în numele companiei, chiar a devenit generic. Produse până în 2008 de compania originală, camerele Polaroid au avut multe forme și modele, dar cele mai populare au fost cele din gama SX-70, produsă între 1972 și 1981. După falimentul companiei, producția camerelor și filmelor Polaroid a fost preluată de Impossible Project, o companie daneză fondată de foști angajați ai fabricii deținute de brandul inițial. Noua companie se cheamă acum, desigur, Polaroid.

Apple Macintosh

Lansat cu celebra reclamă „1984” creată de Ridley Scott, computerul personal Apple Macintosh (ulterior numit Macintosh 128K, când s-a lansat modelul 512K, în septembrie 2014) a fost primul computer personal de succes. Era format dintr-un monitor, tastatură și mouse și rula primul Mac OS, System 1. Gama a continuat, cu diverse modele, până la mijlocul anilor 1990 și a fost, mereu, un sistem închis, Apple încercând (și reușind) să-și țină clienții aproape, adoptând un model total diferit decât cel al PC-urilor IBM/Microsoft. A fost și produsul care a făcut Apple  un brand „cool”,revoluționar, și l-a poziționat aproape instantaneu în vârf în toate domeniile în care intra cu un produs nou.  

Televizorul LCD

La ecranele de tip LCD se lucra încă din anii 1960, dar au fost multă vreme alb-negru și folosite, mai degrabă, în ceasuri. Japonezii (Sharp, în special) au încercat niște minitelevizoare, însă televizoarele LCD n-au contat până când n-au putut fi produse, relativ ieftin, ecrane de dimensiuni mari. Acest lucru s-a întâmplat după 2006, iar viteza cu care noul tip de televizoare, produse de mai multe companii, au preluat piața a fost aproape incredibilă. În 2007, deja LCD-urile se vindeau mai bine decât televizoarele cu tub catodic și cele cu plasmă. În câțiva ani, le-au scos de tot de pe piață, iar în momentul de față sunt dominante. Concurența însă vine tare din urmă – ecranele OLED promit o calitate mai bună.

SonyPlayStation

Lansată în 1994, consola de la Sony era prima care folosea CD-uri pentru jocuri, în locul cardurilor, dar acesta nu a fost singurul motiv pentru care a devenit cea mai bine vândută consolă din lume. Utilizatorii aveau acces la numeroase jocuri, consola permitea grafică 3D, iar Final Fantasy VII nu încăpea pe un singur card Nintendo. Sony nu exista pe piața consolelor de jocuri, ajunse în anii 1990 la a V-a generație, dar a profitat de capacitatea crescută de cercetare și producție pentru a prelua o întreagă piață. A doua generație a PlayStation-ului a venit în 2000 și a introdus un nou concept, cel al compatibilității inverse. Acum, Sony a ajuns la PS5, doar că, din cauza crizei semiconductorilor, găsirea unei astfel console de cumpărat e o aventură mai interesantă decât orice joc ai putea juca ulterior pe ea.

Fitbit

Lansat în 2013, Fitbit Flex a fost primul produs al companiei care se purta la mână. Până atunci, trackerele de fitness erau de tip clip, ca vechile pedometre. Flex monitoriza activitatea fizică zilnică, somnul, se conecta cu telefonul și era rezistent la apă, dar, spre deosebire de succesorii săi, nu putea fi purtat la înot. A fost și singurul care respectă regulile topului nostru, pentru că firma a crescut și și-a diversificat portofoliul după 2015, atrăgând atenția Google, care a cumpărat-o în 2019 (tranzacția a devenit definitivă în acest an). Fitbit a crescut mult prin achiziția diverselor firme, inclusiv a uneia care ocupă locul imediat superior în top.

https://mindcraftstories.ro/images/2020/05/Cifre-Articol-MindcraftStories_13.jpgVector Watch

Oarecum interesant, cel mai bine clasat produs românesc din această listă a avut și viața cea mai scurtă. Nu pentru că nu era bun, ci pentru că a fost cumpărat de Fitbit (care și-a mutat cu această ocazie o parte dintre operațiuni în București). Fondată în 2015, firma producea un ceas smart care chiar arăta ca un ceas și care se lăuda cu o autonomie de 30 de zile a bateriei. Acest lucru era obținut prin utilizarea unui ecran monocrom și o conectivitate relativ limitată cu telefonul mobil. Compania românească a produs doar două modele de ceasuri până să fie integrată în Fitbit (care, se pare, a folosit parte din tehnologie – și, cu siguranță, echipa de la Vector – pentru  smartwatch-urile Fitbit Versa).  

https://mindcraftstories.ro/images/2020/05/Cifre-Articol-MindcraftStories_12.jpgBlackBerry Quark

Poate că BlackBerry e asociat mai degrabă cu ideea de „telefon cu tastatură”, dar, în esență, au fost primele care permiteau verificarea e-mail-urilor de oriunde, ceea ce le-a transformat ușor în dispozitive pentru oameni de afaceri. În 2003, când apăreau modelele din gama Quark (sau 6210, 6220, 6230, 6280, pentru că Blackberry adoptase numerotarea stil Nokia), navigarea internetului de pe mobil era o noutate. Telefonul mai avea și calendar și GPS integrat, un prim semn că se apropia era smartphone-urilor și că pentru anumite dispozitive (precum asistenții personali digitali sau sistemele de navigație prin satelit) venea un sfârșit brusc.

https://mindcraftstories.ro/images/2020/05/Cifre-Articol-MindcraftStories_11.jpgMacBook Air

Apple a intrat pe piața laptopurilor cu PowerBook și iBook, însă MacBook Air a devenit iconic încă de când l-a scos Steve Jobs dintr-un plic manila, la prezentarea din 2008. Era cel mai subțire laptop din lume (deși avea ecran de 13,3 inchi și tastatură normală) și se adăuga modelelor Mac Book și Mac Book Pro, care fuseseră lansate în 2006. MacBook Air a devenit destul de repede varianta entry-level a gamei de laptopuri Apple și e omniprezent în sălile de clasă, companii și cafenele de specialitate. Cea mai recentă versiune, cu nou procesor M1 al companiei, a fost lansată în toamna lui 2020.

https://mindcraftstories.ro/images/2020/04/Cifre-Articol-MindcraftStories_10.jpgRooter-ul WiFi

Până la începutul anilor 2000, internetul venea prin cablu sau prin dial-up până în dispozitivul care-l folosea. Wi-Fi Alliance, o grupare care conține acum peste 500 de companii, și standardul IEEE 802.11, ambele create în jurul anului 1998, au introdus WiFi-ul ca mijloc principal de conectare al unor deviceuri la internet. Rooter-ul a devenit, din acel moment, unul dintre principalele obiecte, transmițând internetul telefonului, laptopului, televizorului, chiar și frigiderului sau toasterului, după cum s-a văzut anterior în top. Este atât de important pentru transformarea internetului într-un mediu omniprezent încât n-are cum să nu merite un loc în primele zece gadgeturi iconice.

https://mindcraftstories.ro/images/2020/04/Cifre-Articol-MindcraftStories_9.jpgXerox

Când ai folosit ultima oară cuvântul fotocopiator și de ce niciodată? Explicația e simplă, „xerox” e folosit (spre disperarea companiei) drept sinonim pentru orice asemenea produs, indiferent cine-l produce, ba chiar funcționează și ca verb („a xeroxa”). Este, practic, device-ul care a făcut prezența la cursuri opțională și a crescut popularitatea studenților cu scris frumos. Produsul a fost dezvoltat în anii 1930-1940 de către Chester Carlson, care l-a și patentat. Cel din urmă proces a fost relativ simplu – Carlson lucra la oficiul de patente din New York și a inventat fotocopiatorul pentru că avea nevoie de o cale mai simplă de a copia foarte multe documente. Firma înființată de el, Xerox, este „vinovată” și de Palo Alto Research Center, un loc în care s-au pus bazele multor altor gadgeturi din acest top.

Amazon Kindle

Lansat în 2007, Kindle-ul era un produs interesant, pentru că ar fi putut fi „ucigașul” pieței de carte, așa cum iPod-ul a ucis CD-urile. Iar printre cei care câștigau cel mai bine din vânzarea cărților era Amazonul, care, înainte de a vinde de toate, a fost o librărie online. Se pare însă că reziliența cărților e mai ridicată, așa încât Kindle-ul a devenit mai degrabă un dispozitiv complementar – deși unii ar argumenta că politica de prețuri e de vină, fiindcă n-au devenit toate subit mult mai ieftine. Kindle a ajuns la a zecea generație, dar principiul rămâne aceleași: tablete cu e-ink, care să-ți ofere o experiență cât mai apropiată de o carte reală. Cert e că, măcar pentru un anumit tip de cărți, a eliminat necesitatea unei biblioteci fizice. Albumele rezistă.

Cifre Articol MindcraftStories_7GoPro Hero

Până în 2005, la inventarea GoPro-ului, viața mitomanilor era mai simplă. Coborâtul cu viteză excesivă pe o pistă de schi putea fi doar povestit, în ultimul deceniu și jumătate trebuie să vii și cu dovada. Camera foto/video de acțiune a fost creată inițial pentru surferi, că și aceia ar vrea să-și documentezi valul ăla monstruos pe care-l prind o dată în viață, însă a fost adoptată în multe alte sporturi (și nu doar în sporturi) datorită rezistenței și versatilității. Primul model era exclusiv foto (folosea film), în 2006 a apărut prima cameră digitală (care înregistra și videouri de 10 secunde), însă lucrurile s-au îmbunătățit serios de la un model la altul. Camera de acțiune (fie ea și produsă de altcineva decât de GoPro) e, în momentul de față, aproape obligatorie pentru oricine se apucă de aventură și sporturi extreme.

Cifre Articol MindcraftStories_6Apple iPod

Odată cu internetul, apăreau și mp3-urile, iar odată cu ele apăreau nu doar Napster și torrenții, ci și mp3-urile portabile. În 2001, Apple lansa atât iPad-ul, cât și iTunes, programul care gestiona colecțiile de muzică și care a schimbat modul de vânzare a albumelor. Deși acum locul i-a fost luat de telefoane, iPod-ul a revoluționat industria muzicală și a fost, probabil, cel mai demn urmaș al Walkman-urilor. Ca orice produs Apple, ce l-a făcut diferit a fost designul realizat de Jonathan Ive, inspirat de radio tranzistorul Braun T3. Rotița care controla colecția muzicală a fost și ea inspirată de un alt produs, telefonul Beocom 6000 de la Bang & Olufsen.

Cifre Articol MindcraftStories_5Mouse-ul

Fiindcă tot povesteam la Xerox de Palo Alto Research Center, mouse-ul este unul dintre produsele care-și are (parte) din origini acolo. La PARC, Bill English a creat primul mouse cu bilă. English și Douglas Engelbart sunt și creatorii primului mouse, ca un device care să plimbe, cât mai ușor, un cursor pe un ecran. Demonstrația publică a mouse-ului fost făcută pe 6 decembrie 1968, alături de cam toate elementele care stau la baza unui computer modern, în ceea ce s-a numit „The Mother of All Demos”.Detalii pe wikipedia.org Este unul dintre puținele accesorii care își găsește loc în acest top, și asta pentru că este unul dintre acele produse definitorii pentru era informației.

Cifre Articol MindcraftStories_4Nokia

Era o vreme când, dacă suna un telefon într-o ședință, jumătate dintre participanți se uitau la al lor. Tonul de apel Nokia este, încă, extrem de cunoscut, chiar dacă firma este acum un jucător minor pe piața mobilelor. Nu același lucru se întâmpla pe vremea dumbphone-urilor, înainte ca Steve Jobs să prezinte lumii iPhone-ul, când Nokia vindea zeci de modele în aproape jumătate de miliard de exemplare. În fiecare an. N-am nominalizat un telefon anume, dar sunt câteva modele care au ieșit în evidență, în special 3210, 3310, 5110, 8110 (telefonul din Matrix), N95 și lista poate continua. 

Povestea felului în care Nokia a ratat trecerea de la „dumb” la „smart” e, în esență, povestea a zeci de firme (multe aflate în acest top) care au dominat la un moment dat o piață și s-au trezit că, de nicăieri, un alt produs „hot” a apărut și a făcut piața respectivă să se topească și să dispară. E o poveste care se va repeta cu siguranță (nu știm încă pentru cine) și am putea vedea asta într-un eventual top al gadgeturilor pe care l-am face peste un deceniu.

Cifre Articol MindcraftStories_3PC-ul

Computerul personal a ajuns pe podium și nu e nicio mirare. Probabil că acum nici 15 ani ar fi fost chiar pe primul loc. Bazele computerului personal s-au pus în aceeași prezentare, ​„The Mother of All Demos”, de care am vorbit la mouse. Primul „adevărat” PC a fost Altair 8800, în 1974, însă cel care primește laurii este PC-ul făcut din bucăți, de după anii 1990, pe care puteai instala orice sistem de operare (dar, invariabil, sfârșea o copie piratată de Windows) și pe care orice persoană tech savvy știa să-l monteze și să-l demonteze, spre mirarea vârstnicilor. Este computerul pe care s-au antrenat mulți dintre noi și care a contribuit la legenda că româna e a doua limbă de la Microsoft, că prea părea că orice puști se pricepe la calculatoare.

Cifre Articol MindcraftStories_2Sony Walkman

Minicasetofonul portabil se lansa în 1979 în Japonia, cu modelul Walkman TPS-L2, și ajungea să vândă 200 de milioane de bucăți până la finalul secolului XX. E greu de explicat cât de important a fost pentru lumea muzicii (și nu doar) lansarea acestui produs care îmbina portabilitatea cu discreția (datorită căștilor) și care mai era și primul casetofon stereo miniatural. A fost motivul pentru care casetele au început să fie vândute mai bine ca vinilurile, a lansat moda purtării căștilor pe stradă sau a ascultării muzicii în timp ce faci jogging. Conceptul s-a păstrat și astăzi, doar device-ul purtător de muzică s-a schimbat. Brandul Walkman a supraviețuit dispariției casetelor – de fapt, a existat unul pentru fiecare format (chiar și pentru video) – și e bine-mersi și acum, ca mp3 player.

MindcraftStories_1iPhone

„Bine, dar o să iasă iPhone-ul pe primul loc”, a fost unul dintre comentariile de la ședința în care am stabilit că facem un top al gadgeturilor iconice. Spre surpriza nimănui, iPhone-ul a ieșit pe primul loc. Ar fi fost și culmea să fie altfel, în condițiile în care revoluția smartphone-urilor a pornit cu produsul lansat de Apple în 2007, produs clonat și multiplicat până a ajuns să devină, efectiv, indispensabil. Smartphone-ul (și, prin extensie, iPhone-ul, ca primul astfel de device din istorie) deține, probabil, și recordul produselor și industriilor pe care le-a îngropat: telefoanele fixe, ceasurile cu alarmă, cronometrele, lanternele, hărțile, trackerele GPS, biletele de hârtie, reportofoanele, camerele foto și video, mp3 playerele etc. Serios, lista e la fel de lungă și încăpătoare ca rucsacul în care trebuia să pui toate aceste dispozitive și, pe măsură ce puterea de procesare va crește, probabil că se va tot lungi.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

TEHNOLOGIE|MS TALKS

Adina Vălean: „Primele taxiuri aeriene ar putea zbura la Olimpiada de la Paris”

De
Comisara europeană pe transporturi explică cum ar putea arăta viitorul mijloacelor de transport din Europa, de la digitalizarea sistemului feroviar la avioane electrice.
TEHNOLOGIE|SOLUȚII

Anunț matrimonial: alimentele și roboții își unesc destinele

De
Cercetătorii dezvoltă dispozitive și componente electronice comestibile, care să ajute în operațiunile de salvare și să poată fi introduse în pacienții spitalizați, pregătind terenul pentru ca tehnologia omniprezentă să devină consumabilă.
TEHNOLOGIE|PORTRET

Personajul nejucător – cum este să lucrezi în industria de gaming. O discuție cu Andrei Istrate 

De
Unii oameni folosesc jocurile video ca o modalitate de relaxare, iar alții fac o carieră din ele. Andrei Istrate a trecut de la tester la game designer și a ajutat alți pasionați să se dezvolte în acest domeniu, dar spune că a lucra în industria de gaming nu e deloc simplu.  
TEHNOLOGIE|GADGETS

12+ gadgeturi cool de la MWC 2024

De
Am selectat cele mai interesante noutăți și concepte văzute (prezentate sau măcar anunțate) la Mobile World Congress în acest an.