Colaj de Alec Pop

Top 100 gadgeturi iconice (65-31)

De Mihai Ghiduc 13.08.2021, ultima actualizare: 17.08.2021

Partea de mijloc a topului 100 Mindcraft Stories al celor mai iconice gadgeturi din istorie conține cel puțin câteva pe care unii le-ar fi văzut mai sus în clasament.

A doua parte a topului începe, oarecum corect, cu unul dintre cele mai celebre și influente branduri, din punct de vedere al designului. În această secțiune vei întâlni multe computere vechi, câteva produse lansate (fără glumă) la 1900, unele dintre cele mai iconice branduri românești, un aparat pe care și-l dorește toată lumea în acest moment (e vina noastră că facem topurile vara) și câteva produse recente, care au creat piețe noi și neașteptate. 

 CITEȘTE ȘI: Top 100 gadgeturi iconice (100-66)

Braun Sixtant SM2

Cam orice a făcut Braun în anii ‘60-’70 a influențat designul tuturor produselor de după (iar Apple chiar le datorează mult). Dieter Rams (cu ale sale 10 principii ale designului bun„What is „Good” Design? A quick look at Dieter Rams’ Ten Principles”, designmuseum.org) este designerul-cheie, însă el a ajuns să lucreze cu compania germană datorită școlii de design din Ulm, cu care departamentul de design al companiei, condus de Dr. Fritz Eichler, începuse o colaborare în 1956. Am ales aparatele de ras Braun Sixtant pentru acest top, însă aproape orice, de la ceasuri și mixere la mașini de măcinat cafeaua și pick-up-uri sunt, și acum, niște produse arătoase.

Commodore 64

Anunțat în 1982 la CES, Commodore 64 a dominat piața computerelor ieftine în a doua parte a anilor ’80, fiind (cel puțin așa spunea Guinness World Record la un moment dat) cel mai bine vândut computer personal din istorie, cu undeva între 12,5 și 17 milioane de exemplare vândute. Desigur, acest lucru se întâmpla mai ales pe piața americană, unde a fost, pentru multă lume, primul contact cu un computer personal. A fost și primul computer care funcționa ca o alternativă la consolele de gaming, iar multe jocuri erau create special pentru a rula pe el. Cam după modelul vinilului și aparatelor pe film, există încă o comunitate de utilizatori de C64 în 2021.„The Commodore 64 Scene Database”, csdb.dk

Ericsson Bluetooth Headset

Tehnologia aceasta, care folosește undele radio pentru a transmite informația pe distanțe scurte, a fost dezvoltată și standardizată de suedezii de la Ericsson, în colaborare cu Intel, IBM, Nokia, Toshiba. Însă Jim Kardach de la Intel este cel care i-a dat numele, inspirat de un rege danez din secolul al X-lea despre care a citit într-o carte. Căștile cu Bluetooth și telefoanele compatibile cu ele au apărut în 1999, produse, desigur, de Ericsson, dar multă vreme au fost mai degrabă preferate de șoferii de taxi, curieri și persoanele care voiau să arate că lucrează în sectorul financiar, probabil pentru că arătau ca un dispozitiv de tortură pentru urechi. O nouă viață au căpătat în 2016.

Mențiune specială: Este, deci, vremea elefantului din cămara cu gadgeturi. Lansate în septembrie 2016, căștile tip buds Apple Airpods ies un pic din regulile topului (produse lansate până la finalul lui 2015), dar, cum, în cinci ani, au creat o nouă piață, cu zeci de copiatori, merită măcar o mențiune în acest top.

Compaq Deskpro 386

Seria Deskpro a fost produsă din 1984 și până după 2000, când compania a fuzionat cu HP, și a folosit diverse procesoare Intel, până la Pentium 4, inclusiv. Deskpro 386 a fost însă primul computer personal cu procesor Intel 90386 și sistem de operare MS-DOS. Procesorul 386 fost atât de bun, pentru vremea lui, încât și prin 1994 era folosit în diverse computere, mai ales că prețul era mai accesibil decât cei 10.000 de dolari de la lansare. Compaq Deskpro a fost și primul computer non-IBM care a devenit un succes și a creat, practic, premisele unei piețe de clone de PC care domină, până și astăzi, piața computerelor personale.

ZX Spectrum

Computerele din seria ZX Spectrum, produse de Sinclair Research, erau, practic, concurența britanică a Commodore-ului 64 (de remarcat și utilizarea curcubeului pe ambele computere, parcă pentru a semnaliza că sunt asemănătoare). A fost și cel mai bine vândut computer din Marea Britanie și, probabil pentru că era de pe acest continent, și computerul personal pe 8-biți mai cunoscut în România. De fapt, majoritatea computerelor produse în spațiul ex-sovietic erau clone neoficiale de ZX Spectrum, dar au existat și variante licențiate (Timex, în SUA și Portugalia). Computerul a fost reînviat în 2013, au apărut și console retro bazate pe el, și, ca și la Commodore, are o bază stabilă de fani și acum.

iPad

Lansată în 2010, tableta de la Apple a trecut deja prin opt generații și mult mai multe modele și rămâne cea mai cunoscută tabletă din lume. Se cocheta de mult cu ideea de a creea o chestie care nu e nici laptop, nici smartphone, practic un ecran mare care poate fi controlat cu degetele, însă abia tehnologia care a făcut posibil iPhone-ul a făcut-o posibilă și pe aceasta. Dincolo de asta, tabletele (multiple variante de Android au apărut, practic, imediat) sunt, în același timp, omniprezente și opționale. Nimeni nu le-a găsit cu adevărat nișa corectă (poate de aia vârful iPad-ului a fost în 2013). Ar putea funcționa în educație, de unde și mantra „să dăm o tabletă la fiecare elev”, deși aș argumenta că un laptop ar fi mai util.

Xbox

A fost un moment ciudat acela când, în 2001, Microsoft, o companie care producea software, a intrat pe piața hardware cu o consolă de gaming, concurentă directă a PlayStation-ului. Se spune că firma lui Gates era îngrijorată că Sony mănâncă din piața computerelor personale, motiv pentru care au vrut și ei o bucată din plăcintă. Din păcate pentru ei, n-au fost la fel de vizionari în ceea ce privește smartphone-urile și, deși dețineau sistemul de operare dominant, n-au reușit să-l porteze la timp pe mobile (RIP Windows Phone). Xbox a trecut prin mai multe generații, cea mai recentă fiind lansată anul trecut, dar a rămas întotdeauna în umbra concurenței, ca un fel de Pepsi al consolelor.

JVC GR-C1

După ce a câștigat „războiul formatelor”, JVC a avut un deceniu glorios, în care vindea videocasetofoane peste videocasetofoane (și licenția formatul și altora, să umple casele tuturor cu astfel de aparate). Dezvoltarea unei camere de filmat care să utilizeze casete VHS a fost urmarea firească. GR-C1 a fost prima care avea recorder-ul integrat în cameră și avea și avantajul unei funcții de playback, prin care utilizatorul putea vedea ce a înregistrat în vizorul camerei. Camera e devenit celebră și pentru că Doc Brown, din Back to the Future, avea una. Și puștii din Stranger Things, serial ce se petrece în anii ’80, au folosit una în sezonul 2.

Robotul telefonic

Cu ideea de a înregistra convorbirile telefonice, atunci când nu ești acasă sau nu poți răspunde, eventual de a rula un mesaj preînregistrat pentru cei care te sună, s-a cochetat din anii ’30, însă acestea au început să devină disponibile la nivel comercial prin anii ’50 și ceva mai prezente în casele occidentale mai ales după anii ’70. Unul dintre cele mai populare modele a fost Ansaphone, inventat de japonezul Kazuo Hashimoto. În România, n-a fost niciodată un dispozitiv prea răspândit, fiind asociat mai degrabă cu serialele americane. După Revoluție, a existat o scurtă fereastră de oportunitate, însă a venit rapid telefonia mobilă și a închis-o.

Dyson DC01

Prin anii ’70-’80 părea că nu se mai poate inventa în lumea aspiratoarelor, însă britanicul James Dyson n-a fost de acord cu această idee. Frustrat de faptul că aparatele clasice își pierdeau puterea de a trage din cauză că filtrele erau acoperite de scame, Dyson a miniaturizat un sistem folosit la scară industrială, care folosea puterea centrifugă pentru a scoate mizeria aspirată din calea aerului tras de motor. I-a luat un deceniu și ceva până să lanseze primul aspirator propriu (numit inițial DA 001), dar când a făcut-o, acesta a devenit cel mai bine vandut aspirator din Marea Britanie în doar un an și jumătate. Între timp, produsele Dyson s-au multiplicat: uscătoare de mâini și păr, ventilatoare, chiar și mașini electrice.

Moog

Creat în 1964 de inginerul american Robert Moog, a fost primul sintetizator oficial, folosit intens de trupe celebre de la începutul anilor ’70, inclusiv The Beatles, The Doors și The Rolling Stones. E „vinovat” de rock-ul progresiv al celor de la Yes și Emerson, Lake and Palmer, dar, până la trupele astea, de melodiile create de Perrey and Kingsley încă din 1965. Compania s-a închis în 1981, dar a fost reînființată în 2014, când a apărut un nou val de artiști interesați de aceste sintetizatoare. Minimoog, o variantă portabilă lansată în 1970 a fost folosită de Kraftwerk pentru albumul Autobahn (1974) și, practic, a pornit muzica electronică.

Mențiune specială: În 1973, japonezii de la Korg lansau primul lor sintetizator, miniKORG, iar câțiva ani mai târziu modelul Korg MS-20. Câteva decenii și modele mai târziu, sunt vinovați de mare parte din muzica modernă (și în principal de Daft Punk), dar și de atmosfera de la multe nunți românești. 

Boombox

Primele radiocasetofoane au apărut în anii ’60, create de Philips, care a inventat și caseta audio. Însă transformarea lor în boombox-uri și ghetto blasters e asociată cu cultura hip-hop din SUA de la finalul anilor ’70 și din anii ’80. Modele precum  JVC RC-M90 sau Sharp GF-777 au devenit adevărate simboluri de statut în comunitățile respective. Evident, lumea „civilizată” a încercat să le interzică, multe orașe interzicând folosirea lor în public. Deciziile par să nu fi ajuns în sudul Italiei, unde inși care se plimbă cu scooterul și cu un boombox (e drept, modern, fără casete) dat la maximum sunt deliciul nopților „liniștite”.

Mențiune specială: În România, din motive evidente, cultura boombox-ului n-a luat avânt în anii ’80, dar radiocasetofoanele erau la mare căutare. Tehnoton RC 2320 este probabil cel mai cunoscut model, până să vină revoluția și să-și aducă toată lumea un International din Polonia sau Turcia.

Technics SL-1200

Atunci când DJ-ii care foloseau acest pick-up produs de Panasonic au descoperit că motorul va continua să meargă la viteza corectă chiar și dacă își fac de cap cu platanul, a apărut scratching-ul. Practic, obsesia unor ingineri japonezi de la începutul anilor ’70 de a face un pick-up ultrarezistent a creat mare parte din hip-hop. Favoritul studiourilor, cluburilor și posturilor de radio, SL-1200, în diversele sale iterații, a fost vândut în peste trei milioane de exemplare până în 2010, când producția a fost oprită. Șase ani mai târziu, Panasonic anunța noi modele de SL-1200 la CES-ul din 2016.

Nikon F

Lansată în 1959, această cameră a fost prima de tip SLR, cu film de 35 mm, care a fost adoptată pe scară largă de fotografii profesioniști. A fost prima care a folosit lentile cu baionetă F, încă utilizată și acum la unele aparate. A fost folosită de mulți dintre fotojurnaliștii din Vietnam, un motiv suplimentar pentru care a devenit, rapid, iconică. A fost înlocuită în anii ’70 de F2 (și s-a ajuns până la F6, care s-a produs până anul trecut). Camerele F nu împărtășesc prea multe elemente de design, dar folosesc toate baioneta F, iar majoritatea lentilelor vechi (cu excepția unora produse înainte de 1977) sunt compatibile cu modelele moderne.

Casio fx-7000G

Primul calculator științific de buzunar a fost HP-35, iar de atunci examenele studențești nu au mai fost la fel. Practic, invenția acestuia a fost momentul din care sin, cos, arctan și alte funcții complicate au devenit mult mai populare printre învățăcei. Pe lângă Hewlett Packard, și Texas Instruments a creat o serie de produse populare, în special modelul TI-30. Însă seria care a invadat clasele și facultățile (în special de inginerie și arhitectură) a fost Casio fx. În 1985, Casio a creat fx-7000G, primul calculator științific care făcea și grafice, ca să înțeleagă toată lumea parabolele și hiperbolele, literal.

Beats by Dr. Dre Studio

Nu trebuie să fii specialist în acustică pentru a ști că sunetul e mai clar în niște căști over-the-ear decât în cele in-ear, dar se pare că ideea celor de la Apple de a-și dota iPod-ul cu unele (puțin spus) sinistre i-a dat fiori lui Dr. Dre. Așa că rapperul american a creat brandul Beats, susținut și de alți artiști în vogă, pentru că voia ca ascultătorul să audă ce și-a propus artistul. Sau cel puțin așa sună povestea de marketing din spatele acestor căști lansate în 2008. Produse inițial în parteneriat cu Monster Cable, cumpărate de HTC în 2010 (pentru doi ani), căștile au ajuns în cele din urmă în portofoliul Apple în 2014. Nu e clar dacă achiziția a avut loc pentru că Apple au înțeles că fac niște căști sinistre sau au considerat că designul Beats se asortează cu restul portofoliului.

DJI Phantom

Până să vină chinezii de la DJI, în 2013, și să creeze o piață pentru dronele comerciale (din care dețin 70%), folosirea vehiculelor zburătoare fără pilot era apanajul armatei (în special americane) care urmărea teroriști prin deșert. În nici zece ani, s-a creat o piață destul de serioasă pentru aceste vehicule, folosite pentru filmări și fotografii aeriene. Filmele și reclamele au devenit mai spectaculoase, ca să nu mai zic de minunile pe care le-au făcut pe piața fotografilor de nunți. Până să funcționeze pe post de curier, însă, o mică problemă ridicată de apariția dronelor este gestionarea felului în care acestea se mișcă într-un spațiu aerian din ce în ce mai aglomerat.

Pagerele Motorola

Pagerele au fost imense în anii ’80, pe piața occidentală, continuă să fie folosite mai ales în zona serviciilor de urgență și cea medicală, în unele țări, dar sunt pe cale să dispară cu totul de pe piață în acest deceniu. Motorola a fost unul dintre principalii producători de pagere, mai ales că acestea foloseau părți din tehnologia walkie-talkie a companiei. În România, au prins, ca și alte gadgeturi, o fereastră de oportunitate destul de mică între revoluție și apariția primelor mobile, fiind cunoscute mai ales pentru o celebră campanie cu pagere roșii de la Coca-Cola (pagerele erau produse de Philips) și pentru gluma celor de la Divertis cu „nu e nimeni cel mai tare, fără două celulare și pager la cingătoare”.

Motorola DynaTAC

Apropo de celulare, aceeași echipă de la Motorola care a creat pagerele, condusă de  John F. Mitchell, și din care făcea parte și Martin Cooper, a contribuit la crearea primelor telefoane mobile, în anii ’70. DynaTAC au apărut în 1984 și costa aproape 4.000 de dolari, ceea ce însemna că exista o piață foarte limitată de utilizatori pentru acest produs. Era cu adevărat „o cărămidă” (deși prea scumpă și pentru piața construcțiilor). Mai multe variante ale telefonului au fost create, până în 1993, când a făcut loc altor modele, precum StarTAC (locul 66 în acest top), mai ales că între timp tehnologia devenise relativ accesibilă.  

Aparatul de aer condiționat

Lumea are multe să-i datoreze lui Willis H. Carrier, inventatorul primului aparat de condiționat electric din istorie, în 1901, mai ales în condițiile unor veri din ce în ce mai călduroase (chiar și canadienii i-au devenit, de curând, recunoscători). Deși trebuie spus că ideea de a răci casele nu era nouă, până și egiptenii foloseau niște sisteme (e drept, pasive) pentru asta, deci cel mai probabil cineva tot l-ar fi inventat, dacă nu o făcea Carrier. După război, companiile japoneze Mitsubishi și Daikin au venit cu sistemele mini-split și multi-split care au făcut posibile aparatele moderne, cu o unitate externă și una internă care nu sunt legate între ele prin conducte. 

Ca o paranteză, având în vedere că noi ne publicăm topurile vara, aproape că ne vine să-l săltăm 10-20 de locuri în top.

Sony Trinitron

Televizoarele (și, mai apoi, monitoarele) cu tub catodic (CRT) au dominat multă vreme piața, iar Sony a reușit să-l creeze, probabil, cel mai bun astfel de televizor color, datorită unor modificări în felul în care funcționează (pe care le-a patentat, ca să aibă exclusivitate, cel puțin până la expirarea patentului în 1998). Tuburile produse de Sony foloseau o grilă verticală pentru a separa fasciculele de electroni pe culori (RGB) și aveau câteva elemente distinctive: ecranul era curbat doar de la stânga la dreapta, creând aspectul unei bucăți dintr-un cilindru, benzile de fosfor (roșu, verde și albastru) erau continue, pe verticală, și existau unul sau două fire subțiri de stabilizare, foarte greu vizibile. Însă principalul argument de vânzare era luminozitatea crescută a TV-ului, în comparație cu concurența.

HTC Hero

Pare surprinzător, dar a existat un moment în istoria smartphone-urilor în care HTC era un competitor important. HTC Hero a fost al patrulea lor telefon cu Android, dar primul de nivel flagship (și al doilea de acest tip după Samsung Galaxy). A fost primul telefon care folosea Sense UI, „sistemul de operare” propriu (aplicat, desigur, peste Android) și probabil primul smartphone care concura, cu adevărat cu iPhone-ul. Pentru o piață în care încă existau Symbian și Windows Mobile, HTC-ul a fost un pilon important în transformarea Androidului drept principal concurent pentru iOS (deși, probabil, ideea Google de a-l face un sistem de operare relativ deschis a fost și mai importantă). 

Între timp, firma taiwaneză nu prea mai contează pe piața mobilelor, mai ales după ce mare parte din divizie a fost cumpărată de Google, care a început să producă Pixel (primul model fusese făcut de HTC).

Kashtan

Ca și frigiderul, de exemplu, magnetofonul e unul dintre acele produse care a pornit ca o denumire comercială și a sfârșit substantiv comun. Primul Magnetophon a fost produs de AEG, în anii ’30, însă în România au devenit celebre cele produse în țări comuniste, precum Maiak, Unitra și, Kashtan (care înseamnă, în rusește, castană). Cel din urmă se vindea cu tot cu boxe și costa cât vreo două-trei salarii.

Mențiune specială: Un magnetofon extrem de căutat în perioada în care muzica mai era rulată de pe benzi era Akai GX-4000D, care avea avantajul calității japoneze (spre surpriza nimănui, superioară celei rusești).

Tamagotchi

Trebuie să recunosc că n-am reușit să înțeleg niciodată Tamagotchi, acest joc-breloc cu un pet virtual de care trebuia să ai grijă, pentru că altfel murea sau era nefericit, și care părea că necesită mai multă atenție decât o pisică. Însă produsul lansat în Japonia în 1996 s-a vândut în 82 de milioane de exemplare până în 2017 (practic, cât populația Germaniei), ceea ce înseamnă că probabil acoperea o necesitate. Sau, mai degrabă, părea genul de cadou simpatic pentru copii, deși aș fi curios care a fost rata de supraviețuire a respectivelor  animăluțe virtuale. Al meu a murit după două zile și nu m-am mai gândit la el până la textul ăsta. 

Diamant

Diamantul original a fost produs de Întreprinderea Electronica din București, începând cu 1961, și a fost unul dintre cele mai răspândite televizoare din casele românilor, în perioada comunistă. Relansat în 2019 de Horizon (dar, în esență, de eMag), brandul Diamant a dovedit că este unul dintre acele produse comuniste care încă are suficientă notorietate pentru a fi revigorat, pe o piață și așa aglomerată. 

Mențiuni speciale: Spre finalul comunismului românesc, au început să fie produse televizoarele color Tehnocolor și Cromatic, chit că din cele două ore de transmisie TV, multe erau încă alb-negru. Și televizorul portabil Sport a avut perioada sa de glorie.

Atari 2600

Lansată în 1977, Atari 2600 făcea parte din a doua generație de console, cu jocuri 8-bit, și a popularizat casetele de plastic cu chip-uri ROM pe care se stocau jocurile. Cea de la Atari n-a fost prima, Fairchild Channel F primește distincția asta, dar a fost cea mai de succes, cu peste 30 de milioane de bucăți vândute până în 1990. La început, consola a fost propulsată de jocurile populare ale vremii, precum Space Invaders sau Pac-Man. Ulterior, piața a fost dată peste cap de jocuri subdezvoltate sau lansate cu probleme majore de programare, ceea ce a dus, în 1983, la o prăbușire.Detalii pe wikipedia.org În Japonia, acest fenomen a primit numele de Atari Shock, ca să se știe clar cine a fost pierzătorul principal.

Canon EOS 5D Mark II

A fost complicat de ales o cameră de la Canon. În septembrie 2002, Canon lansa prima cameră digitală full frame (35 mm), un DSLR cu un senzor de 11,1 megapixeli. Prețul, la acel moment, era de 8.000 de dolari, ceea ce o făcea destul de prohibitivă chiar și pentru mulți fotografi. Seria a cunoscut două alte Mark-uri, fiind înlocuită, în 2012, de Canon EOS-1D X. Între timp, în 2005, Canon lansa și primul full frame cu body „normal”, ceea ce-l făcea extrem de portabil: Canon EOS 5D. Însă camera care a revoluționat și altceva decât fotografia, și a prins locul 39 în acest top, a fost Canon EOS 5D Mark II, prima care putea înregistra filme în format Full HD. Aparatul acesta a schimbat lumea cinematografiei indie și chiar și pe cea a reclamelor.

Roomba

Prin anii ‘50, când se apucaseră autorii de SF să-și imagineze roboții domestici, aceștia erau mai aproape de ideea de servitor și, în general, umanoizi. În acest context, când, în 2002, iRobot punea pe piață ceea ce era, practic, primul robot domestic real, parcă nu părea așa spectaculos. Ce-i aia un gadget care-și cartografiază singur suprafața pe care o are de curățat, dar căruia trebuie să-i iei obstacolele din cale? Între timp, mai toate firmele și-au făcut propriul aspirator robot, iar conceptul a fost extins la mop-robot (Braava, tot de la iRobot) sau mașini de tuns iarba. Și chiar la roboții care returnau sulițe și discuri, la Jocurile Olimpice.

Arctic

Un alt gadget local, frigiderul Arctic era ideal pentru a păstra gâturile și picioarele de pui pe care le puteau cumpăra ce mai mulți dintre români, în perioada comunistă. Dincolo de glumă, în condițiile în care mâncarea bună era rară, deci era esențial să o poți păstra la rece, Arctic și-a făcut cu vârf și îndesat datoria. Firma din Găești, Argeș, a fost înființată în 1968 și, se spune, a produs peste 25 de milioane de frigidere. Până în 1975, frigiderele erau produse sub licență americană, modelul fiind unul Thompson-Houston-Brand. Din 2002, face parte din compania turcă Arçelik Group.  

Mențiune specială: Înainte de Arctic, a fost Fram. Produse între 1961 și 1979, aceste frigidere cu aspect retro erau asamblate, mai întâi, la București, apoi la Sadu, Gorj. Brandul revine pe piață chiar în acest an, după ce a fost revigorat de Network One Distribution (NOD), aceeași companie care a relansat Diamant și Pegas.

JVC HR-3300 VIDSTAR

Fără „video”, n-ar fi existat videoteci, cu siguranță Irina Margareta Nistor ar fi fost mai puțin celebră, filmografiile lui Van Damme sau Chuck Norris n-ar fi fost studiate intensiv, iar plata suplimentară pentru că ai returnat caseta nederulată n-ar fi fost o sursă de venit. Acesta a fost primul player VHS, lansat în Japonia sub numele Victor HR-3300, și sub numele JVC în restul lumii (JVC înseamnă Victor Company of Japan). Câștigătoare a războiului formatelor (în principal pentru că o casetă VHS avea două ore), JVC și-a licențiat produsul în stânga și în dreapta, așa că s-a umplut lumea de playere VHS sub diverse branduri. Cert este că acest produs a dominat lumea home entertainmentului din anii 1970 până după mijlocul anilor 1990, când a fost înlocuit de un produs multifuncțional aflat mult mai sus în acest top.

Regency TR-1

Lansat în 1954, a fost primul radio cu tranzistoare și, în esență, primul produs comercial în care au fost folosiți acești semiconductori descoperiți relativ recent. Produsul, realizat după un plan al inginerilor de la Texas Instruments, avea 240 de grame și venea în mai multe culori (de aici s-o fi inspirat Apple?) și era cel mai mic radio pe care-l văzuse cineva până atunci. Calitatea lăsa însă de dorit, datorită tranzistoarelor de germaniu, care începeau să fie deja înlocuite de cele de siliciu, mai de calitate, în produsele realizate pentru armată. S-a vândut în doar vreo 150.000 de bucăți (costa aproape 50 de dolari, ceea ce era imens în acea perioadă), așa că acum e la mare căutare pe eBay. 

Mențiune specială: Niște zeci de ani mai târziu, radiourile portabile erau omniprezente. În România, existau numeroase modele, însă cele mai cunoscute erau radiourile RIC, produse între 1980 și 1992 la Electronica, în București. Au fost trei generații, iar culoarea standard era albă, deși se spune că au fost produse în mai multe culori, pentru export.

Kodak Brownie

Camerele foto de tip box au fost cele care au făcut fotografia un sport de masă. Brownie a fost lansată de Kodak în 1900 și a fost produsă, în diverse forme, până bine după anii 1960. De fapt, ultimul Brownie comercial a fost produs în Brazilia, în 1986. Era o cameră ieftină (costa 1 dolar, la lansare, cam 30 astăzi), care făcea fotografii pătrate pe un film de 117 mm. Cel mai de succes model a fost Brownie 127, care s-a vândut după Al Doilea Război Mondial, între 1952 și 1967, în milioane de exemplare. Practic, Brownie a introdus conceptul de snapshot și a creat primii hipsteri cu aparatul mereu la ei.

Victrola

Când Edison a inventat primul fonograf, în 1877, a pornit o avalanșă de invenții care se străduiau să înregistreze sunetul pentru o redare ulterioară. Ocazie cu care s-a declanșat și primul război al formatelor: cilindru vs. disc. Edison folosise un cilindru pentru înregistrări, însă discurile aveau avantajul că puteau fi produse prin ștanțare. Emil Berliner a lansat gramofonul, primul care folosea discuri, în 1887. Eldridge R. Johnson a îmbunătățit procedeul și, în 1901, a creat Victor Talking Machine Company. Aceasta a devenit celebră pentru că folosea în reclamele companiei o pictură a lui Francis Barraud, cu un fox terrier (pe care-l chema Nipper) ascultând la un gramofon. Victrola a fost lansată în 1906 și, ironic, era un dispozitiv care ascundea cornul din logo-ul companiei. Practic, era încastrat într-un dulap de lemn, ceea ce-l făcea apetisant pentru cei care voiau să-și decoreze sufrageria cu așa ceva. Firma a fost cumpărată de RCA, iar pick-up-uri sub numele Victrola au fost produse până prin anii 1960. 

MakerBot Replicator

Imprimanta 3D n-a devenit un obiect omniprezent, cum se spera, mai ales după ce i-a expirat patentul, în 2014 (acum e o nouă discuție de acest gen, pentru că un patent esențial pentru imprimantele ce folosesc temperaturi înalte a expirat în februarie„Stratasys heated build chamber for 3D printer patent US6722872B1 set to expire this week”, 3dprintingindustry.com). O găsești mai degrabă în ateliere și hub-uri creative. Fondată în 2009, MakerBot e una dintre companiile iconice din domeniu. 

După ce, în primii ani, firma a vândut kituri de imprimante pe care să ți le asamblezi singur, IKEA style, precum Cupcake CNC și Thing-O-Matic, a venit rândul primei imprimante preasamblate: Replicator. Referința la Star Trek e, cu certitudine, voită, însă imprimanta nu reproduce (încă) mâncare din nimic, ci lucrează mai ales cu diverse forme de plastic. Că veni vorba, între timp, s-a dezvoltat și domeniul imprimantelor 3D pentru mâncare, cu aplicații mai ales în zona patiseriei.

Amazon Echo

Asistenți vocali sunt deja mulți, de la Siri la Bixby, însă doar unul poate să-ți trimită din greșeală pachete (cu, să zicem, căsuțe de păpuși) acasă.„Amazon’s (AMZN) Alexa accidentally ordered a ton of dollhouses across San Diego”, qz.com Răspunde la numele de Alexa și a fost disponibil pentru prima dată pe boxa inteligentă Amazon Echo. Boxa a început să fie dezvoltată în 2010, a fost gata în vreo cinci ani, a fost disponibilă mai întâi abonaților Prime și a ieșit pe piața largă în toamna lui 2015. De atunci, au fost lansate câteva generații, dar tot e un produs folosit mai degrabă pe piața americană. La noi, dacă vreodată echivalentul local al Amazonului și-ar face asistent vocal, cu siguranță l-ar vopsi în albastru intens.


Topul 100 Mindcraft Stories al celor mai iconice gadgeturi din istorie continuă în Top 100 gadgeturi iconice (30-1)



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

TEHNOLOGIE|GAMING

Activision Blizzard arde: abuzuri, discriminări în masă, distrugerea dovezilor

De
Compania Activision Blizzard a fost acuzată de o agenție guvernamentală californiană că ar discrimina activ împotriva femeilor și a lucrătorilor part-time. Detalii despre cultura toxică a firmei continuă să iasă la suprafață.
TEHNOLOGIE|OVERVIEW

4 aplicații deja banale ale inteligenței artificiale

De
Progresul rapid al inteligenței artificiale (AI) îi bucură pe unii și îi sperie pe alții. Și totuși, până la apariția primului Skynet, AI-ul este deja folosit zilnic, atât la procese complicate cât și pentru sarcini banale, mult mai des decât am putea crede.
ROBOȚI

Quantum Robotics. Din laboratorul de robotică al unui liceu, pe primul loc în competiții

De
Echipa Liceului Teoretic Internațional de Informatică București (ICHB), Quantum Robotics, a câștigat a V-a ediție a campionatului de robotică pentru licee BRD First Tech Challenge România. Am vorbit cu o parte dintre elevi despre cum au creat un robot competitiv. 
TEHNOLOGIE|SCIENCE OF SPORT

Tehnologia atleților paralimpici. Cum funcționează și cât de mult ajută performanța?

De
Fără proteze, scaune cu rotile și alte echipamente ajutătoare, competițiile de la Jocurile Paralimpice ar fi imposibile.