Cel mai mare producător de roboți din lume nu putea rata ocazia de a se da în spectacol la olimpiada de pe teren propriu, chiar și în absența fanilor.
Pe lângă tribunele goale, una dintre marile pierderi ale Japoniei în organizarea Jocurilor Olimpice de la Tokyo în pandemie este cea a posibilității de a impresiona valurile de turiști cu avansurile țării în robotică. Din postura țării care produce aproape jumătate din întregul efectiv de roboți ai planetei,„Robot Race: The World´s Top 10 automated countries”, ifr.org era clar, încă din momentul în care Tokyo a fost desemnată gazdă, că niponii vor adăuga experienței olimpice o adevărată paradă de automatoni de toate dimensiunile și pentru o gamă largă de scopuri.
Guvernul japonez avea planuri mari în acest sens, dorind să suprapună cu Olimpiada una dintre cele mai mari expoziții globale de roboți„’World Robot Summit’ coming to Japan in 2020”, phys.org și semnând un parteneriat pentru dezvoltarea unei game variate de roboți ajutători pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice cu Toyota.„Toyota Robots Help People Experience Their Dreams of Attending the Olympic and Paralympic Games Tokyo 2020”, toyota.com
Pandemia le-a dat planurile peste cap. Expoziția a fost reprogramată pentru o dată ulterioară jocurilor, în timp ce Toyota, deși a livrat roboții și a fost unul din sponsorii majori ai Tokyo 2020, se ferește chiar și să laude cu asta prin reclame TV,„Toyota pulls its Olympics TV ads in Japan.”, nytimes.com din cauza imaginii publice negative a competiției în Japonia.
Totuși, cel puțin o parte dintre roboți sunt acolo și își fac treaba, asistând și amuzând sportivi, oficiali, invitați sau puținii spectatori care vor fi prezenți la unele evenimente.
Mascotele-roboți
Accentul pus pe roboți la olimpiada de la Tokyo este vizibil încă de la nivelul mascotei oficiale: Miraitowa, o combinație a cuvintelor japoneze pentru „viitor” și „eternitate”, este reprezentată la Tokyo de o varianta robotică.
Micul automaton este relativ simplist. Se poate deplasa destul de greoi, iar principala lui calitate este că poate face câteva gesturi rudimentare din mâini; de exemplu, poate face cu mâna atleților și invitaților și poate reciproca o strângere de mână atunci când i se întinde una.
Mai are și senzori video despre care organizatorii spun că pot recunoaște diverse expresii faciale ale persoanelor cu care interacționează,„Tokyo 2020 unveils new Miraitowa robot”, olympics.com afișând răspunsul pe cele două ecrane pe care le folosește pe post de ochi: poate clipi, face cu ochiul sau afișa o serie de pictograme (precum inimi sau stele). Scopul principal al lui Miraitowa era să interacționeze cu copiii, dar lipsa spectatorilor de la majoritatea evenimentelor îl transformă în obiectiv de selfie pentru atleți și însoțitorii lor.
Există o mascotă similară pentru Jocurile Paralimpice, dar în variantă mai feminină – Suraitowa –, care are de asemenea o reprezentare robotică.
Robotul care te pune în „pielea” lui
În contextul în care participarea în persoană la Jocurile de la Tokyo a devenit o imposibilitate pentru publicul larg, o soluție dezvoltată de Toyota încă din 2017 a devenit, brusc, infinit mai utilă. T-HR3 este un „robot avatar” de dimensiuni umanoide care imită, de la distanță, mișcările unui operator echipat cu un exoschelet special, numit Master Manoeuvring System.
Sistemul de control are și o cască VR care transmite imagini și sunetele de la locul robotului, iar excoscheletul are și sistem de force feedback, pentru a simula senzațiile de atingere pe care le-ar experimenta robotul.
Exoscheletul chiar a fost îmbunătățit pe perioada pandemiei,„Toyota unveils enhanced version of humanoid robot”, cbsnews.com oferind acum și un control exact asupra degetelor robotului. Prin intermediul robotului, operatorul ar putea interacționa la fața evenimentului chiar și cu sportivi.
Atunci când a fost prezentat inițial, robotul era destinat persoanelor care nu puteau ajunge fizic la Jocurile Olimpice – categorie care, între timp, a ajuns să includă mai toată planeta. Chiar dacă a devenit unul din puținele moduri de a fi aproape fizic de eveniment, Toyota nu a dat informații despre cine și în ce fel poate beneficia de această experiență pe parcursul jocurilor.
Sheldon Cooper, la olimpiadă
Un alt robot care permite participarea de la distanță este T-TR2,„Tokyo 2020 Robot Project: Toyota Motor Corporation”, olympics.com care oferă o soluție ceva mai simplistă (dacă poate fi numită așa): un ecran de dimensiuni mari, situat pe un cadru pe roți. Pentru fanii The Big Bang Theory, este similar cu robotul folosit de Sheldon Cooper în episodul în care a decis că nu mai dorește să iasă din cameră pentru a evita probabilitatea (mică) de a muri într-un accident, dar cu un ecran mult mai mare.
Este o mașinărie masivă, măsurând mai mult de doi metri înălțime, al cărui ecran poate reprezenta o persoană în mărime naturală. Scopul său inițial era să ofere o șansă persoanelor cu probleme de mobilitate să participe virtual la olimpiadă și chiar să converseze cu alți spectatori.
Este neclar în ce mod mai îndeplinește această funcție în noul context, dar măcar și-a găsit deja o utilizare înainte de competiție: a ajutat, în mai multe rânduri, persoane aflate în scaunul cu rotile sau în spital să ia parte la traseul torței olimpice.
Roboții care te servesc
Lipsa spectatorilor va însemna și o utilizare mult mai redusă a două tipuri de roboți care ar fi trebuit să asiste persoanele cu dizabilități sau mobilitate redusă. Delivery Support Robot (DSR) și Human Support Robot (HSR) au același design,„Tokyo 2020 Robot Project: Toyota Motor Corporation – Supporting people by planting ‘seeds for the future’”, olympics.com similar cu jumătatea inferioară a unui aspirator, dar servesc funcții diferite.
Scopul principal al lui HSR era să ghideze persoanele vizate către locurile lor pe stadion și, ulterior, să le aducă comenzi (de exemplu, mâncare de la restaurantul stadionului) pentru a minimiza nevoia de deplasare a persoanelor aflate în scaun cu rotile. DSR, pe de altă parte, putea aduce răcoritoare și colecta deșeurile din secțiunile rezervate celor cu handicap.
Ambii roboți au senzori avansați de detectare a obstacolelor și coliziunii, care probabil nu vor fi testați prea intens – într-un final, doar în jur de 20 de astfel de roboți sunt folosiți pe Stadionul Olimpic, unde servesc puținii invitați sau staff-urile sportivilor.
Cu mașina autonomă prin Satul Olimpic
Olimpiada este și un test și pentru mașinile autonome. În cadrul flotei de vehicule care asigură transportul atleților și a staff-ului din Satul Olimpic către diversele arene sunt incluse și 20 de vehicule complet autonome Toyota e-Palette.„Specially-Designed Toyota “Tokyo 2020 Version” e-Palette to Provide Automated Mobility to Athletes”, global.toyota
Vehiculele au fost proiectate pentru a asigura confortul atleților și pot transporta până la 20 de persoane pe cursă, în mod obișnuit (numărul s-a înjumătățit în urma aplicării normelor de distanțare socială). Pot menține o viteză de 20 de km/h, la un nivel complet autonom, funcționează pe trasee pre-programate, și are o autonomie a bateriei de până la 150 de km. Mașinile au la bord, totuși, operatori care pot prelua controlul în cazuri de urgență sau defecțiuni.
În interiorul și în jurul Stadionului Olimpic, funcționează și o flotă de e-Palettes modificate, denumite APM (Accessible People Mover).„Covid Won’t Stop The Olympics Nor Toyota’s Autonomous EV Transportation For Athletes”, forbes.com Fără uși laterale, acestea doar cinci locuri, pentru că servesc la transportul atleților către diversele facilități din zona arenei sau către porțile de intrare pentru diverse probe de la atletism.
Inițial, și aceste vehicule ar fi trebuit să ajute spectatorii cu probleme de mobilitate.
Roboții care aduc înapoi sulițe
Tot pe Stadionul Olimpic, dar și pe unele arene de rugby, poate fi observat Field Support Robot. Este o mașinuță autonomă care ajută staff-ul să recupereze obiectele folosite în probele de aruncare, precum discul sau sulițele.
Astfel de mașinuțe au folosite și la olimpiadele trecute, însă erau controlate de operatori umani, prin radio. Aceștia trebuiau să evite manual obstacolele de pe traseu. FSR, în schimb, folosește AI-ul și un senzor laser pentru a calcula unde trebuie să ajungă și a ocoli eventualele obstacole. Tot va fi nevoie de staff pentru a recupera obiectele și a le plasa în robot, însă acesta le va putea întoarce pe cont propriu către zonele desemnate. În meciurile de rugby, roboții vor funcționa similar cu mașinuțele de la Euro 2020, ducând mingea către echipa care va avea prima repunere din meci.
Exoschelete pentru staff
Poate cea mai semnificativă asistență robotică la olimpiadă este cea din spatele scenelor: staff-ul și voluntarii evenimentului care sunt nevoiți să facă muncă fizică au acces la exoschelete speciale.„Tokyo 2020 Robot Map”, olympics.com
De exemplu, personalul care trebuie să care recuzita pentru atletism în interiorul Stadionului Olimpic are parte de costume „Model Y+ kote”, care pot prelua până la 12 kilograme forță (kgf) de pe ambele mâini și 10 kfg de pe partea inferioară a spatelui atunci când utilizatorul ridică sau lasă o greutate.
Modele similare „ATOUN Model Y” sunt folosite în Satul Olimpic pentru transportul bagajelor atleților și ridicarea gunoiului, iar organizatorii susțin că presiunea exercitată asupra coloanei scade cu 40%, iar timpul de muncă este și el mai redus cu 20%.
Roboții de la aeroport
O gamă întreagă de roboți asistă și la operațiunile de pe cele două aeroporturi principale din capitala japoneză, Haneda și Narita.„Tokyo 2020 Robot Map”, olympics.com Selecția este destul de variată, incluzând roboți care pot patrula pentru a oferi imagini suplimentare personalului de securitate, roboți de curățenie și dezinfectare și chiar și automatoni care pot ghida vizitatorii către terminalele adecvate.
Una dintre cele mai interesante gadgeturi este o mască care poate transcrie și traduce cuvinte din limba japoneză direct pe o aplicație de pe telefonul interlocutorului.„This $40 smart face mask can translate speech into 8 languages — here’s how it works”, businessinsider.com Nu este un robot, dar a început ca unul: producătorul Donut Robotics trebuia, inițial, să ofere aeroportului din Haneda roboți speciali pentru traducere și ghidaj, care nu au mai fost necesari din cauza absenței spectatorilor internaționali.
Au adaptat, în schimb, tehnologia pentru o mască, C-Face, care se conectează prin Bluetooth la o aplicație de telefon. Dacă purtătorul vorbește japoneză, masca traduce ce spune în opt limbi de circulație internațională și regională.
Bonus: Următorul Stephen Curry ar putea fi robot
Chiar dacă nu există încă roboți în competiție, pauza meciului de baschet masculin dintre Franța și Statele Unite arată că poate scenariul nu e chiar așa de departe. Organizatorii au pus un robot umanoid, echipat direct pentru joc, să arunce de la linia de trei puncte.„The future of sports? There’s a robot sinking basketballs at the Tokyo Olympics.”, mashable.com Nu doar că a înscris, dar a reușit chiar să o facă curat, fără să atingă panoul sau coșul. Poate că ar prinde un loc chiar în echipa Statelor Unite, care a pierdut la olimpiadă pentru prima dată în ultimii 17 ani.
Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.
Boston Dynamics, liderul mondial în dezvoltarea de roboți mobili, și-a luat la revedere de la unul dintre modelele principale, dar nu pentru mult timp.
Ai văzut vreodată o cometă cu ochiul liber? Nu? Ei bine, anul ăsta ai putea avea două astfel de ocazii. Dintre acestea două, una ar putea fi mai interesantă. Spre sfârșitul anului, o cometă care vine de la marginea Sistemului Solar ar putea fi o priveliște foarte frumoasă.
Producătorii nu vor mai putea folosi denumiri precum „ecologic”, „natural” sau „sustenabil” pe etichete dacă nu aduc dovezi solide, conform unei noi directive europene. Legea care va intra în vigoare din 2025 încearcă să combată fenomenul de greenwashing.
